Cap. 3.

CIRCULATIA
TURISTICA
3.1. Forme de turism
3.2. Masurarea circulatiei turistice
 3.1. Forme de turism – criterii si clasificari

a) dupa locul de provenienta

- turismul national (intern) practicat de
cetatenii unei tari in interiorul granitelor ei
- turism international (extern) rezultat al
deplasarii persoanelor in afara granitelor
tarii lor de resedinta. El se divide in:
turism emitator (outgoing) si turism
receptor (incoming).
 b) dupa modalitatea de comercializare
- Turismul organizat se caracterizeaza prin
angajarea anticipata a prestatiei
- Turismul pe cont propriu constituie acea forma
de turism in care nu are loc o angajare prealabila a
serviciilor respective, turistul hotaraste singur
asupra destinatiei, modului de deplasare, duratei si
perioadei deplasarii, modalitati de agreement,etc.
- Turismul semiorganizat imbina elementele ale
celor doua forme de turism prezentate mai sus. In
acest caz o parte din servicii sunt angajate in
prealabil, iar altele in momentul efectuarii calatoriei.
Avantaje pentru turismul organizat si
semiorganizat
 Avantaje pentru turismul organizat si
semiorganizat
Din punctul de vedere al organizatorului:
- posibilitatea planificarii actiunilor
- utilizarea rationala a capacitatii
echipamentelor de gazduire si a mijloacelor
de transport
- gospodarirea resurselor de munca
- certitudinea incasarilor
- atenuarea caracterului sezonier al cererii
 Avantaje pentru turismul organizat si
semiorganizat
Din punctul de vedere al turistului:
- garantia realizarii vacantei si a primirii
serviciilor in conditiile de confort convenite
- prioritati in obtinerea serviciilor
- eliberarea de grija organizarii calatoriei
- o mai buna gospodarire a bugetului de
vacanta
Limite pentru turismul organizat si
semiorganizat
 Limite pentru turismul organizat si
semiorganizat
Din punctul de vedere al organizatorului:
- incasari mai mici pe zi-turist datorita
sistemului de facilitati
- obligativitatea respectarii cu rigurozitate a
conditiilor convenite prin contract
 Limite pentru turismul organizat si
semiorganizat
Din punctul de vedere al turistului:
- ingradirea libertatii de miscare in sensul
acceptarii si participarii la un program ce
nu corespunde in totalitate dorintelor sale
- indeplinirea unor cerinte legate de plata,
perioada de organizare a vacantei, etc
Avantaje pentru turismul pe cont
propriu
Avantaje pentru turismul pe cont propriu

Din punctul de vedere al organizatorului:

- incasari mai mari datorita eliminarii
sistemului de reduceri
- valorificarea mai buna a potentialului
turistic (adeseori, oferta de programe a
turoperatorilor vizeaza zone turistice
consacrate)
Avantaje pentru turismul pe cont propriu

Din punctul de vedere al turistului:

- cresterea mobilitatii turistului
- organizarea vacantei dupa propria vointa
- vizitarea mai multor locuri intr-un timp
redus
Limite pentru turismul pe cont
propriu
 Limite pentru turismul pe cont propriu

Din punctul de vedere al organizatorului:

- suprasolicitarea bazei materiale in sezon
(cazare, alimentatie, transport, agrement)
si folosirea incompleta a acesteia in
extrasezon cu efecte negative asupra
eficientei economice si a calitatii serviciilor.
 Limite pentru turismul pe cont propriu

Din punctul de vedere al turistului:

- imposibilitatea satisfacerii cererii sau
satisfacerea ei la parametri inferiori
exigentelor lor datorita concentrarii in
anumite perioade si capacitatii limitate a
ofertei (de spatii de cazare, alimentatie,
mijloace de agrement, suprafata plajelor,
domeniul schiabil, debitul izvoarelor
minerale sau termale, etc)
 c) dupa gradul de mobilitate a turistului

- turism itinerant (de circulatie) - deplasari

continue pe trasee prestabilite sau
ocazionale cu opriri si ramaneri scurte in
diferite localitati (microzone)
- turism de sejur (petrecerea vacantei in
aceeasi localitate)
 Turismul de sejur se divide in:
- turismul de sejur lung (rezidential) in care sunt
inclusi acei turisti a caror durata de sedere intr-o
localitate depaseste o luna de zile
- turismul de sejur de durata medie cuprinde acei
turisti a caror ramanere intr-o statiune nu depaseste
30 de zile, perioada ce coincide cu durata apreciata
ca maxima a concediilor platite fiind un criteriu
caracteristic pentru toate categoriile de populatie cu
venituri medii si submedii.
-turismul de sejur scurt cuprinde turistii care se
deplaseaza pe o durata scurta de timp (de regula
pana la o saptamana). Aici sunt incluse formele
turismului ocazional si diverse variante ale
turismului de week-end.
 d) Din punct de vedere al periodicitatii sau
frecventei de manifestare a cererii
- turism continuu - organizat pe intreaga durata a anului
calendaristic (de ex. cura balneara, turismul cultural, de
afaceri)
- turism sezonier legat de existenta anumitor conditii
naturale sau evenimente culturale, artistice, sportive etc.
Se intalneste astfel: -turismul de iarna (deplasarea fiind
motivata in principal de practicarea sporturilor), -turismul de
vara (are loc in perioadele calde si se caracterizeaza prin
fluxuri masive cu o mare diversificare in ceea ce priveste
tipologia turistilor si a produselor turistice, avand in general
un caracter de masa), -turismul de circumstanta (ocazional)
este de obicei un turism localizat in timp si spatiu, cu fluxuri
limitate ca durata, generate de evenimente specifice
 e) dupa tipul mijlocului de transport utilizat in
efectuarea calatoriei
• drumetie - deplasarile pedestre cu scop recreativ si de
ingrijire a sanatatii; deplasarile montane si alpinismul,
turismul ecvestru, vanatoarea si pescuitul.
• turismul rutier - cu formele sale specifice, cicloturismul,
motociclismul, si mai ales turismul automobilistic (cu
autocare sau autoturisme) care a cunoscut evolutii
spectaculoase ca rezultat al cresterii gradului de
motorizare a populatiei si dezvoltarii cailor de comunicatie
• turismul feroviar - apreciat tot mai mult datorita extinderii
retelei de cale ferata, cresterii vitezei de transport si a
sigurantei si confortului pe care le ofera
• turismul naval - intalnit mai ales sub forma croazierelor si
mai ales sub forma turismului nautic sportive (regate,
calatorii solitare)
• turismul aerian – aflat in ascensiune practicat cu suces pe
distante lungi (viteza mare de deplasare si confort)
 f) dupa motivatia calatoriei
Recomandarile OMT pornesc de la identificarea
catorva grupe principale :
-loisir, recreere si vacante (sunt cuprinse si vacantele
avand continut cultural - sportiv, de jocuri de noroc,
cura heliomarina, croaziere)
-vizite la rude si la prieteni
-afaceri si motive profesionale (participari la reuniuni,
targuri si expozitii, vizite la obiectivele industriale si
vizitele de studii, turismul stiintific
-tratamente medicale
-religie/pelerinaje
-alte motive
 g) dupa caracteristicile socio-economice ale cererii si,
respectiv, ale clientelei
• Turism particular care a luat proportii odata cu dezvoltarea
circulatiei turistice reprezentand, in zilele noastre mai mult
decat jumatatea intregului volum de activitati turistice; este
cu preponderenta turism pe cont propriu si ca atare este
rezervat unei clientele cu venituri relativ ridicate (medii si
peste medii), cu experienta in domeniul calatoriilor si care
sunt dispusi sa-si asume anumite responsabilitati si riscuri.
De aceea unele forme ale turismului particular se identifica,
intr-un anumit sens cu turismul de lux, puternic individualizat
in ceea ce priveste nivelul calitativ si diversificarea serviciilor
• Turismul social - o forma a turismului practicat de clasele
sociale cu posibilitati financiare relativ reduse, specifica
turismului de masa
• Turismul de tineret constituie o forma particulara a turismului
social adresat tinerilor (elevi, studenti) evidentiat pentru grija
care i se acorda tinand seama de scopurile sale instructive
si educative.
 3.2. Masurarea circulatiei turistice - metode
a) Înregistrarea (controlul) la frontieră, ca metodă
de măsurare a circulaţiei turistice, este folosită, pe
scară largă, în statistica turismului internaţional.
b) O metodă mai eficientă şi mai uşor de aplicat este
înregistrarea în spaţiile de cazare (mijloace de
găzduire).Informaţiile obţinute prin metoda
înregistrărilor în spaţiile de cazare sunt mai
complete şi mai diversificate; ele se referă
deopotrivă la cerere (circulaţia turistică internă şi
internaţională) şi ofertă (baza materială şi forţa de
muncă), la turismul intern şi internaţional, la
dimensiunile fenomenului turistic şi impactul său
asupra economiei; de asemenea, pot fi cuantificate
atât latura cantitativă, cât şi cea calitativă a
activităţii turistice.
c) O altă metodă, considerată indirectă, cu
o arie de aplicabilitate mai restrânsă, este
cea a prelucrării informaţiilor provenind
de la instituţiile financiar-bancare
(bănci, societăţi de asigurări etc). Sunt
posibile determinări ale încasărilor şi
plăţilor pentru călătoriile turistice, pe
ansamblu şi pe structură - cazare,
alimentaţie, transport -, atât pentru
turismul intern cât şi pentru cel
internaţional.
d) Aprecieri asupra aspectelor calitative ale
activităţii turistice, de natura
caracteristicilor socio-profesionale ale
clientelei, motivaţiei, comportamentului,
nivelului de satisfacţie a turistului,
bugetului de vacanţă etc. pot fi făcute
numai prin metoda sondajelor.
Indicatori de masurare a circulatiei
turistice
• Vezi seminar