Sunteți pe pagina 1din 12

Scale şi chestionare de evaluare a

mecanismelor etiopatogenetice
generale-SEC

Lung Diana
Părcălab Ioana
Sistemul de evaluare clinică (SEC)

Acesta este unul dintre cele mai avansate (state of the art) sisteme de psihodiagnostic şi evaluare clinică
validate ştiinţific şi este adresat atât copiilor şi adolescenţilor, cât şi adulţilor.
SEC cuprinde următoarele probe psihologice:

 5 scale şi chestionare care evaluează tabloul clinic şi pun în evidenţă cele mai importante componente
ale acestuia (distresul, tabloul de tip depresiv şi de tip anxios etc) şi starea de sănătate (starea de dezvoltare
posttraumatică, chestionarul de autoevaluare a sănătăţii mintale, emoţii pozitive, emoţii funcţionale,
negative etc).

 15 scale şi chestionare care evaluează mecanismele etiopatogenetice asociate stării de sănătate (scala
de atitudini şi convingeri, scala de iraţionalitate pentru copii şi adolescenţi, inventarul ideilor, chestionarul
de convingeri personale, scala stimei de sine, scala de autoeficienţă, chestionarul gândurilor automate etc).
 Scale componente :

1. Profilul distresului afectiv – David Opriş şi Bianca Macavei


2. Scala de depresie Hamilton – Max Hamilton
Scala de anxietate Hamilton – Max Hamilton
3. Chestionarul de autoevaluare a sănătăţii mentale – Daniel David
4. Scala de dezvoltare post-traumatică – Crystal Park, Lawrence Cohen şi Renee Murch
5. Chestionarul schemelor cognitive Young – Jeffrey Young şi Gary Brown
6. Scala de atitudini şi convingeri 2 – Raymond DiGiusepe, Russel Leaf, Theresa Exner şi Mitchell Robin
7. Scala de atitudini şi convingeri generale – Helen Lindner, Robert Kirkby, Eleanor Wertheim şi Penelope
Birch
8. Chestionarul de acceptare necondiţionată a propriei persoane – John Chamberlain şi David Haaga
9. Scala de iraţionalitate pentru copii şi adolescenţi – Michael Bernard şi Felicity
Cronan
10. Scala de convingeri raţionale pentru copii – William Knaus
11. Inventarul ideilor – Howard Kassinove, Richard Crisci şi Solomon Tiegerman
12. Chestionarul de convingeri personale – Andrew Berger şi Howard Kassinove
13. Inventarul de supresie „Ursul Alb” – Daniel Wegner şi Sophia Zanakos
14. Scala de stimă de sine – Morris Rosenberg
15. Scala de autoeficacitate – Ralf Schwarzer şi Matthias Jerusalem
16. Scala de atitudini disfuncţionale – Arlene Weissman şi Aaron Beck
17. Chestionarul gândurilor automate – Steven Hollon şi Philip Kendall
18. Scala de atitudini şi convingeri forma scurtă – Daniel David
Scala stimei de sine (SS)- Morris Rosenberg

Stima de sine este un construct foarte des abordat în literatura psihologică. Rosenberg defineşte stima
de sine ca ,,evaluare stabilă şi globală a propriei valori”.
Stima de sine este una din componentele conceptului de sine, vizând totalitatea judecăților de valoare
pe care cineva le are cu privire la propria persoană.
Stima de sine este o caracteristică relativ stabilă a adulților, nefiind ușor de manipulat în cadrul
designurilor experimentale, de regulă fiind abordată ca variabilă independentă.

Studiile au promovat pentru un nivel ridicat al stimei de sine ca fiind benefic pentru persoană, dar o
evaluare globală pozitivă a propriei persoane nu echivalează în mod obligatoriu cu sănătatea psihică
sau cu consecințele psiho-comportamentale funcţionale. Cel mai potrivit fiind nivelul mediu al stimei
de sine.
 Scala stimei de sine Rosenberg(SS) este una din cele mai uitilizate scale pentru stimă de sine.
Aceasta este un instrument de evaluare unidimensional și global al stimei de sine.

SS este o scală Guttman- itemii reprezetând afirmații despre valoarea percepută a propriei persoane,
aflate pe un continuum.

 Scala cuprinde 10 itemi cotați pe o scală Likert de 4 trepte, de la 1- sunt în total dezacord la 4-
sunt întru totul de acord. Scorurile pot varia între 10 si 40.
 Itemii SS constau într-o serie de afirmații cu privire la evaluare globală a valorii
propriei persoane. Toții itemii evaluează un singur factor, nefiind grupați în
subscale.

 Scala se aplică în varianta creion- hârtie, atât individual, cât și în grup. De


preferat este administrarea individuală dar în cazul unei administrări în grup este
indicat ca grupul să nu fie mai mare de 15 persoane. Scala se aplică fără limită
de timp.

Cotarea scalei: scorul total se calculează prin sumarea scorurilor la fiecare din cei
10 itemi.Pentru itemii 2,5,6,8 și 9 se calculează scorul revers. Scorul poate varia
între 10 şi 40. Cu cât scorul este mai mare, cu atât acesta indică o stimă de sine mai
ridicată.
 Fidelitatea scalei indică măsura în care toți itemii măsoară aceeași variabilă, la aplicări diferite în
timp. Scala SS are proprietăți psihometrice bune, cu o corelație între test și retest care variază între .82
și .88 și un coeficient Alfa Cronbach între .77 și .88.
 Validitatea presupune măsura în care toți itemii scalei măsoară ceea ce își propun. Validitatea cristeriu
indică măsura în care scala este un bun predictor pentru un eșantion de comportamente viitoare.

Validitatea scalei SS s-a facut prin corelarea scorurilor SS cu scale care evaluează depresia și anxietatea.
Pentru depresie a fost folosit Inventarul de depresie Back(BDI)- care cuprinde 21 de itemi ce permit
identificarea prezenței simptomatologice de tip depresiv iar pentru anxietate s-a folosit Scala de Anxietate
Trăsătură(STAI X2) care constă în 20 de descieri pe bază cărora oamenii exprimă modul în care se simt în
general.
S-au obținut corelații negative semnificative între scorurile la SS și cele de la BDI și STAI X2, ceea ce
arată că un nivel scăzut al stimei de sine este asociat cu nivelurile crescute ale depresiei și anxietății (r= .-
53 respectiv r= .-57, p<.05).
 Validitatea de construct indică măsura în care se poate suține că testul măsoară o variabilă sau o trăsătură
specifică.
Validitatea de construct s-a realizat prin corelarea scorurilor obținute la SS cu cele obținute la măsurătorile
accepării necondiționate și ale optimismului. S-a folosit Inventarul de acceptare necondiționată(USA) care
cuprinde 20 de itemi ce evaluează acceptarea necondiționată a propriei persoane dar şi Testul de Orientare în
Viață (LOT) care cuprinde 12 itemi ce evaluează optimismul și pesimismul dispozițional.

S-a obținut o relație pozitivă dintre stima de sine și acceptarea necondiționată respectiv optimismul. Nivelul
stimei de sine corelează pozitiv și semnificativ cu nivelul acceptării necondiționate(r =.58,p<.05) și cu gradul
de optimism (r=.55,p<.05).
Etalonare

 Structura etalonului - datele normative româneşti pentru Scala de Sine sunt bazate pe răspunsurile a 245
de adulţi extraşi din populaţia generală, dintre care 140 sunt femei şi 105 sunt bărbaţi , cu vârste curpinse
între 22 şi 64 de ani .
 Interpretarea rezultatelor Acurateţea analizei şi interpretării rezultatelor este asigurată de utilizarea de
date colectate pentru populaţii specifice .Pentru studiul de validare a SS pe populaţia românească s-au
utilizat date colectate din rândul populaţiei adulte, non-clinice.

 Chestionarul are la bază o distribuţie normală a scorurilor , astfel că , un scor ridicat la SS indică un nivel
ridicat al stimei de sine , în vreme ce un scor scăzut indică un nivel scăzut al stimei de sine.
Semnificaţia scorurilor este următoarea :

 Clasa 1- nivel foarte scăzut al stimei de sine (subiectul are un nivel al stimei de sine mai mic sau
egal cu 6.7% din populaţia generală)
 Clasa 2 – nivel scăzut al stimei de sine (subiectul are un nivel mai ridicat al stimei de sine decât
6.7% din populaţia generală)
 Clasa 3 – nivel mediu al stimei de sine (subiectul are un nivel mai ridicat al stimei de sine decât
30.9% din populaţia generală)
 Clasa 4 -nivel ridicat al stimei de sine (subiectul are un nivel mai ridicat al stimei de sine decât
69.1% din populaţia generală)
 Clasa 5 – nivel foarte ridicat al stimei de sine (subiectul are un nivel mai ridicat al stimei de sine
decât 93.3% din populaţia generală).
Vă mulţumim !

S-ar putea să vă placă și