CONSILIUL NAŢIONAL ROMÂN

DE RESUSCITARE

RESUSCITAREA
CARDIOPULMONARĂ ŞI CEREBRALĂ
LA ADULT
 PROGRAM

•ZIUA I: Introducere în resuscitare

Suportul vital de bază (Basic Life Support)

•ZIUA II - III: Suportul vital avansat (Advanced

Life Support)

•ZIUA IV: Suportul vital avansat - situaţii

speciale de resuscitare

•ZIUA V: Evaluare teoretică şi practică

 ILCOR

International Liaison Committee On

Resuscitation
•1992 - Constituire
•1996 - Ghiduri Internaţionale
- Algoritm SVA Universal
 CAUZE DE STOP
CARDIORESPIRATOR

• Insuficienţa respiratorie :

- afectarea centrului respirator

- oboseala musculară
- leziuni ale cutiei toracice
- afecţiuni pulmonare
CAUZE DE STOP CARDIORESPIRATOR
OBSTRUCŢIA DE CĂI AERIENE (1)

• Sânge
• Vărsatură
• Corpi străini
• Traumatism direct al feţei şi gâtului
• Depresia sistemului nervos central
• Epiglotite
• Faringite obstructive
CAUZE DE STOP CARDIORESPIRATOR
OBSTRUCŢIA DE CĂI AERIENE (2)

• Criza de “grand mal”

• Laringospasm
• Bronhospasm
• Secreţii bronsice
• Edem al mucoasei
• Aspiraţia de conţinut gastric
CAUZE DE STOP CARDIORESPIRATOR
CAUZE CARDIACE PRIMARE

• - Boala cardiacă ischemică

• - Cardiomiopatii
• - Valvulopatii
• - Sindrom QT prelungit
• - Cardiopatii congenitale
CAUZE DE STOP CARDIORESPIRATOR
CAUZE CARDIACE SECUNDARE

• Hipoxia
• Hipovolemia severă
• Hipotermia severă
• Sepsis
• Pneumotoraxul compresiv
• Intoxicaţii
• Electrocuţia
• Dezechilibre hidroelectrolitice
 MECANISME DE OPRIRE A CORDULUI

• Fibrilaţia ventriculară/ tahicardia ventriculară fară

puls
• Asistola
• Disociaţia electromecanică
RATA SUPRAVIEŢUIRII ÎN STOPUL
CARDIORESPIRATOR

• Recunoaşterea semnelor de alarmă

• Activarea sistemului medical de urgenţă
• Suportul vital de bază
• Defibrilarea
• Căi aeriene libere, ventilaţie
• Stabilirea unei linii venoase
RATA SUPRAVIEŢUIRII ÎN STOPUL
CARDIORESPIRATOR

0 – 50%
(64%, 80%?)
 RATA SUPRAVIEŢUIRII ÎN STOPUL
CARDIORESPIRATOR

• Mod de raportare diferit (stilul Utstein)

• Reuşita RCP e influenţată de foarte mulţi factori

 CE INFLUENŢEAZĂ RATA
SUPRAVIEŢUIRII?

• Vârsta • Echipa de resuscitare

• Condiţiile comorbide (experienţă,
componenţă,
• SCR în antecedente competenţă)
• Rasa • Monitorizarea SCR
• Statusul • Ritmul SCR
socioeconomic • Durata resuscitării
• Asistarea SCR • Tehnica protezării căilor
• Prespital - Spital aeriene
• Urban - Rural • Numărul de defibrilări
 CE INFLUENŢEAZĂ RATA
SUPRAVIEŢUIRII?
• Monofazic - Bifazic? • Intervalul de timp
• Adrenalină - până la defibrilare
Vasopresină? • Intervalul de timp
• Amiodaronă - Xilină? până la IOT
• Atropină? • Dispozitive mecanice
• Intervalul de timp până de suport circulator
la activarea SMU • Pacing
• Intervalul de timp până ş.a.m.d ......................
la SVB
 CE INFLUENŢEAZĂ RATA
SUPRAVIEŢUIRII?

INTERVALUL DE TIMP SCR – SVB

INTERVALUL DE TIMP SCR - DEFIBRILARE

SCR-SVB SCR-Defibrilare

<10min >10min

<5min 37%

>5min 0%
Recunoaştere rapidă SVB Defibrilare SVA
şi alarmare precoce precoce precoce precoce
Care este cea mai importantă
“verigă” din “lanţul
supravieţuirii”?
RECUNOAŞTERE RAPIDĂ ŞI ALARMARE
PRECOCE

• Recunoaşterea unui pacient în SCR

• Anunţarea (telefonică)
• Dispecerat
• Echipaj de urgenţă
• Echipament
112
 SVB PRECOCE

• Efectuată de persoane laice

• Până la sosirea echipajului de urgenţă

• Dublează supravieţuirea
 SVB PRECOCE

SCR - SVB SCR - Defibrilare

<10min >10min

<5min 37%

>5min 20% 0%
 DEFIBRILARE PRECOCE

• Fiecare 1 minut scade şansa de supravieţuire cu 7

- 10 %
• După 4 - 6 minute - leziuni neurologice
• După 10 minute - tentative de resuscitare nereuşite

DEA ÎN 8-10 MINUTE!

 DEFIBRILARE PRECOCE

• Defibrilatoare externe automate

• Utilizare sigură
• Legislaţie permisivă în utilizarea DEA (“Good
Samaritan Law”)
• 1 DEA – 10.000 locuitori
(aglomerări populaţionale, aeroporturi, locuri de
muncă, maşini de poliţie, pompieri, cazinouri,
etc.)
 DEFIBRILARE PRECOCE

SCR - SVB SCR - Defibrilare

<10min >10min

<5min 37% 7%

>5min 20% 0%
LANŢUL SUPRAVIEŢUIRII
DEFINIŢIE?
 RISCURILE SALVATORULUI
RISCURI LEGATE DE MEDIU
„Salvatorul nu se va expune niciodata la un
risc mai mare decit victima“
• trafic
• automobilul
• construcţii instabile
• gaze şi substanţe toxice
• cabluri electrice
Colaborarea cu servicii speciale
(descarcerare, poliţie pompieri)
Apropierea cu grija de victima
 RISCURILE SALVATORULUI
RISCURI LEGATE DE VICTIMĂ

„Salvatorulnu se va expune niciodata la un

risc mai mare decit victima“

 infecţii: hepatita B, HIV

 otrăviri: cianuri, hidrogen sulfurat, substanţe
corozive, compuşi organofosforici

Evitarea contactului cu produse biologice ale

pacientului.
Folosirea materialelor de protecţie: mască
facială, mănuşi, ochelari, etc.
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ
SVB

• Recunoaşterea stopului cardiorespirator

• Manevre de bază de susţinere a vieţii

• Ventilaţii şi compresii toracice

• Scop: oxigenarea cerebrală şi cardiacă

 SUPORTUL VITAL DE BAZA
SVB

• Definiţie: menţinerea libertăţii căilor aeriene,

suportul ventilaţiei şi circulaţiei fără ajutorul
vreunui echipament, cu excepţia dispozitivelor
de protecţie.

• Scopul SVB: oxigenarea cerebrală şi cardiacă

• Creşte eficienţa defibrilării

EVALUAREA CONŞTIENŢEI
ALERTAREA
DESCHIDEREA CĂILOR AERIENE
DESCHIDEREA CĂILOR AERIENE

vc
SUBLUXAŢIA MANDIBULEI
EVALUAREA VENTILAŢIEI
EVALUAREA CIRCULAŢIEI
EVALUAREA CIRCULAŢIEI
COMPRESIILE TORACICE
COMPRESIILE TORACICE
COMPRESIILE TORACICE
VENTILAŢIA GURA LA GURA
VENTILAŢIA GURA LA GURA
VENTILAŢIA GURA LA NAS
MASCA DE PROTECŢIE
POCKET - MASK
ALGORITM SVB EVALUEAZĂ STAREA DE
LA ADULT CONŞTIENŢĂ

STRIGĂ DUPĂ AJUTOR

DESCHIDE CĂILE AERIENE

ABSENŢA VENTILAŢIILOR NORMALE

ALERTEAZĂ
112

30 COMPRESII TORACICE

2 VENTILAŢII
30 COMPRESII
 POZIŢIA DE SIGURANŢĂ

• Persoane inconştiente care respiră normal

• (leziune de coloană)

• 30 de minute
POZIŢIA DE SIGURANŢĂ
POZIŢIA DE SIGURANŢĂ
POZIŢIA DE SIGURANŢĂ
POZIŢIA DE SIGURANŢĂ
POZIŢIA DE SIGURANŢĂ
 OBSTRUCŢIA CU CORP STRĂIN
A CĂILOR AERIENE

EVALUAREA SEVERITĂŢII

OBSTRUCŢIE UŞOARĂ
OBSTRUCŢIE SEVERĂ
(tuse eficientă)
(tuse ineficientă)

INCONŞTIENT CONŞTIENT

ÎNCURAJAREA
RCP 5 LOVITURI INTERSCAPULARE TUSEI
5 COMPRIMĂRI ABDOMINALE
SEMNUL HEIMLICH
LOVITURI INTERSCAPULOVERTEBRALE
MANEVRA HEIMLICH
CONTROLUL CAVITĂŢII BUCALE
ALGORITM INCONŞTIENT
SVB CU DEA
cheamă ajutor

DESCHIDE CĂILE AERIENE

(nu respiră normal)
trimite/pleacă după DEA
112
RCP 30:2
până la ataşarea DEA

DEA FĂRĂ INDICAŢIE DE ŞOC

INDICAŢIE DE ŞOC
evaluează ritmul

1 ŞOC
150-200J bifazic
RCP 30:2
sau 360J monofazic
2 MINUTE

RCP 30:2
2 MINUTE continuă până când victima
respiră normal
 SUPORTUL VITAL AVANSAT
SVA

• Definiţie: sumum de măsuri care, suprapuse

SVB, sunt menite să restabilească circulaţia
sanguină spontană; aceste măsuri includ
managementul căilor respiratorii şi ventilaţia
mecanică, pe de o parte precum şi identificarea
şi tratarea cauzei care a dus la stopul
cardiorespirator, pe de altă parte.

• Scopul: restabilirea circulaţiei sanguine spontane

SUPORTUL VITAL AVANSAT
SVA

• defibrilare
• managementul căilor respiratorii
• ventilaţie
• acces venos
• medicamente
• monitorizare
• identificarea şi tratarea cauzelor
 SVA – MANAGEMENTUL
CĂILOR AERIENE SUPERIOARE

• Eliberarea căilor aeriene – tehnici de bază

– hiperextensia capului şi ridicarea mandibulei

– subluxaţia mandibulei

– menţinerea deschisă a căilor aeriene la pacientul

cu suspiciune de leziune de coloană cervicală
 SVA – MANAGEMENTUL
CĂILOR AERIENE SUPERIOARE

- mască facială - balon( Ambu,

Ruben)
- canulă oro - faringiană
- canulă nazo - faringiană
- mască laringiană
- Combitub
- cricotiroidotomia
traheală
- trachligth
- aspirator
- sondă traheală
- pensă Magill
- laringoscop (tipuri)
- mandren sondă
- sonde de aspiraţie
CANULĂ ORO - FARINGIANĂ
CANULĂ ORO - FARINGIANĂ
CANULĂ NASOFARINGIANĂ
MASCĂ LARINGIANĂ
COMBITUBUL
 INTUBAŢIA TRAHEALĂ
AVANTAJE

• cale aeriană patentă

• cale aeriană protejată
• aspirarea căilor aeriene
• ventilarea adecvată în timpul compresiilor
toracice
• eliberarea unui membru al echipei de
resuscitare
• cale alternativă pentru medicamete
 INTUBAŢIA TRAHEALĂ

• Laringoscopia şi intubaţia traheei nu trebuie să

dureze mai mult de 30 secunde

• Orice dubiu referitor la plasarea corectă a

sondei în trahee duce la retragerea sondei,
reoxigenarea pacientului şi reluarea secvenţei
de intubaţie
 INTUBAŢIA TRAHEALĂ
ACCIDENTE, INCIDENTE

• fracturi dentare sau ale protezelor fixe

• varsatură şi regurgitare
• trismus
• intubaţia esofagiană
• leziuni ale coloanei vertebrale cervicale
INTUBAŢIA TRAHEEI
INTUBAŢIA TRAHEEI
INTUBAŢIA TRAHEEI
MANEVRA SELICK
INTUBAŢIA TRAHEEI
INTUBAŢIA PRIN TRANSILUMINARE
INTUBAŢIA PRIN TRANSILUMINARE
INTUBAŢIA PRIN TRANSILUMINARE
INTUBAŢIA NASOTRAHEALĂ
 VENTILAŢIA ÎN SVA

• Ventilaţia gură la gură

• Ventilaţia cu mască de oxigen

• Baloane de ventilaţie autogonflabile

• Aparate de ventilaţie mecanică

VENTILAŢIA PE BALON ŞI MASCĂ
 SVA - MONITORIZARE CARDIACĂ

• poziţionare electrozi

• poziţionare padele

• ECG în 12 derivaţii

• tipuri de defibrilatoare – monitoare:

• automat - bifazic
• semiautomat
• manual
SVA - MONITORIZARE CARDIACA

Ritmuri de stop

• fibrilaţie verntriculară

• tahicardie ventriculară

• disociaţie electromecanică

• asistolă
 S V A - DEFIBRILAREA

• Definiţie: aplicarea unui curent electric continuu

care, traversând miocardul, aduce la acelaşi
potenţial electric membranar, toate celulele
miocardice. Acest lucru permite pace makerilor
naturali să preia controlul activităţii electrice
cardiace.

• Mecanism: anularea activităţii tuturor focarelor

generatoare de impulsuri electrice răspunzatoare
de fibrilaţia ventriculara
 S V A - DEFIBRILAREA

• Factori ce influenţează defibrilarea:

- poziţia electrozilor
- energia eliberată
- viteza de reîncărcare a defibrilatorului
- impedanţa transtoracică (pacient, tehnică)
 S V A - DEFIBRILAREA

Siguranţa la defibrilare

– trebuie asumată de către cel care aplică

şocurile electrice ţinând cont de persoanele
care vin în contact direct sau indirect cu
victima şi de pregătirea pentru defibrilare a
victimei
DEFIBRILAREA MANUALA
PADELELE AUTOCOLANTE
DEFIBRILATOR EXTERN
AUTOMAT
 DEFIBRILAREA

Monofazică – Bifazică
 SVA
ADMINISTRAREA DE MEDICAMENTE

I. Intraresuscitare

II. În situaţii peristop

III. În postresuscitare
I. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN
TIMPUL RESUSCITĂRII

A. Adrenalină
B. Atropină
C. Amiodaronă
D. Xilină
E. Bicarbonat de Na
F. Clorură de Ca
G. Vasopresină
 A. ADRENALINA

Mod de acţiune

• amină simpatomimetică
• acţiune directă pe alfa şi betareceptori
• alfa1 şi alfa2 - vasoconstricţie
• ↑ rezistenţa vasculară sistemică
• ↑ relativă în perfuzia cerebrală şi
coronariană
 ADRENALINA

• Indicaţii
medicament de primă linie

• Dozare
1 mg i.v. direct la 3 minute
2 - 3 mg soluţie 1: 10000 prin tubul
endotraheal
 B. ATROPINA

Mod de acţiune

• neutralizează acţiunea acetilcolinei

• blochează efectul nervului vag
• ↑ automatismul sinusal
• facilitează conducerea atrioventriculară
 ATROPINA

Indicaţii
– Asistolă
– Bradicardie sinusală
– Activitatea electrică fără puls cu o
frecvenţă mai mică de 60/minut.
 ATROPINA

Dozare
- 3 mg i.v. după prima administrare de
adrenalină sau în doză triplă pe sonda IOT
- clasă II b
 C. AMIODARONA

Mod de acţiune
– ↑ durata potenţialului de acţiune în
miocardul atrial şi ventricular
– efecte alfablocante noncompetitive
– efect inotrop negativ în administrarea i.v.
 C. AMIODARONA

Indicaţii
– FV/TV fără puls refractară la defibrilare
(după administrarea a trei ŞEE)
– TV stabilă hemodinamic
 AMIODARONA

Dozare
• 300 mg, diluată în 20 ml glucoză 5%
bolus i.v., în FV/TV refractare, după al III-
lea şoc
• 150 mg bolus repetat pentru FV refractară
• 900 mg în 24h
 AMIODARONA

Dozare
– 300mg i.v. în 10-60 min, funcţie de
hemodinamică
– 150 mg i.v. repetate până la o doză totală de
2 g/24h.
– p.e.v. 900mg in 24h în tahicardii peristop
 AMIODARONA
• paradoxal aritmogenă asociată cu medicamente
ce prelungesc intervalul QT

• Efecte adverse majore:

– bradicadia
– hipotensiunea
– încetinirea ratei de administrare/lichide şi/sau
medicamente inotrope.
 D. XILINA (LIDOCAINA)

Mod de acţiune

– suprimă activitatea ventriculară ectopică

– ↓ automatismul ventricular
 D. XILINA (LIDOCAINA)

Indicaţii

– FV/TV fără puls refractara la defibrilare când

amiodarona nu este disponibilă
– TV stabilă hemodinamic (ca alternativă la
amiodaronă)
 XILINA

Dozare
– 100 mg (1 - 1,5 mg/kgc) + p.e.v. 2 - 4
mg/minut (doză totala de 3 mg/kgc în
prima ora)
– se poate administra un al doilea bolus
de 150mg dar rămânâd în doza
totală de 3mg/kgc
 E. BICARBONATUL DE SODIU

• doză de 50 ml soluţie 8,4%

• corectare acidoză metabolică severă

• ph < 7,1 / după 20 - 25 min de la oprire

cord
 F. CLORURA DE CALCIU

• Indicaţii
Activitatea electrică fără puls (DEM) determinată
de:
- Hiperpotasemie
- Hipocalcemie
- În supradozaj de blocante ale canalelor de
Ca
 F. CLORURA DE CALCIU

• Dozare
– 10 ml clorură de calciu 10 % repetată la
nevoie.
 G. VASOPRESINA
• Mod de acţiune
– hormon antidiuretic endogen
– efect vasoconstrictor puternic
– doze foarte mari stimulează receptori
V1 de la nivelul muşchiului neted
T1/2 mai lung decât adrenalina
• Dozare
– 40 unităţi doză unică în locul
adrenalinei
– Studii insuficiente
II. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN SITUAŢII
PERISTOP

• A. Adenozina
• B. Atropina
• C. Amiodarona
• D. Xilina
• E. Verapamilul
• F. Flecainida
• G. Esmolol
• H. Procainamida
 A. ADENOZINA

Mod de acţiune
– nucleotid purinic natural
– încetineşte conducerea prin nodul
atrioventricular
– efect ↓ şi asupra celorlalte celule
miocardice
Indicaţii
– Tahicardie paroxistică supraventriculară
– Tahicardia cu complex îngust
nediagnosticată
 ADENOZINA

Dozare
– 6 mg rapid în bolus în venă centrală sau
periferică mare urmată de un flux de
soluţie salină
– repetat 12 mg la fiecare 1-2 minute
(maxim 2 adm.)
– stricta monitorizare
 B. ATROPINA

• în bradicardie
• 0,5 mg i.v. iniţial
• repetat până la maxim 3 mg
 C. AMIODARONA

• tahiaritmii stabile hemodinamic 300 mg

diluate în 20 ml glucoză 5% în 10-15
min urmată de pev 900 mg în 24 de ore
• alternativă 300 mg în 100 ml glucoză
5% timp de 1 oră şi apoi în pev
• se pot repeta doze de 150mg pentru
aritmii rezistente până la 2g/zi
 D. XILINA

• tahicardia cu complexe largi stabilă

hemodinamic doar dacă nu este
accesibilă amiodarona
• 50-100 mg i.v. în 2 min, repetat la 5 min
până la o doză maximă de 200 mg
 E. VERAPAMILUL

Mod de acţiune
– blocant al canalelor de calciu
– vasodilataţie coronariană şi periferică
– ↓conducerea AV
– Interacţiunea cu betablocantele poate
cauza asistolă la adm. i.v.
– digoxinul îi precipită toxicitatea
 VERAPAMILUL

Indicaţii
– Tahicardii supraventriculare cu diagnostic
cert

Dozare
– 5-10 mg i.v. în 2 min
– repetat la 5 min o doză de 5 mg
 F. FLECAINIDA

• fibrilaţia atrială
• TSV asociate sdr. WPW
• Doză : 100mg – 150mg i.v. în 30
min
 G. ESMOLOLUL

• tratament secundar TSV

• betabocant selectiv cu acţiune foarte
scurtă
• doză de 40 mg într-un minut + p.e.v. 4
mg/min.
 H. PROCAINAMIDA

• FV/ TV refractară cu complexe largi

• efect proaritmic
• administrarea i.v. numai în situaţii de
urgenţă 20 – 30 mg/min doză max 1g
• monitorizarea continuă a EKG şi TA
III. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN
POSTRESUSCITARE

• A. Dopamina
• B. Dobutamina
• C. Nitraţii
• D. Noradrenalina
• E. Opioide
• F. Naloxon
 A. DOPAMINA

Mod de acţiune
– catecolamină endogenă
– efecte cardiovasculare variate
– efect inotrop pozitiv dependent de doză,
mediat de receptorii alfa, beta şi
dopaminergici D1 şi D2.
– doze mici 1-2 µg/kgc/minut - vasodilataţie
renală, mezenterică şi coronariană,
stimulând receptorii specifici D1
 DOPAMINA

• 2 - 10 µg/kgc/minut - efect inotrop pozitiv şi

vasodilatator, stimularea receptorilor beta1
• > 10 µg/kgc/minut - efectul inotrop + efect
vasoconstrictor sistemic cu creşterea TA
(stimulărea receptorilor alfa adrenergici)
• ↑ cererea de oxigen la nivel miocardic
 DOPAMINA

Indicaţii
– hTA care nu se datorează hipovolemiei

Dozare
– 5 - 10 µg/kgc/minut
 B. DOBUTAMINA

• Catecolamină sintetică
• Efecte directe numai pe receptorii alfa şi
betaadrenergici
• Efectul inotrop pozitiv - mai intens decât cel
cronotrop
• ↑ contractilităţii mai importantă decât ↑
automatismului şi decât capacitatea de a
induce aritmii
 DOBUTAMINA

Indicaţii
– Insuficienţă cardiacă acută secundară IMA
– Şoc cardiogen
– hTA care nu se datorează hipovolemiei
 DOBUTAMINA

Dozare
– 5-20 µg/kgc/minut p.e.v.

– Monitorizarea hemodinamică

– evitare ↑ AV cu > 10 % (↓ riscul exacerbării

ischemiei miocardice)
 SVA
ADMINISTARAREA DE MEDICAMENT

• Căi de administrare:
- acces venos periferic – vena tributară
sistemului cav superior
- acces venos central - jugulara interna,
subclavie
- acces intraosos
- acces endotraheal
 AREACTIV?
ALGORITMUL
SVA LA ADULT DESCHIDE CĂILE AERIENE
CAUTĂ SEMNE DE VIAŢĂ

ALERTAREA ECHIPEI RCP

RCP 30:2
PÂNA LA
ATAŞAREA D-M

ATAŞAREA D-M
EVALUARE RITM

RITM?

Şocabil Non şocabil

FV/TV fără puls DEM/ASISTOLĂ
În timpul RCP
1 ŞOC Căutaţi cauze potenţial reversibile
Verificaţi electrozii, poziţia si contactul
150-200J BIFAZIC padelelor
360J MONOFAZIC Asiguraţi calea aeriană şi accesul i.v.
Compresii toracice continue
Adrenalina la fiecare 3-5 min
Imediat Luaţi în considerare amiodarona, Imediat
atropina, magneziu, pacing
RCP 30:2 RCP 30:2
2 min 2 min
 AREACTIV?

DESCHIDE CĂILE AERIENE

CAUTĂ SEMNE DE VIAŢA

RCP 30:2
PANA LA
ATAŞAREA D-M

ATAŞAREA D-M
EVALUARE RITM

Şocabil Non şocabil

FV/TV fără puls
RITM? DEM/ASISTOLĂ
 ATAŞAREA D-M
EVALUARE RITM

RITM?

Şocabil
FV/TV fără puls

1 ŞOC
150-200J BIFAZIC
360J MONOFAZIC
Fibrilaţie Ventriculară/
Imediat
RCP 30:2
Tahicardie Ventriculară
2 min fără Puls
 ATASAREA D-M
EVALUARE RITM

RITM?

Non şocabil
DEM/ASISTOLĂ

Asistolă
Imediat
Activitate electrică RCP 30:2
2 min
fără puls
 CAUZE POTENŢIAL REVERSIBILE

• Hipoxia • Pneumotoraxul
• Hipovolemia compresiv
• Diselectrolitemii şi • Tamponada cardiacă
dezechilibre • Tromboza coronariană
metabolice • Intoxicaţii
• Hipotermia • Embolia pulmonară
 SEMNE DE INSTABILITATE BRADICARDIA
HEMODINAMICA
Atropina DA •TAs < 90 mmHg
500μg iv •AV < 40/min
•Aritmii ventriculare cu colaps
•Insuficienţă cardiacă NU

Răspuns DA
satisfăcător

NU RISC DE ASISTOLĂ?
DA •Asistolă în istoricul recent
•Bloc AV Mobitz II
•BAV complet cu complexe QRS largi
MĂSURI TEMPORARE •Pauze ventriculare > 3s
•Atropină 500 μg i.v.,
(repetat până la maxim 3 mg)
•Adrenalină 2-10 μg/min
•Droguri alternative Rămâne în observaţie
•Pacing transtoracic

Droguri alternative
Aminofilină
Solicitarea cardiologului Isoprenalină
Pregătire pacing transvenos Glucagon (pentru supradozaj de
betablocante sau blocante de calciu)
Glicopirolat ca alternativă la atropină
 TAHICARDIA •Suport ABC, oxigen, abord venos
CU PULS •Monitor ECG, TA, SpO2
•ECG în 12 derivaţii, dacă este posibil
•Identificarea şi tratarea cauzelor reversibile

Pacient instabil hemodinamic?

•Alterarea conştienţei
SEE sincron instabil •Durere toracică
Până la 3 încercări •TAs < 90mmHg
•Insuficienţa cardiacă
(simptomele induse de frecvenţă
sunt rare la <150/min)

•Amiodarona 300 mg i.v.

•ŞEE
•Amiodarona 900 mg în 24 ore stabil

QRS larg QRS îngust

QRS?
Ritm regulat? Ritm regulat?
 neregulat QRS larg regulat

Ritm regulat?

Cardiolog!

•FiA cu bloc de ramură:

•TV:
tratament ca la QRS < 0,12s
amiodarona 300 mg in 20-60 min,
•FiA din sdr. de preexcitatie:
apoi 900 mg in 24 ore
amiodarona.
•TSV cu bloc de ramură:
•TV polimorfa
tratament ca la QRS < 0,12s
Mg 2g în 10 min
 QRS îngust
regulat neregulat
Ritm regulat?

•Manevră vagală •Tahicardie neregulată cu QRS îngust (FiA)

•ATP 6,12,12 mg •Controlul ratei ventriculare:
βblocant, digoxin sau diltiazem i.v.
•Debut < 48 ore:amiodarona 300mg in 20-60 min,
apoi 900 mg in 24 ore

Ritm sinusal restabilit? Cardiolog!

TPSV cu reintrare:
ECG in 12 derivatii in ritm sinusal
In caz de recurenţa - ATP din nou Flutter atrial:
+profilaxie antiaritmică Controlul frecvenţei (βblocant)
 NOŢIUNI DE PACING CARDIAC
• Generarea şi conducerea fiziologică a impulsurilor
• Tipuri de blocuri – indicaţii de pacing
• Clasificarea pacemaker - urilor:
– Non-invazive: - pacing prin percuţtie
- pacing transcutanat
– Invazive: - pacing transvenos temporar
- pacing implantat permanent

IMPORTANT: activitatea electrica a inimii trebuie sa fie

insotita de activitate mecanica,cu puls palpabil,pentru a
asigura o minima sansa pacemaker-ului artificial
 NOŢIUNI DE PACING CARDIAC
INDICAŢII
• BLOCUL A-V
– COMPLET –simptomatic

–cu asistola >3s sau cu

rata de captura < 40/min
– GRADUL II –TIP I simptomatic

TIP II
– IMA cu bloc II - III persistent

cu bloc tranzitor II - III şi bloc de ramură

 NOŢIUNI DE PACING CARDIAC
INDICAŢII

• DISFUNCŢIA DE NOD SINUSAL

• Simptomatică
• Cu rată < 40/min

• HIPERSENSIBILITATEA SINUSULUI
CAROTIDIAN

• SINDROAMELE NEUROCARDIOGENE
 NOŢIUNI DE PACING CARDIAC
TEHNICI NON - INVAZIVE

1. Percuţia peretelui toracic

» Bradicardie severă
» Prezenţa undelor P
» Lovituri blânde în regiunea
precordială,căutând locul şi intensitatea
loviturilor ce produc captură
» Metoda temporară
» Nu va întarzia CPR în cazul ineficienţei
ei
 NOŢIUNI DE PACING CARDIAC
TEHNICI NON-INVAZIVE

2. Pacing transcutanat (vs. transvenos):

-se aplica rapid şi uşor
-evită riscurile legate de v. centrală
-poate fi aplicat de către asistenţi, paramedici
Dar:
-disconfortul pacientului (contracţia
mm.peretelui toracic, curentul în sine)
 NOŢIUNI DE PACING CARDIAC
TEHNICI NON-INVAZIVE

• Pacing transcutanat (procedura):

– Îndepărtarea excesului de păr (nu radere)
– Analgezia şi sedarea pacientului conştient
– Plasarea antero-posterioră a padelelor când se
foloseşte doar pacingul
– Atenţie la polaritatea padelelor!
– În timpul resuscitării se foloseşte poziţia antero-
laterala a padelelor
 NOŢIUNI DE PACING CARDIAC
TEHNICI NON-INVAZIVE

• Pacing transcutanat (procedura)

– În timpul resuscitării se foloseşte poziţia antero-
laterala a padelelor
– Selectarea modului DEMAND şi ajustarea EKG
– Dacă exista artefacte (mai ales în prespital) e
mai bine să se lucreze cu NON-DEMAND
 NOŢIUNI DE PACING CARDIAC
TEHNICI NON-INVAZIVE
• Pacing transcutanat (procedura)
– Selectarea ratei (60-90/min) şi a curentului de
pacing la cea mai mica intensitate şi pornirea
aparatului
– Creşterea intensităţii curentului până se produce
o captură (50 – 100 mA)
– CAPTURA: un complex QRS şi o unda T
adiacenta
 NOŢIUNI DE PACING CARDIAC
TEHNICI NON-INVAZIVE
IMPORTANT:
1. Dacă cel mai mare curent ca intensitate nu
produce captură, se schimbă polaritatea şi se
încearcă din nou.
Eşecul înseamnă miocard inexcitabil

2. Absenţa pulsului în prezenţa unei bune capturi

electrice indica miocard inexcitabil.
 NOŢIUNI DE PACING CARDIAC
TEHNICI NON-INVAZIVE
IMPORTANT:
3. Diferenţa între un artefact şi o captura e dată
de prezenţa undei T adiacenta QRS captat.

4. Aparatul de pacing se opreşte în timpul

resuscitării, iar padelele defibrilatorului se
aşează la 2 - 3 cm de cele ale pacing-ului.
 NOŢIUNI DE PACING CARDIAC
TEHNICI INVAZIVE
• Pacing trans-venos temporar:
– Construcţie
– Poziţie
– Probleme
– Prag înalt
– Discontinuităţi electrice
– Dislocarea electrodului
• Pacing permanent
• Cardioverter-defibrilator implantabil
 CIRCUMSTANŢE SPECIALE

• Cauze obişnuite ale stopului cardio-respirator la

tineri
• Stopul cardiac este adesea prevenibil
• Anumiţi pacienţi necesită resuscitare prelungită
 HIPOTERMIE

Definiţie: Temperatura centrală < 35 °C

(termometru cu valori scăzute de citire a
temperaturii)

• Uşoară 32 - 35 °C
• Medie 30 - 32 °C
• Severă < 30 °C
 HIPOTERMIA

Probleme speciale:
• imersia
• vârstele extreme
• leziuni/boli
• medicamente/alcool
 HIPOTERMIA
CARACTERISTICI CLINICE

• Puls: lent, neregulat, filiform

• TA:  sau nemăsurabila
• Pupile: dilatate
• SNC: status mental alterat, comă

Hipotermie primară sau secundară?

 ATENŢIE
• Caracteristicile clinice ale hipotermiei pot mima
moartea
• Efect de protecţie cerebrală
• “Pacientul nu este mort până când nu este cald şi
mort”, cu excepţia cazurilor în care:
– există leziuni letale evidente
– corpul este atât de îngheţat că resuscitarea este
imposibilă
– pacient internat - la latitudinea medicului
 HIPOTERMIA
CĂILE AERIENE SI RESPIRAŢIA

• Oxigen în concentraţie mare, umidificat si

incălzit (40-46 °C)
• Intubaţie traheală conform algoritmului SVA
• Ventilaţie observaţi ridicarea toracelui
 HIPOTERMIA
CIRCULAŢIA

• Atenţie la bradicardia extremă

• Luaţi în considerare examenul Doppler
• Temperatură esofagiană
• Rigiditate toracică crescută
• Vene centrale sau proximale, cu calibru mare
 HIPOTERMIA
ARITMII ASOCIATE

Bradicardie sinusală
Fibrilaţie atrială Temperatură
Fibrilaţie ventriculară
Asistolie
 HIPOTERMIA
CIRCULAŢIA

• Defibrilarea poate eşua dacă temperatura

centrală nu este > 30°C
• Alte tipuri de aritmii se ameliorează spontan,
concomitent cu creşterea temperaturii
• Eficacitatea medicamentelor este redusă la o
temperatură < 30°C
• Bradicardia poate să fie fiziologică în
hipotermiile severe
 HIPOTERMIA
ÎNCĂLZIREA PACIENTULUI

• Scoateţi pacientul din mediul rece

• Mobilizarea poate precipita apariţia aritmiilor
• Preveniţi pierderea ulterioară de căldură
• Transportaţi rapid pacientul la spital
• Îndepărtaţi hainele reci/ude
 HIPOTERMIA
ÎNCĂLZIREA ACTIVĂ

Externă
• Pături cu aer cald
Internă
• Circulaţie extracorporeala
• Ventilaţie cu 02 încalzit şi umidificat
• Fluide calde i.v. (40 ºC)
• Lavaj gastric, peritoneal, pleural şi al vezicii
urinare cu lichide calde
• Hemofiltrare continuă veno-venoasa
 HIPOTERMIA
MONITORIZARE ŞI INVETISGAŢII

• Monitorizare hemodinamică continuă

• Analiza repetată a gazelor sangvine
• Electroliţi
– hiperkalemie în timpul încălzirii
• Funcţia tiroidiană (vârstnici)
 HIPERTERMIA

• Creşterea Tc peste normal

• Depăşirea mecanismelor homeostatice

• Exogenă/ endogenă
 HIPERTERMIA

• Etape:
– Stres la căldură (heat stres)
– Epuizarea la căldură (heat exhaustion)
– Şocul termic (heat stroke)

• Hipertermia malignă
 HIPERTERMIA
STRES LA CĂLDURĂ (HEAT STRES)

• Clinic:
– Tc N / ↑
– Edeme declive
– Sincopă
– Crampe musculare
 HIPERTERMIA
STRES LA CĂLDURĂ (HEAT STRES)

• Terapie:
– Repaus
– Ridicare membre inferioare
– Răcire
– Rehidratare orală
– Înlocuire sodiu pierdut
 HIPERTERMIA
EPUIZAREA LA CĂLDURĂ
(HEAT EXHAUSTION)
• Clinic:
– Tc > 37°C şi < 40°C
– Cefalee, vertij, greaţă, vărsături
– Tahicardie, hTA
– Crampe musculare, slăbiciune
– Hemoconcentraţie
– Hipo/ hipernatremie
– Progresie spre şoc termic
 HIPERTERMIA
EPUIZAREA LA CĂLDURĂ
(HEAT EXHAUSTION)
• Terapie:
– Repaus
– Ridicare membre inferioare
– Răcire
– Rehidratare orală
– Înlocuire sodiu pierdut
– Rehidratere parenterală
 HIPERTERMIA
ŞOCUL TERMIC (HEAT STROKE)

• Temperatură centrală > 40,6°C

• Forme cilnice:
– Şoc termic clasic, non-efort
– Şoc termic de efort
• Mortalitate 10 – 50%
 HIPERTERMIA
ŞOCUL TERMIC (HEAT STROKE)

• Clinic:
– Tc > 40,6°C
– Tulb. SNC
– Anhidroză
– hTA, SDRA, insuf. Renală
– Coagulopatii
– rabdomioliză
 HIPERTERMIA
ŞOCUL TERMIC (HEAT STROKE)

• Terapie:
– Nespecifică
– Antipireticele (fără eficienţă demonstrată)
– Dantrolene (fără eficienţă demonstrată)
 HIPERTERMIA MALIGNĂ

• Anomalie genetică (autozomal

dominantă)

• Sensibilitate la:
– anestezice volatile
– relaxante musculare depolarizante
 HIPERTERMIA MALIGNĂ
TERAPIE

• Oprire administrare agenţi declanşatori

• Corectare acidoză
• Corectare diselectrolitemii
• Răcire activă
• Administrare Dantrolene
 HIPERTERMIA
MĂSURI GENERALE

• Optimizarea paşilor ABC

• Terapie suportivă
• Răcire pacient
• Monitorizare hemodinamică
• Corectare diselectrolitemii / acidoză
 IMERSIA ŞI SUBMERSIA
• Imersia – o parte din corp este acoperit de apă
sau alt fluid
– faţa şi căile aeriene imersate
– hipotermie
– instabilitate cardiovasculară
• Submersia – întreg corpul este acoperit de apă
sau alt fluid
– asfixie
– hipoxie – stop cardiac secundar
• Înecul - deces în decurs de 24 ore de la
submersie sau imersie
 IMERSIA ŞI SUBMERSIA
DECIZIA DE RESUSCITARE

• Revenirea completă este posibilă chiar şi

după o imersie prelungită
• Risc crescut de hipotermie dacă temperatura
apei este < 25ºC
• Submersia datorată unei crize epileptice sau
consumului de alcool?
 IMERSIA ŞI SUBMERSIA
SALVAREA DIN APĂ

• Minimalizarea riscului salvatorilor

• Suspicionaţi lezarea coloanei vertebrale
• Menţinerea pacientului în poziţie orizontală
• Nu începeţi resuscitarea în apă decât dacă
sunteţi instruiţi pentru aceasta
 IMERSIA ŞI SUBMERSIA
MODIFICAREA SVB

• Se începe SVB cu 5 ventilaţii

• Dacă victima nu îşi reia ventilaţia spotană şi
este un singur salvator se face timp de un minut
RCP conform protocolului 30 de compresii:2
ventilaţii
• După minutul de RCP salvatorul pleacă după
ajutor
 IMERSIA ŞI SUBMERSIA
CĂILE AERIENE ŞI RESPIRAŢIA

• Precauţii: posibila leziune a coloanei

vertebrale
• Administraţi oxigen 100%
• Nu încercati să “drenaţi plămânii”
• Voma este un fenomen frecvent
• Intubaţia precoce dacă pacientul este
inconştient
• Risc crescut de ARDS
 IMERSIA ŞI SUBMERSIA
CIRCULAŢIA

• Atenţie la bradicardia extremă

• “Hipovolemie” provocată de înlăturarea
presiunii hidrostatice exercitată de apă,
asupra organismului, în timpul imersiei
• Fluide intravenos
• Sonda nazogastrică
• Nu are importanţă dacă fenomenul s-a
petrecut în apă dulce/sărată
 IMERSIA ŞI SUBMERSIA
INVESTIGAŢII

• Astrup arterial
• Electroliţi
• Glicemie
• ECG
• Rx. pulmonar
 IMERSIA ŞI SUBMERSIA
CRITERII DE EXTERNARE

Dacă pacientul nu a suferit un stop cardiac, puteţi

externa pacientul după 6 ore de observaţie în spital,
numai dacă:
- nu există semne şi simptome clinice anormale
- Pa02 normal respirând aer atmosferic
- rx. normal
- fără alte simptome alarmante
Există un risc scăzut de edem pulmonar tardiv
 INTOXICAŢIILE

• Una dintre principalele cauze ale deceselor la

persoanele sub 40 ani
• Cel mai frecvent sunt intoxicaţii voluntare cu
agenţi medicamentoşi sau droguri
• Accidente industriale sau expuneri pe timp de
război:
– contaminarea cu substanţe chimice
– radiaţiile
 INTOXICAŢIILE
CĂILE AERIENE
• Starea de conştienţă este alterată de obicei, în
caz de:
– obstrucţie a căilor respiratorii
– stop respirator
• Evitaţi respiraţia gură-la-gură în cazul
intoxicaţiilor cu:
– cianuri
– hidrogen sulfurat
– substanţe corozive
– organofosforice
 INTOXICAŢIILE
RESPIRAŢIA

• Oxigen în concentraţie mare (cu excepţia

paraquat-ului)
• Intubaţia pacienţilor inconştienţi
• Analiza gazelor din sângele arterial (astrup
arterial)
• IOT cu inducţie rapidă şi presiune cricoidiană
(necesită ajutorul specialiştilor)
 INTOXICAŢIILE
CIRCULAŢIA

• Hipotensiunea indusă de medicamente este

frecventă
• Terapie cu fluide +/- medicaţie inotropă
• Corectarea dezechilibrelor acido-bazice
• Cardioversie sincronă în cazul aritmiilor
ameninţătoare de viaţă
 INTOXICAŢIILE
MĂSURI TERAPEUTICE SPECIFICE
• Limitarea absorbţiei substanţelor toxice
ingerate
– lavaj gastric < 1oră
– administrare de cărbune activ
• Creştere eliminării
– hemodializă
– hemoperfuzie
• Antidoturi specifice
 INTOXICAŢIILE
INFORMAŢII DESPRE SUBSTANŢELE
TOXICE

• Serviciul naţional de informare despre

substanţe toxice
• 0265- 210110
 INTOXICAŢIILE
ANTIDOTURI SPECIFICE

• Paracetamol N-acetilcisteină
• Organofosforice Atropină
• Cianuri Nitrit de sodiu
Tiosulfat de sodiu
Cobalt EDTA
• Digoxin Anticorpi Fab
• Opioide Naloxonă
 INTOXICAŢIILE
MANAGEMENT ULTERIOR

• Comă prelungită- rabdomioliză

• Electroliţi (K+) şi glicemie
• Gaze sangvine (astrup arterial)
• Temperatura
 SARCINA
CAUZELE STOPULUI CARDIAC LA
GRAVIDE

• Hemoragie
• Embolie pulmonară
• Embolie cu lichid amniotic
• Desprindere de placentă
• Eclampsie
• Intoxicaţie medicamentoasă
 RESUSCITAREA ÎN SARCINĂ

• Este nevoie de două persoane

• Implicarea precoce a unui obstetrician şi a unui
neonatolog
 SARCINA
CĂILE AERIENE

• Risc crescut de regurgitare

• Presiune cricoidiană
• Intubaţie traheală (dificilă):
– îngroşarea gâtului
– dimensiunile pieptului
– edem glotic
 SARCINA
RESPIRAŢIA

Dificilă din cauza:

• Ascensionării diafragmului şi limitării
mişcărilor lui
• Poate fi necesară o presiune mare de
insuflaţie
 SARCINA
CIRCULAŢIA

• În decubit dorsal compresie pe vena cavă

inferioară
• Deplasarea uterului:
– Semidecubit lateral stâng
– deplasare manuală
• Refacerea volemiei
• Intervenţie chirurgicală imediată în caz de
sângerare
 SARCINA

Cezariană de urgenţă în al 3-lea trimestru de

sarcină, dacă resuscitarea nu are succes în
primele 5 minute
 ELECTROCUTAREA

• Electricitate (curent alternativ):

– casnică
– industrială
• Fulgerare (curent continuu)
 ELECTROCUTAREA
FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ
SEVERITATEA

• Tipul de curent şi traseul acestuia prin corp

– alternativ (AC) - mai frecvent FV
– continuu (DC) - mai frecvent asistolă
• Tensiunea curentului
• Intensitatea curentului eliberat
• Rezistenţa la curentul electric
• Zona şi durata contactului
LEZIUNI PROVOCATE DE CURENTUL
ELECTRIC
 ELECTROCUTAREA
FULGERARE

• Depolarizarea miocardului
– asistolie sau FV
• Paralizia muşchilor respiratori poate provoca
stop respirator
• Leziuni neurologice extinse
 ELECTROCUTAREA
SIGURANŢA SALVATORULUI

• Întrerupeţi sursa de curent electric

• Curentul de înaltă tensiune poate:
– să producă arc electric
– să se răspândească prin sol
 ELECTROCUTAREA
RESUSCITAREA

• BLS şi ALS precoce

• Intubaţie precoce dacă faţa/gâtul prezintă
arsuri
• Paralizia musculară poate persista
30 min după şocurile cu voltaj ridicat
 ELECTROCUTAREA
CRITERII DE INTERNARE

• Stop cardiac
• Pierderea stării de conştienţă
• Modificări ECG
• Arsuri şi leziuni ale ţesuturilor moi
 ANAFILAXIE

• Anafilaxie – reacţie de hipersensibilitate mediată

de IgE
• Reacţie anafilactoidă – reacţie similară, dar
independentă de hipersensibilitate
• Manifestări şi tratament similar
 ANAFILAXIA
SEMNE CLINICE

• Angioedem – edem laringean

• Rush (urticarie / eritem)
• Hipotensiune
– vasodilataţie şi  permeabilităţii vasculare
• Bronhoconstricţie
• Rinită, conjunctivită
• Dureri abdominale, vomă şi diaree
 ANAFILAXIA
RESUSCITAREA

• Îndepărtarea agentului alergen

• Oxigen cu flux mare
• Epinefrină
– Reacţie anafilactică, stridor etc - 0.5 ml 1:1000
i.m.
– Şoc – titrare 1:10,000 i.v.
• Fluide
• Antihistaminice - blocante H1, luaţi în considerare
administrarea de blocante H2
• Hidrocortizon şi 2 mimetice inhalatorii
 ANAFILAXIA
ATENŢIE LA RECURENŢE PRECOCE

• Reacţii grave cu declanşare lentă

• Reacţii la pacienţii cu astm bronşic
• Se continuă absorbţia agentului alergen
• Antecedente de reacţii bifazice
 ASTM ACUT SEVER

• Reversibil
• Decesul este evitabil
– pacienţii cer prea târziu ajutor medical
– răspuns întârziat al personalului medical
– externare prematură
 ASTMUL ŞI STOPUL CARDIAC

• Hipoxie
– bronhospasm
– dop mucos
• Aritmii
– hipoxie
– intoxicaţie cu medicamente
• Pneumotorax
 ASTMUL POTENŢIAL FATAL
CARACTERISTICI
• Silenţiu toracic
• Cianoză
• Bradicardie
• Hipotensiune
• Astenie
• Comă
• Hipoxie, acidemie, +/-hipercarbie
 ASTMUL POTENŢIAL FATAL
TRATAMENTUL IMEDIAT (1)

• Oxigen cu concentraţie mare

• Nebulizare cu 2 mimetice
• Steroizi
• Subcutanat epinefrină 300 g
• Anticolinergice inhalatorii, aminofilină i.v.
• Lichide
 ASTMUL POTENŢIAL FATAL
TRATAMENTUL IMEDIAT (2)

• Ventilaţie mecanică numai când terapia

medicamentoasă nu a fost eficientă
• E posibil să nu obţinem normalizarea gazelor
arteriale
 ASTMUL POTENŢIAL FATAL
RESUSCITARE
• Ventilaţia pulmonară dificilă
– ventilaţia pe balon şi mască  dilataţie
gastrică
– intubaţie precoce
• Există riscul pneumotoraxului
• Compresiunile toracice eficace sunt dificile
• Timp respirator prelungit
• Se va lua în considerare masajul cardiac
deschis
 TRAUMA
CAUZE DE STOP CARDIORESPIRATOR
Cauze:
- Leziuni cerebrale grave
- Hipovolemie, hipoxie
- Leziuni ale organelor vitale
- Pneumotoraxul sufocant
- Tamponada cardiacă
- Probleme medicale majore
 TRAUMA
RESUSCITARE

• Identificarea şi tratarea leziunilor grave înainte

de instalarea stopului cardiac
• Protejarea coloanei vertebrale cervicale
• Hipoxie şi/sau hipovolemie  AEP
• Oxigen, oprirea hemoragiei, lichide
• Toracotomie în scop de resuscitare pentru
stopul cardiac asociat cu plăgi penetrante
 MASAJUL CARDIAC INTERN
• Indicaţii:
- disociaţia electromecanică secundară
leziunilor traumatice penetrante
- pacienţii cu hiperinflaţie de parenchim
pulmonar sau cu rigiditatea peretelui toracic
- secundar sternotomiei recente
- concomitenţa cu intervenţiile chirurgicale
abdominale sau toracice
 SINDROMUL (STATUSUL)
POSTRESUSCITARE

• Şoc hipovolemic, şoc cardiogen, şoc toxico-

septic, SIRS
• Insuficenţa de reperfuzie
• Leziuni de reperfuzie
• “Intoxicaţie” cu metaboliţi ischemici
 SINDROMUL POSTRESUSCITARE

• Evoluţie severă:
» ziua I a: jumatate din decese
» zilele I-III: MODS
»dupa a IIIa zi infecţii severe ,CID ,
decese
 SINDROMUL POSTRESUSCITARE

• OBIECTIV

• Resuscitarea cerebrală (RCPC)

• Restabilirea perfuziei regionale şi tisulare

 SINDROMUL POSTRESUSCITARE

• Evaluarea complicaţiilor resuscitării:

–Fracturile costale
–Pneumotoraxul
–Tamponada cardiacă
–Traumatismele abdominale
–Sonda de intubaţie endotraheal prost
plasată
 SINDROMUL POSTRESUSCITARE

• Răspunsul optim la resuscitare

– monitorizarea ECG, O2
– perfuzie endovenoasă cu ser fiziologic
– antiaritmice
– investigatii: ECG 12 derivaţii, rx pulmonar,
gaze arteriale, electroliţi (Mg,Ca,Na,K,Cl),
glucoză, creatinină
 SINDROMUL POSTRESUSCITARE

Pacientul “instabil” postresuscitare presupune:

- echilibrare respiratorie
- echilibrare hemodinamică
- echilibrarea renală
- echilibrarea neurologică
SINDROMUL POSTRESUSCITARE
SISTEMUL RESPIRATOR
• Sonda orotraheală
• Nivelul ventilaţiei mecanice - gaze arteriale
- ritm respirator
- efort respirator
• Trecerea de la ventilaţie controlată la asistată
• Obţinerea SaO2= 90% cu FiO2 cel mai mic
posibil
• PEEP
• VT mici – 5 ml/kg
• Sedare, paralizie
 SINDROMUL POSTRESUSCITARE
SISTEMUL RESPIRATOR

Fără efect demonstrat:

• Anticitochine
• Corticosteroizii
• Antioxidanţi
• PGE1
• Oxid nitric inhalator
• AINS
• Surfactant
• Antiendotoxine
• Fluorocarbon lichid
 SINDROMUL POSTRESUSCITARE
SISTEMUL CARDIOVASCULAR

• Corectarea hipotensiunii arteriale cu

vasopresori (dopamina) după corectarea:
hipovolemiei, pneumotoraxului, etc.
• Tratarea hipertensiunii arteriale mari după
corectarea unei ventilaţii sau sedări inadecvate
• Inotropi: dobutamina
SINDROMUL POSTRESUSCITARE
SISTEMUL RENAL

• Cateterizare vezicală
• Balanţa hidrică
• Diferenţierea prerenal /renal
• PAOP, debit cardiac
• Fracţia excretată de Na filtrat
 SINDROMUL POSTRESUSCITARE
SISTEMUL RENAL

• Furosemid +/-
• Dopamină în doze dopaminergice nu
promovează diureza
• Evitare medicamente nefrotoxice
• Dializă
 SINDROMUL POSTRESUSCITARE
SISTEMUL NERVOS CENTRAL

• 10 secunde: scade O2
• 2 - 4 min: scad glucoza şi glicogenul
• 4 - 5 min: scade ATP
• PPC = TA m – PIC
• Hiperemie
• “No-reflow”
 SINDROMUL POSTRESUSCITARE
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
PRINCIPII DE TRATAMENT (1)

• Creşterea FSC
• Ameliorare metabolism neuronal
• Combaterea febrei
• Combaterea convulsiilor
• Poziţia capului
• Evitarea manevrelor care cresc PIC
• Hipotermie 32 - 330 C
SINDROMUL POSTRESUSCITARE
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
PRINCIPII DE TRATAMENT (2)

• Hipoglicemie permisivă
• Evitarea hiperventilaţiei de rutină
• Combaterea hernierii cerebrale prin
hiperventilaţie şi tratament osmotic
• Barbiturice +/-
• Blocanţi ai canalelor de calciu +/-
• Corticosteroizi +/-
SINDROMUL POSTRESUSCITARE
SISTEMUL GASTRO - INTESTINAL

• Sondă nazo-gastrica +/-

• Alimentaţie enterală +/-
• Blocanţi H2, sucralfat +/-
SINDROMUL POSTRESUSCITARE
COMBATEREA SEPSISULUI

• Antibiotice
• Corectarea volemiei
• Utilizarea de vasopresori şi inotropi
• Corticosteroizi +/-
 ECHIPA DE RESUSCITARE

• Rolul conducatorului echipei de

resuscitare

• Componenţa echipei de resuscitare

• Evaluare  acţiune  reevaluare

• Decizia de oprire a resuscitării

 ECHIPA DE RESUSCITARE

• Liderul de echipă :
– evaluează şi coordonează membri echipei
– verifică eficienţa manevrelor de resuscitare
– identifică potenţialele cauze de stop
cardiorespirator
– verifică şi asigură siguranţa membrilor echipei
in timpul RCP
 ECHIPA DE RESUSCITARE

• Liderul de echipă
– desemnează pentru fiecare membru al
echipei manevrele ce trebuie efectuate
– hotăreste dacă şi când se întrerupe o RCP
– furnizează informaţiile pentru familie sau alte
specialităţi
 ECHIPA DE RESUSCITARE

• Echipa ideală de resuscitare este formată din 5

membri
• Echipa minimă pentru efectuarea unei
resuscitări este formată din 3 membrii
• Liderul echipei trebuie să fie persoana cu
pregătirea profesională cea mai amplă
 ETICĂ

• Neînceperea resuscitării cardiopulmonare:

– Pacientul şi-a exprimat clar dorinţa
– Sunt instalate semne clare de moarte
ireversibilă
– Deteriorarea funcţiilor vitale in condiţii de
tratament maximal
– SCR apare ca o stare terminală în evoluţia
unei boli cronice ,bine documentate.