Introducere în statistică

1. Introducere şi concepte de bază

în statistica socială

Conf. univ. dr. Valeriu Frunzaru

 Cuprins
• Elemente de istoria statisticii
• La ce folosește statistica?
• Limbajul folosit. Statistici și parametrii
• Niveluri de măsurare
 Elemente de istoria statisticii
• Etape (Lazarsfeld, 1961):
1. faza pregătitoare (mijlocul sec XVII – începutul secolului XIX)- dificultatea
de a obține date numerice pe teme sociale
Hermann Conring (1606-1682):
”Just as it is impossible for the doctor to give advice for the recovery or
preservation of health when he does not have some salient knowledge of the
body, so it is also impossible for anyone who does not have knowledge and
awareness of the facts of public life to cure it either in its totality or in some of
its parts” (apud Lazarsfeld, 1961, 10)

John Graunt (1620-1674) – părintele demografiei

William Petty (1623-1687) – political aritmetic. Compară Body Natural și Body

Politic:
”… to practice upon the politic, without knowing the symmetry, fabric, and
proportion of it, is as casual as the practice of old women and empirics.” (apud
Lazarsfeld, 1961, 10)
 Elemente de istoria statisticii

2. Secolul XIX:
Lambert Adolphe Jacques Quetelet (1796-1874) – probabilități,
frecvențe
Pierre Guillaume Frédéric le Play (1806-1882) – bugete de
familie

Statistică = germană staatskunde (știința despre stat)

= latină status (stare)

”…statistica a fost considerată, de la început și până la finele

secolului XIX-lea, o știință socială” (Rotariu et al., 2006, 18)
 Statistică – definiție

• ”știință ce se axează în principal pe tratarea informațiilor

numerice obținute la nivelul unor mulțimi de entități,
informații prelevate de la fiecare entitate în parte (sau de la o
submulțime) și care conduc la rezultate cu referință la
ansamblu, și nu la entitățile componente luate individual”
(Rotariu et al., 2006, 18)
 Auguste Comte (1798-1857)

• ”Cred că este deja hazardat, încă de pe acum, acest

termen nou [sociologie], echivalentul exact al expresiei
mele, deja introdusă, de fizică socială, pentru a putea
desemna printr-un nume unic această parte
complementară a filozofiei naturale care se raportează la
studiul pozitiv al ansamblului legilor fundamentale
proprii fenomenelor sociale” (Comte, 1830-1842/ 2002,
135)

• Știința parcurge trei stadii diferite: teologic, metafizic

și pozitiv.
 Pierre Guillaume Frédéric le Play (1806-1882)
• ”In order to find the secrets of the governments which
provide mankind with happiness based on peace, I
have applied to the observation of human societies
rules analogous to those which had directed my own
mind in the study of minerals and plants. I construct a
scientific mechanism.” (apud Lazarsfeld, 1961, 39)

• ”The surest way an outside observer has to know the

spiritual and material life of people is very similar to
the procedure which a chemist uses to understand
the nature of mineral.” (apud Lazarsfeld, 1961, 51)
(analiza bugetului familiei)
 La ce folosește statistica?
Putem răspunde la întrebări de cercetare și la ipoteze.

1. Care este nivelul de încredere a populației adulte a României în

partidele politice?
- Realizăm o cercetare pe un eșantion și extrapolăm rezultatele la
nivelul întregii populații adulte. Măsurăm o variabilă cu ajutorul
căreia descriem populația cu privire la această caracteristică.

2. Care este procentul de femei din populația României?

- Realizăm o cercetare la nivelul întregii populații (recensământ).
Măsurăm o variabilă cu ajutorul căreia descriem populația cu
privire la această caracteristică.
 La ce folosește statistica?

3. Care este relația dintre genul social și materialism?

- Realizăm o cercetare pe femei și bărbați apoi comparăm nivelul
mediu de materialism al celor două grupuri

4. Cu cât crește prezența la cursuri cu atât crește media notelor

obținute.
- Comparăm variațiile a două variabile care caracterizează
aceeași populație.
 La ce folosește statistica?

5. Cu cât crește nivelul de inteligență, educația, experiența în

profesie și abilitatea de a lucra în echipă, cu atât crește salariul.
- Facem o cercetare prin care măsurăm mai multe variabile
independente pentru a explica variația variabilei dependente.

6. Cum a evoluat speranța de viață în România după anul 1990?

- Comparăm evoluția datelor care caracterizează o singură
unitate statistică (o țară)
 La ce folosește statistica?
Ce decurge din exemplele anterioare:

- comparația stă la baza statisticii (cunoașterii în general)

- putem face cercetări pe eșantioane sau pe întreaga populație

- putem face cercetarea pe o mulțime de unități statistice

(mulțimi statistice sau populații statistice) sau pe o singură
unitate statistică (”obiect”, individ statistic, individ sau
persoană) care are mai multe valori în momente diferite
 La ce folosește statistica?
₋ putem face o cercetare descriptivă sau explicativă

₋ putem face inferențe plecând de la datele din eșantion la

întreaga populație.

₋ putem folosi toate tipurile de nivele de măsurare: nominal,

ordinal, interval, raport

Termeni: populație statistică, unitate statistică, eșantion, statistică

descriptivă, statistică inferențială
₋ statistică descriptivă: frecvența, media, mod etc.
₋ statistică inferențială: când inferăm de la eșantion la populație
sau când facem corelații, comparăm mediile a două grupuri etc.
 Datele statistice din eșantion se numesc statistici, iar datele
statistice din populație se numesc parametri.

Valoare numerică Parametru Statistică

Număr de cazuri N n
Media μ (miu) x̄
Proporția π (pi) P
Varianța σ2 (sigma la pătrat) s2
Deviația standard σ (sigma) s
Corelația ρ (ro) r
Coeficient de β (beta) b
regresie
 Niveluri de măsurare a le variabilelor (Malhotra, 2010/1996, 285)
Scală Caracteristici de bază Exemple Calcule
statistice
permise
Nominală Numerele identifică și clasifică gen, religie, etnie Procent, mod, chi-
obiecte. Sunt doar coduri pătrat

Ordinală Numerele indică poziția relativă a ordinea într-o Mediana, Corelația

obiectelor, dar nu și distanța dintre clasificare, scalele de rangurilor
ele tip Likert

Interval Diferența dintre obiecte poate fi Temperatura (Celsius), T-test, ANOVA,

comparată; punctul zero este nivelul de regresie, analiza
arbitrar inteligență(IQ) factorială

Raport Există punct zero Vârsta , venit, costuri, Medie geometrică

cota de piață
 Niveluri de măsurare a le variabilelor

Exemplu:
Scală nominală: numărul grupei
Scală ordinală: locul I (prima medie din sesiune), locul II (a doua
medie din sesiune) șamd
Scală interval: notele obținute la examene
Scală raport: prezența la cursuri și seminarii de la 0% (nicio
prezență) la 100% ( a fost la toate cursurile și seminariile)
 Niveluri de măsurare a le variabilelor

Scale discrete și scale continue de măsurare

(în engleză discrete, nu discreet)

Exemplu:
• Scală discretă: notele finale (din catalog); numărul de ani de
studiu absolviți

• Scală continuă: nota de la examen sau de la seminar; prezența

la cursuri și seminarii în procente
 Tabele de frecvenţe
Note la examen
Frecvențe Procente Procente Procente
valide cumulate

3 7 2.0 2.6 2.6

4 82 23.5 30.9 33.6

5 14 4.0 5.3 38.9

6 59 16.9 22.3 61.1

Valid 67 19.2 25.3 86.4
7
8 32 9.2 12.1 98.5

9 4 1.1 1.5 100.0

265 75.9 100.0
Total
84 24.1
Valori lipsă (absenți)
349 100.0
Total
Frecvența notelor obținute la examen (plăcintă)
2.0

3
24.1 23.5 4
5
6
1.1
7
9.2 4.0 8
16.9 9
19.2 absenți
 Frecvența notelor obținute la examen (coloane)

30
25 23.5 24.1

20 19.2
16.9
15
10 9.2

5 4
2 1.1
0
3 4 5 6 7 8 9 absenți
Frecvența notelor în funcție de gen (coloane)

45
40.0
40
35
30 26.7
25 23.0 21.7
19.7
20 18.1
15.6
15
8.9 10.2
10
4.3 4.4
5 2.3 2.2 2.2
0 .7
0
3 4 5 6 7 8 9 absenți
studenți studente
 Timpul dedicat de elevii de liceu
pentru diverse activități (%) (bare)

munca în gospodărie sau în afara

8.8 25.0 30.3 15.9 19.9
gospodăriei

practicarea unui sport 25.9 24.0 28.2 11.9 10.0

cititul cărților 32.4 37.1 24.1 4.5

1.8

pregătirea pentru școală 9.3 29.9 40.4 14.6 5.8

0% 20% 40% 60% 80% 100%

nu acord timp sub 1 oră 1-2 ore 3-4 ore peste 4 ore
Materialism (histogramă)
Scatterplot (SPSS)
Scatterplot (SPSS)
 Raportarea datelor statistice
procente:
”Majoritatea persoanelor din eșantion sunt femei (76%) , cu studii
superioare (84%).”
”Twenty-two percent of participants were breakup initiators, 44% were
non-initiators, and 34% indicated that the split was mutual.”
”Nearly half (49%) of the sample was married.”
”Aproximativ o treime dintre studenți (33.6%) nu au obținut o notă de
trecere la cursul Metode și tehnici de cercetare.„ (vezi Tabel frecvențe,
slide 17)

Atenție!
Nu începem propoziția cu cifre. Chiar și numerele scrise cu litere trebuie
evitate la începutul propoziției.
Exemplele date sunt din articole științifice, unde prezentarea de procente
se face mai ales în descrierea eșantionului. În rest, se prezintă date
statistice mai complexe.