Sunteți pe pagina 1din 15

TEHNICI MODERNE DE IDENTIFICARE A

PERSOANELOR DUPA SEMNALMENTELE


EXTERIOARE

PORTRETUL ROBOT COMPUTERIZAT

Studenti: Dinu Nicolae-Alin Prof.Coordonator: Prof.Univ.Dr. Popa Gheorghe


Guzgnu Marcut-Costel
Cine a inventat portretul robot?

• Portretul-robot a fost inventat în 1945 de Hugh C.


McDonald, un detectiv care lucra la Biroul de Identificare din
Los Angeles. McDonald a luat fotografii cu chipurile a circa
50.000 de persoane şi le-a tăiat în 12 sectoare principale, fiecare
reprezentând o trăsătură facială. A obţinut 400 de tipuri distincte
de ochi, nasuri, buze, bărbii, frizuri, mustăţi si bărbi. Contururile
acestor trăsături au fost trasate apoi pe foi de plastic transparent,
astfel încât să poată fi suprapuse.
Perfectionarea
portretului
robot

Un criminolog francez pe
nume Alphonse Bertillon a
ticluit un sistem pe care l-a
botezat portrait parlé, sau portret
vorbit. Acesta consta din
fotografii din faţă şi din lateral
ale criminalilor condamnaţi,
tăiate în sectoare şi montate în
aşa fel încât puteau fi
identificate anumite trăsături.
Era foarte asemănător cu Photo-
FIT, o perfecţionare adusă
portretului robot, şi îi ajută în
mod similar pe poliţişti să
recunoască suspecţii atunci când
îi întâlneau.
Tehnica de identificare faciala

• În 1970, poliţia britanică a trecut de la


portretul robot desenat, adeseori
nerealist, la aşa-numitul Photo-FIT
(Facial Identification Technique –
Tehnica de identificare facială). Photo-
FIT utilizează fotografii reale ale unor
oameni obişnuiţi, tăiate în acelaşi fel
ca imaginile desenate şi montate pe foi
transparente.
Trusa de bază cu cinci sectoare are
195 de frizuri, 99 de perechi de ochi
şi sprâncene, 189 de nasuri, 105 guri,
74 de bărbii şi obraji. Acestea dau
miliarde de combinaţii posibile.
Continutul
Photo-FIT- Trusa de bază a fost folosită pentru
ului identificarea suspecţilor albi. Ulterior
s-au făcut alte truse pentru indieni,
afro-caraibieni şi alte tipuri etnice.
Toată lumea a fost de acord că Photo-
FIT a fost o versiune superioară a
portretului robot.
Tipuri de sisteme computerizate
pentru realizarea portretului robot
Mac-a-Mug Pro
Unul dintre cele mai cunoscute softuri
grafice. Programul conține o lista extinsă d
e variante a elementelor și trăsăturilor fizi
onomice: ochi, sprâncene, urechi, nas, gur
ă, barbă, mustață, coafură, etc. În cadrul
programului, operatorul
poate să regleze lungimea fetei, să scurtez
e părul, să adauge riduri, să modifice
culoarea tenului, să pună mustață si
ochelari.
E-FIT

• E-FIT - (Electronic Facial Identification Technique) – este un soft cu


abordare configuraționala (față umană că “întreg”), astfel încât martorul
vede o față umană completă în toate etapele de elaborare a portretului
robot. E-FIT utilizează o versiune extinsă a bibliotecii Photofit (fotografii a
diferitelor elemente și trăsături faciale naturale).
• 3D E-FIT – reprezintă un nou soft
proiectat pentru
a completa și mari funcționalitatea siste
mului E-
FIT. Acesta realizează imagini în spațiu,
tridimensionale, din schițe sau imagini
compozit bidimensionale. Sistemul 3D
E-FIT rezultă în mod direct din procesul
de construcție al portretului. Având crea
te compozituri
2D, în etapă următoare se adaugă cea de
-a treia dimensiune, dându-i-se
operatorului posibilitatea de a aduce
orice amendamente pe care le cere
martorul sau victima.
Feedback-ul oferit de sistemul 3D E-FIT,
permite martorului sau victimei un nivel
ridicat de control asupra imaginii vizualizate.

3D E-FIT
• „I-ai observat privirea? Ce ochi avea? Sunt de genul acesta,
oare?” Răspunsurile la aceste întrebări rezolvă deseori
dosare grele: jafuri, omoruri sau tâlhării, unde autorul sau
autorii nu sunt identificaţi.

• Într-un astfel de puzzle, chiar şi o şuviţă de păr poate


schimba fizionomia suspectului căutat. Toate detaliile sunt
alese atent. Mai mulţi martori, mai multe potrete. La final,
se aleg punctele comune. Aşa, desenul se apropie cât mai
mult de realitate. Cele mai grele cazuri sunt cele cu victime
persoane în vârstă, care redau cu greutate semnalmentele
autorului.

• „Unele victime au început să plângă, și-au reamintit


trauma prin care au trecut. Alții se bucură că au reușit să-
și pună amprenta și să-și amintească efectiv”, spune
Aurelian Grigorescu, specialistul în realizarea portretului
robot al Poliției Capitalei.

Primele întrebări adresate victimei


Ce trebuie să rețineți dacă sunteți martorii sau
victima unei infracțiuni
• Aurelian Grigorescu, unul dintre cei mai vechi experţi din domeniu
are în minte aproape 2.000 de astfel de reconstituiri. De pildă, la
începutul anului 2008, după ce un tânăr a fost înjunghiat pe un
bulevard din Capitală, portretul robot realizat de el l-a speriat atât
de tare pe autor încât s-a predat de bună voie.
• Dacă sunteţi martorul sau victima unei infracţiuni, specialiştii
recomandă să vă concentraţi, să reţineti cât mai mult din faţa
suspectului. Cu ajutorul acestor informaţii, este posibil că şi autorii
care au jefuit sau tâlhărit, având faţa pe jumătate acoperită, să fie
identificaţi.
Întrebări frecvente în privința portretului
robot

a) Înainte de implementarea acestui program, cum se


realizau portretele robot?
Toate se făceau manual, de către un artist
grafician. Artistul nu era recompensat pentru portretele
făcute, dar, dacă autorul unei fapte era identificat,
existau mici recompense pe care le acorda conducerea
Inspectoratului de Poliţie Judeţean.
b) Cât de aproape de realitate sunt aceste portrete robot?
Mulţi au afirmat că au fost situaţii în care portretul nu semăna cu
persoana identificată ca fiind autoarea unei infracţiuni. Nici nu avem
pretenţia de a face o fotografie a infractorului. Noi facem o tipologie în
care se încadrează mai multe persoane, deoarece au fost situaţii în
care victima, datorită şocului emoţional suferit, a dat date eronate şi
atunci am revenit pentru a-l îmbunătăţi. Ori, martori neimplicaţi în
eveniment, pot veni cu informaţii mult mai bune, sesizând lucid
diverse semnalmente. Aşa se ajunge la realizarea mai multor portrete
robot, iar în final ele se „cumulează", după o confruntare prealabilă cu
victima şi martorii.
c) Cât timp se păstrează un portret robot?

Toată viaţa. Ele sunt arhivate în format electronic. Sunt situaţii în care se face
un portret robot şi, după câţiva ani, pot să apară elemente sau martori noi
care pot duce la îmbunătăţiri ale imaginii iniţiale şi, poate, la identificarea
infractorului.
• Bibliografie:

1. Metode și tehnici de identificare criminalistică - Prof.univ.dr. Popa Gheorghe

• Alte surse:

1. https://www.digi24.ro/special/reportaje/reportaj/cum-realizeaza-specialistii-din-politie-portretul-
robot-al-infractorilor-10131
2. https://evz.ro/controverse-sunt-acestea-cele-mai-frumoase-fete-din-lume
3. http://www.rasfoiesc.com/legal/criminalistica/IDENTIFICAREA-CRIMINALISTICA-
A37.php?fbclid=IwAR1AMtQS5iWYap19XKnCXA1sZXbQxV-U6RIIkiINLTrlXmgGrqNP5tD-hMM
4. https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/asa-face-politia-portretele-robot-ale-infractorilor-
galerie-foto-32384-
261970.html?fbclid=IwAR3j3_I3Sc9Qv7fjcrpli6jkbpaxKstpBd3IZzOJcHRynuOVteK0Qxeiw1o