VACCINOPREVENŢIA

VACCINURI UTILIZATE ÎN
PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI
• VACCINUL = preparat antigenic derivat dintr-un
agent patogen specific sau puternic înrudit cu
acesta capabil să inducă, la un subiect receptiv, un
răspuns imunitar protectiv faţă de agresiunea
respectivă.

• RECEPTIVI = persoane care au venit în contact cu o

sursă de agent patogen şi care nu au o rezistenţă
specifică/nespecifică eficientă

• ANATOXINA (TOXOIDUL) = exotoxină bacteriană

parţial detoxifiată, dar care îşi păstrează
imunogenitatea
 OBSERVAŢII
• 5 clase de Ig: IgM, IgG, IgA, IgD, IgE

• serul normal – Ig fără activitate de Ac

• Ig materne – traversează placenta (trim. III) → la

naştere, în circulaţia n.n. – prioritar IgG de origine
maternă – asigură protecţia n.n. în primele 6-9
luni, dacă se găsesc la titruri protective şi numai
faţă de Ag cu care mama a venit în contact
 OBSERVAŢII

• foetusul – titruri f. scăzute de IgM (săpt. 10) şi IgG

(săpt. 12 de viaţă intrauterină)

• după naştere – IgM cresc rapid, sinteza IgG din

săpt. 3-4 de viaţă

• Imunitatea celulară = aptă la naştere → BCG

 RĂSPUNSUL IMUNITAR
• Răspunsul imunitar primar (RIP):
- după primul contact cu Ag
- perioadă de latenţă = 10-15 zile
- IgM
• Răspunsul imunitar secundar (RIS):
- după contactul secundar, repetat cu acelaşi Ag
- declanşat de doze f. mici
- IgG
• RIP/RIS – apare după imunizare activă naturală
/artificială
 RĂSPUNSUL IMUNITAR
• Răspunsul imunitar umoral:
- Ac → LyB
- vaccinare primară → răspuns imun → titrul scade în
scurt timp sub limita protectoare
- vaccinarea secundară → administrarea repetată a Ag la
intervale convenabile → creşte titrul Ac, prelungeşte
durata sintezei = păstrarea memoriei imunologice
• Răspunsul imunitar celular:
- Ly T
- administrări unice / la distanţe mari în timp → memorie
imunologică toată viaţa (teoretic)
 VACCINOPREVEŢIA

= operaţiunea în cadrul căreia persoanele sau

grupurile receptive la acţiunea unui agent
patogen primesc, într-o anumită schemă, dozele
necesare de antigen pentru a le conferi
protecţie faţă de agresiunea respectivă.
 VACCINOPREVENŢIA
Scop: asigurarea protecţiei specifice a populaţiei →
cunoaşterea factorilor care condiţionează răspunsul
imunitar:
- vârsta
- deficitele imunitare
- factorii genetici
- schema de vaccinare
- indicaţiile vaccinării
- contraindicaţiile vaccinării
- asigurarea cadrului tehnic necesar.
 VÂRSTA MINIMĂ OPTIMĂ PENTRU
VACCINARE
• 1. Etapele de maturizare ale sistemului imunitar:
a. Imunitatea celulară – eficientă de la
naştere → BCG
b. Imunitatea locală intestinală (IgA) –
eficientă până la 6-8 săptămâni de viaţă
→ suplinită după această vârstă de VPOT
c. Imunitatea umorală (Ac circulanţi) –
eficientă de la vârsta de 2-3 luni → DTP
 VÂRSTA MINIMĂ OPTIMĂ PENTRU
VACCINARE

• 2. Protecţia moştenită de la mamă (Ac la titruri

protective) – eficientă până la 6-9 luni
→ vaccin anti-rujeolă (viu atenuat) = după vârsta de
9 luni

• 3. Contextul epidemiologic – funcţie de incidenţa şi

severitatea bolilor transmisibile în regiune,
produsele vaccinale disponibile, posibilităţile
economice
• DEFICITELE IMUNITARE → diminuă RI
• FACTORII GENETICI:
- RI puternic, de calitate
- RI la niveluri neprotective
- RI umoral slab, celular puternic

• SCHEMA DE VACCINARE:
- precizarea grupurilor populaţionale
- modalităţile şi căile de administrare
- numărul şi mărimea dozelor
- ritmul inoculării şi intervalul dintre imunizări
 INDICAŢII
1. Vaccinuri administrate prin Programul Naţional de
Imunizări - funcţie de grupa de vârstă: BCG, VPI,
DTPa, RPR, HepB, Hib, PCV

2. Vaccinuri de necesitate epidemiologică – pentru

grupuri cu risc: anti-HVA, anti-gripă, anti-rabie,
anti-leptospiroză, anti-inf. cu HPV, anti-inf. cu
meningococ; anti-varicelă; anti-inf. cu rotavirus;
anti-febră galbenă
 INDICAŢII
3. Vaccinuri administrate în raport de anumite
afecţiuni prezente
- asplenie anatomică/funcţională: anti-inf. cu
pneumococ, anti-gripă, anti-inf. cu Hib, anti-inf.
cu meningococ
- hemodializaţi, receptori de transplante: Hib,
gripa, pneumococ
- alcoolism cronic
 CONTRAINDICAŢII GENERALE
• TEMPORARE – recuperate
- stări febrile ca urmare a unor infecţii uşoare
- perioada de incubaţie a unor boli infecţioase
- boli infecţioase în evoluţie şi în convalescenţă
- adm. recentă de Ig standard → după 4-6 săpt.
- tratamente imunosupresoare cu corticoizi → doze mari,
cure prelungite
- sarcina
- D.Z. - TBC pulmonară activă
- prematuritatea - distrofia grd. III
 CONTRAINDICAŢII GENERALE

• DEFINITIVE:
- afecţiuni neurologice evolutive
- afecţiuni organice decompensate
- stări de imunodeficienţă (inclusiv HIV pozitivi)
- alergii majore la proteinele din ou
- afecţiuni cutanate
 Tipuri de vaccinuri
1. după natura agentului patogen:
• cu agenţi vii atenuaţi (exemple: anti-tuberculoză,
anti-poliomielită oral, anti-parotidită epidemică,
anti-HIV, anti-febră tifoidă);
• cu agenţi vii supra-atenuaţi (exemple: anti-rujeolă);
• cu agenţi omorâţi (inactivaţi) (exemple: anti-
poliomielită parenteral, anti-gripă, anti-hepatita
virală B, anti-leptospiroză).
 Tipuri de vaccinuri
2. după natura componentelor antigenice:
• Corpi bacterieni sau virali integrali (vaccinuri
corpusculare)
Exemple: anti-tuberculoza, anti-infecţie cu pneumococ
• Fracţiuni (subunităţi structurale)
Exemple: anti-VHB, anti-rujeola, anti-rubeola
• Produse ale metaboismului microbian (anatoxine)
Exemple: anatoxina antitetanos (ATPA), anatoxina
antidifterie (ADPA), vaccin anti-tuse convulsiva (acelular)
 Tipuri de vaccinuri
3. după numărul Ag înrudite în acelaşi preparat
• Monovalente. Exemple: toate vaccinurile.
• Bivalente. Exemple: anti-infecţie cu meningococ A şi C
• Trivalente. Exemple: antipoliomielită 1, 2 si 3 (VPOT),
anti-gripă
• Tetravalente. Exemple: anti-infecţie cu meningococ
serotipurile A, C,Y, W135.
• Pentavalente. Exemple: anti-infecţie cu meningococ
serotipurile A, B, C, Y, W135.
• Polivalente. Exemple:anti-infecţie cu pneumococ ~ 23
serotipuri.
 Tipuri de vaccinuri

4. după numărul Ag diferite în acelaşi preparat

• Bivaccin. Exemple: DT, RR
• Trivaccin. Exemple: DTP, RPR
• Tetravaccin. Exemple: DTP-HepB
• Pentavaccin. Exemple: DTP-HepB-Hib,
DTPa-VPI-Hib (Pentaxim)
 REACŢII ADVERSE
• Reacţii adverse postvaccinale indezirabile (RAPI)
= incident medical care se produce după o
vaccinare, fiind considerat a se datora acesteia

- RAPI produse de vaccinurile cu agenţi vii atenuaţi

→ de natură infecţioasă şi apar mai târziu
- RAPI produse de vaccinurile cu agenţi omorâţi →
sunt imediate/precoce şi au la bază mecanisme de
hipersensibilizare
 REACŢII ADVERSE
1. Reacţii adverse postvaccinale locale:
• Precoce (primele 3 zile) ~ durere, roşeaţă, edem
(vaccinuri cu agenţi omorâţi).
• Tardive (3-12 săptămâni) ~ leziuni supurate,
adenite satelite (vaccinul anti-tuberculoză)
2. Episoade febrile:
• Precoce (primele 1-3 zile) → anatoxine, vaccin
anti-tuse convulsivă, anti-gripă, anti-hepatită virală
B.
• Tardive (5-15 zile) → vaccinuri cu virus viu
atenuat (anti-rujeolă, anti-febră galbenă).
 REACŢII ADVERSE

3. Convulsii (hipertermice la copilul mic) → vaccin

anti-tuse convulsivă, anti-rujeolă.
4. Exantem
• Alergic (precoce) - vaccinuri cu agenţi omorâţi.
• Infecţios (tardiv) - vaccin anti-rujeolă
5. Artralgii (la adulţi) - vaccin anti-rubeolă, vaccin
anti-hepatită virală B.
 REACŢII ADVERSE

Din grupul RAPI grave fac parte:

• şocul, convulsiile persistente, encefalopatia ~ după

vaccinul anti-tuse convulsivă;
• paralizia ~ după vaccinul anti-poliomielită cu virus
viu atenuat (revenirea neurovirulenţei);
• tuberculoza generalizată ~ după vaccinul anti-
tuberculoză administrat la o persoană cu
imunodeficienţă congenitală, nedecelabilă la
naştere.
Etapele activităţii practice de imunizare populaţională (comunitară)

• elaborarea planului anual de vaccinări

• catagrafierea persoanelor vaccinabile

• estimarea necesarului de produse biologice

• pregătirea instrumentarului necesar (seringi şi ace de unică

folosinţă, alte materiale necesare)

• păstrarea şi manipularea corectă a preparatelor vaccinale (conform

recomandărilor)

• instruirea personalului medico-sanitar implicat în acţiunea de

imunizare
Etapele activităţii practice de imunizare populaţională (comunitară)

• stabilirea programului pentru vaccinare (în afara orelor de consultaţie a

bolnavilor)

• informarea pentru a asigura cooperarea populaţiei;

• înscrierea corectă a datelor în registrul unic de vaccinări, fişa medicală şi

carnetul de vaccinări;

• recuperarea cât mai rapidă a restanţierilor (absenţi sau cei temporar

contraindicaţi la vaccinare)

• supravegherea reacţiilor postvaccinale şi transmiterea datelor - conform

Sistemului Naţional de Raportare a Reacţiilor Adverse Postvaccinale Indezirabile
– RAPI.
 VACCINURI UTILIZATE ÎN
PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI (PNI)

- Structura morbidităţii - Tendinţa morbidităţii

pentru boli transmisibile

PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI:

- Vaccinarea anti - tuberculoză (BCG)
- Vaccinarea anti - poliomielită (VPI)
- Vaccinarea anti - hepatită virală B (Hep B)
- Vaccinarea anti - difterie-tetanos-tuse convulsivă (DTPa, dT)
- Vaccinarea anti - rubeolă-parotidită-rujeolă (RPR/ROR)
- Vaccinarea anti – infecţie cu Haemophilus influenzae b (Hib)
- Vaccin pneumocic conjugat (PCV)
 Calendar 2015-2016
Vârsta recomandată Preparate vaccinale Comentarii
Primele 24 de ore Hep B În maternitate
2-7 zile BCG În maternitate
2 luni DTPa-VPI-Hib-Hep B MF
PCV În funcţie de fondurile disponibile
4 luni DTPa-VPI-Hib-Hep B MF
PCV În funcţie de fondurile disponibile
11 luni DTPa-VPI-Hib-Hep B MF
PCV În funcţie de fondurile disponibile
12 luni ROR MF
5 ani-7 ani ROR MF
6 ani DTPa-VPI / VPI MF–cei nevaccinaţi ant. cu DTPa
(doar pt anul 2015)
8 ani (in clasa a III-a) VPI MF–cei nevaccinaţi ant. cu DTPa
(doar pt anul 2015)
14 ani (clasa a VIII-a) dT sau DTPa MF
Vaccinarea anti - tuberculoză
(BCG)
 INDICAŢII

- la 2-7 zile de la naştere (Gnaştere > 2500 g)

- până la vârsta de 3 luni (copiii rămaşi nevaccinaţi în

maternitate)

- la vârsta de 6 luni – citirea cicatricii postvaccinale (cei

fără cicatrice sau care au cicatrice cu Ø < 3 mm –
primesc o doză de vaccin fără testare IDR prealabilă)
 TEHNICA ADMINISTRĂRII

- preparat liofilizat - pulbere neaderentă la pereţii fiolei –

1fiolă = 20 mg masă bacteriană
- se deschide fiola după protejarea în folia de celofan care
este livrată cu vaccinul
- pentru resuspendare: Mediul Sauton (2ml sol/fiolă)
- regiunea anatomică: regiunea deltoidiană a braţului stâng
- doza: 0,1 ml vaccin
- cale de administrare: strict intradermic
- vaccinare corectă: papulă cu Ø = 5-6 mm care dispare în 30
minute
 CONTRAINDICAŢII
- persoane cu IDR la tuberculină pozitivă
- infecţia HIV
- nou născuţi subponderali (Gnaştere < 2500 g)

- procese maligne
- tratamente cu corticoizi
- afecţiuni dermatologice acute
- sarcina
- convalescenţii după boli infecţioase
 REACŢII ADVERSE
- ulceraţii trenante (peste 3 luni)

- abces la locul inoculării

- adenopatii loco-regionale cu tendinţă la cazeificare

- noduli inflamatori

- osteită, osteomielită

- infecţie BCG diseminată – tulpină de Micobacterium bovis

Vaccinarea anti - poliomielită
 INDICAŢII
- primovaccinarea: la vârsta de 2, 4, 11 luni (VPI)

- revaccinarea I: la vârsta de 6 ani (VPI) -

recuperări

- revaccinarea a II-a: la 8 ani (clasa a III-a) (VPI)

(cei care nu au facut clasa pregatitoare –
valabil doar pt. anul 2015) - recuperări
 TEHNICA ADMINISTRĂRII

- VPI (vaccin anti-poliomielită injectabil) preparat

din agent omorât

- administrare i.m.
- sugar şi copilul mic: la nivelul coapsei, la unirea 1/3
superioare cu 2/3 inferioare
- la copilul mare: la nivelul muşchiului deltoid

- doza: 0,5 ml vaccin

TEHNICA ADMINISTRĂRII

sugar şi copilul
mic: la nivelul
coapsei, la unirea
1/3 superioare
cu 2/3 inferioare
TEHNICA ADMINISTRĂRII

la copilul mare: la
nivelul muşchiului
deltoid
 CONTRAINDICAŢII

- boli infecţioase în perioada acută şi în convalescenţă

- contacţii cu bolnavi de rubeolă, rujeolă, varicelă, parotidită
- tratamente imunosupresive
- administrarea de Ig cu mai puţin de 6 săptămâni înainte
- administrarea altor vaccinuri cu mai puţin de 30 de zile înainte
- convalescenţii după boli infecţioase
- reacţii alergice la neomicină, streptomicină sau polimixină B
 REACŢII ADVERSE
• locale: durere, roşeaţă, induraţie, edem

• febră moderată
Vaccinarea anti – hepatită virală B
 INDICAŢII

- Doza I: în primele 24h de la naştere (maximum 7

zile)

- Doza II: la vârsta de 2 luni

- Doza III: la vârsta de 4 luni

- Doza IV: la vârsta de 11 luni

 ALTE INDICAŢII

• personal medical activ

• contacţii familiali / sexuali ai purtătorilor de Ag HBs
• utilizatori de droguri intravenoase
• hemodializaţi, hemofilici, receptori de sânge şi
derivate, candidaţi la transplante de organ
• grupuri populaţionale din zone unde HVB este
hiperendemică
• persoane instituţionalizate
 CAZURI PARTICULARE
1. Nou-născuţi din mame AgHBs pozitive:
- Ig specifică anti-VHB (HBIg)
+
- vaccinare concomitentă (în altă regiune anatomică) în primele 12h
după naştere cu una din schemele: 0, 1, 2 luni sau 0, 1, 6 luni
2. Expunere accidentală:
- preaccident: vaccinare (schema 0,1,6 luni) ± doza IV la 1 an şi
doza V la 5 ani (pentru sectoarele cu risc foarte înalt)
- postaccident - expunere cutanată sau percutană:
- accidentat cu schemă completă de vaccinare → titrare
Ac → titru protectiv (> 10mUI/ml) → nu necesită doze
suplimentare
- accidentat nevaccinat sau cu schemă incompletă →
HBIg + vaccinare (I doză) → titru Ac – se întrerupe sau se
continuă schema rapidă
 TEHNICA ADMINISTRĂRII
• Suspensie uşor opacă, albicioasă
• Se administrează i.m. profund:
- sugar şi copilul mic: la nivelul coapsei, la unirea 1/3
superioare cu 2/3 inferioare
- la copilul mare şi adult: la nivelul muşchiului deltoid

• Doza:
- sugar şi copilul mic = 0,5 ml suspensie /10 µg AgHBs
- la copilul mare şi adult = 1 ml suspensie /20 µg AgHBs
- adulţi imunosupresaţi = 2 ml suspensie /40 µg AgHBs
 CONTRAINDICAŢII

- Subiecţi cu hipersensibilitate la una din

componentele vaccinului (drojdia de bere sau alţi
constituenţi)

- Subiecţi care au prezentat fenomene de

hipersensibilitate la o administrare anterioară
 REACŢII ADVERSE
1. Cel mai frecvent - manifestări locale:
- durere
- eritem
- induraţie la locul inoculării
2. Rar – uşoare şi tranzitorii:
- subfebrilitate, fatigabilitate, cefalee, vertij,
indispoziţie
- dureri abdominale, greţuri, vărsături
- prurit, urticarie
- artralgii
 Vaccinarea anti –
difterie – tetanos - tuse convulsivă
(DTPa)
 INDICAŢII

- Primovaccinarea: 3 doze la vârsta de 2, 4, 11 luni – cu

preparat DTPa (se administrează hexavaccinul DTPa-
VPI-Hib-Hep B)
- Revaccinarea I: la vârsta de 6 ani cu DTPa-VPI
- Revaccinarea II: la vârsta de 14 ani (clasa a VIII-a) cu
dT/DTPa
- Revaccinarea III: la vârsta de 24 ani cu dT
- După vârsta de 24 ani: revacinare la fiecare 10 ani cu dT
 TEHNICA ADMINISTRĂRII

• Lichid alb lăptos

• Se administrează i.m. profund:

- sugar şi copilul mic: la nivelul coapsei, la unirea
1/3 superioare cu 2/3 inferioare
- la copilul mare şi adult: la nivelul muşchiului
deltoid

• Doza: 0,5 ml
 CONTRAINDICAŢII
- Temporare:
- administrarea recentă de Ig
- perioada de incubaţie a unor boli infecţioase
- tratamente imunosupresive
- Definitive:
- nefropatii, cardiopatii decompensate
- boli autoimune, boli hematologice
- neoplazii
- Legate de componenta pertussis:
- stări febrile (> 40,5˚C), plâns persistent (> 3 ore), sdr.
convulsiv (în primele 3 zile de la vaccinare) apărute după o
vaccinare anterioară
- encefalopatie cu debut în primele 7 zile după o doză anterioară
de DTP
 REACŢII ADVERSE
1. Locale:
- durere
- eritem
- induraţie la locul inoculării
2. Generale: reacţii febrile timp de 1-2 zile
3. Neurologice:
- sdr. Guillain-Barré, nevrită brahială (corelate cu
anatoxina tetanică - ATPA)
- encefalopatie, episoade de hipotonie-areflexie, plâns
persistent (corelate cu componenta pertussis)
 Vaccinarea anti –
rujeolă – parotidită - rubeolă
(RPR/ROR)
 INDICAŢII

- Prima doză: la vârsta de 12 luni

- Revaccinarea: la vârsta de 5-7 ani (clasa I)

 TEHNICA ADMINISTRĂRII

• Trivaccin RPR
• Pulbere albă liofilizată/pastilă roşie însoţită de
flaconul cu solvent
• După resuspendare devine galben pai până la roz-
portocaliu
• Se utilizează cât mai repede de la deschidere – este
extrem de sensibil (termolabil)
• Se administrează i.m. / s.c. în regiunea deltoidiană
• Doza: 0,5 ml
 CONTRAINDICAŢII
- Boli febrile acute
- Reacţii alergice la proteinele din ou
- Administrarea recentă de Ig standard
- Imunosupresia
- Alergii la kanamicină/ neomicină
- Sarcina (se evită timp de 3 luni după vaccinare)
- Nu se contraindică celor cu infecţie HIV (se
administrează cu 2 săptămâni înaintea dozei lunare
de Ig)
 REACŢII ADVERSE

Minore:
- subfebrilitate
- coriză
- rinofaringită
 Cauzele apariţiei rujeolei la vaccinaţi
• termolabilitatea vaccinului
• inerţie imunologică (5%)
• diminuarea titrurilor postvaccinale
• neglijenţe populaţionale sau medico-sanitare
• blocarea imunogenicităţii (Ac materni / Ig / producţia de
IFN în infecţii virale concomitente
• afectarea grupurilor neincluse în programul de vaccinare
(vaccinarea la vârsta de 12-15 luni lasă “descoperite”
grupuri populaţionale receptive)
• motivaţii mistico-religioase
• brasaj populaţional
Vaccinul anti - Haemophilus influenzae b
(Hib)
 INDICAŢII
(Infanrinx hexa)

- 3 doze - la vârsta de 2, 4 şi 11 luni

• Copiii peste 2 ani care au primit toate dozele de vaccin

Hib nu necesită revaccinare după splenectomie

• Se recomandă o doză de vaccin Hib pentru persoanele

splenectomizate care nu au fost vaccinate în copilărie sau
au scheme incomplete de vaccinare
 TEHNICA ADMINISTRĂRII
• Vaccinul include o seringă preumplută care conţine
anatoxină difterică; anatoxină tetanică; toxoid
pertussis; AgHBs; virusuri polio tip 1, 2 şi 3;
cantităţi foarte mici de formaldehidă, polimixină şi
neomicină ŞI o fiolă ce conţine liofilizat de Hib

• i.m.

• Doză: 0.5 ml
 CONTRAINDICAŢII

• şoc anafilactic după o doză anterioară de vaccin

(indiferent de vaccin)

• Şoc anafilactic declanşat de una din componentele

vaccinului ce include Hib
 REACŢII ADVERSE

• Tumefiere și roșeață la locul injectării după

administrarea primei doze

• Febră

• Aceste reacţii adverse apar, de obicei, în primele 3-

4 ore după vaccinare şi se rezolvă complet în 24 de
ore

• Incidenţa acestor efecte adverse scade la dozele

ulterioare
Vaccinul pneumococic conjugat
(PCV)
 INDICAŢII
• persoanele peste 60 de ani, cu sau fără boli cronice pulmonare, boli
renale cronice, boli cardiovasculare cronice, sedentare și cu status
nutriţional precar

• persoane instituţionalizate → spitale, închisori

• persoane care suferă de boli cronice indiferent de vârstă (alcoolism,

ciroză, etc.)
• asplenie anatomică sau funcţională – infecţiile pneumococice au o
evoluţie rapidă şi o mortalitate ridicată (75%)

• imunosupresia de orice cauză (inclusiv persoanele HIV pozitive)

 CONTRAINDICAŢII

• copii sub 2 ani

• reacţie postvaccinală puternică după o

administrare anterioară

• o vaccinare anterioară la un interval mai mic

de 5 ani

• sarcina
 REACŢII ADVERSE

• hipersensibilitate

• durere, induraţie la locul vaccinării,

oboseală, febră moderată

• rar: astenie
 VACCINOPREVENŢIA
- este obligatorie

- este gratuită

- raportare obligatorie necesară pentru evaluarea

situaţiei bolilor transmisibile la nivel naţional şi
mondial – raportare la OMS