Cuprins

Caracteristici Geografia
Atracții turistice.
generale. României.

A B C
 Stema Țării
Stema Moldovei
Românești
Stema României, constă
într-un vultur sau o acvilă, pe
un scut, având aripile
deschise; în cioc ține o cruce Stema Dobrogei
iar în gheare o spadă și un
sceptru. Între aripile
protectoare se află un scut
Stema Olteniei Stema Transilvaniei
împărțit în cinci părți
cuprinzând stemele celor 5

Drapelul național al
României este un tricolor cu
benzi verticale, începând de
la lance, albastru, galben și
roșu. Are o proporție de 2:3
între lățime și lungime.
Tricolorul românesc este, de
asemenea, înrudit cu cel al
Republicii Moldova, acesta
din urmă având însă o
proporție diferită (1:2 în loc
de 2:3), un albastru mai
Albastrul semnifică seninul cerului, al cugetului
şi gândirii neamului românesc, credinţa şi
puterea cu care suntem legaţi de pământul
patriei.
Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi
virtutea.
Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri
vărsat pe pământul românesc de-a lungul
veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de
neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul
roşului din steag.
 Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național
al Republicii Democratice Moldovenești (1917 -
1918) și al Republicii Moldova (1991 - 1994). Titlul
„Deșteaptă-te, române!” este în același timp social
și național; social, deoarece impune o permanentă
stare de a asigura tranziția către o lume nouă;
național, deoarece alătură această deșteptare
tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum
ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de
„Deșteaptă-te,
la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și
române!” este Salamina până la „Marseilleza” Revoluției franceze.
imnul național al
României
 Conform Constituției, România este un stat național,
suveran și independent, unitar și indivizibil. Forma
de guvernământ a statului român este republică .
Statul se organizează potrivit principiului separației
și echilibrului puterilor — legislativă, executivă și
judecătorească — în cadrul unei democrații
constituționale. Președintele este ales prin vot
[4]

universal, egal, direct, secret și liber exprimat. În [5]

Politica Românie urma amendamentelor din 2003, mandatul de

președinte a fost prelungit de la 4 la 5 ani. [1]

Președintele numește primul-ministru din partidul

sau coaliția care a câștigat majoritatea în Parlament,
care la rândul său numește Guvernul. În timp ce
[1]

șeful statului își are reședința la Palatul Cotroceni, [6]

primul-ministru împreună cu Guvernul își desfășoară

activitatea la Palatul Victoria. [7]
Klaus Iohannis
Președintele României
Klaus Werner Iohannis este din 21 decembrie
2014 președintele României. Iohannis a fost
profesor de fizică și inspector școlar înainte de a
deveni primar al municipiului Sibiu în anul 2000,
funcție în care a fost reales în 2004, 2008 și
2012, de fiecare dată din partea Forumului
Democrat al Germanilor din România.
Mihai I
Domnitor
Mihai I a domnit ca Rege al României între 20
iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6
septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. A fost
unul dintre puținii foști șefi de stat din perioada
celui de-al Doilea Război Mondial care au trăit și
în secolul XXI.
Caracteristică isotrica
Se consideră că triburile creatoare ale culturii
bronzului pe teritoriul României aparțin grupului
indo-european al tracilor. Cucerirea Daciei de
către romani conduce la contopirea celor două
culturi: daco-romanii sunt strămoșii poporului
român. După ce Dacia a devenit provincie a
Imperiul Roman s-au impus elemente de cultură
și civilizație romană, inclusiv latina vulgară care a
stat la baza formării limbii române.
Statul modern român a fost creat prin unirea
principatelor Moldova și Muntenia (sau Țara
Românească), în anul 1859. În 1877, România
își obține independența iar în 1881, Carol I este
încoronat ca Rege al României. În 1913,
România a intră în război împotriva Bulgariei, la
capătul căruia a obținut Cadrilaterul. În 1914,
Caracteristică isotrica
În 1916 România a intrat în Primul Război Mondial de partea Antantei.
Adunarea Națională în Transilvania, și Sfatul Țării în Basarabia și
Bucovina și-au proclamat Unirea cu România, iar Ferdinand s-a
încoronat rege al României la Alba Iulia în 1922. Tratatul de la
Versailles a recunoscut toate proclamațiile de unire în conformitate cu
dreptul la autodeterminare stabilit de Declarația celor 14 puncte ale
președintelui american Thomas Woodrow Wilson.
În 1941, ca aliat al Germaniei, România declară război Uniunii
Sovietice. La data de 23 august 1944, armata sovietică fiind deja în
Moldova de nord încă din luna martie, regele Mihai își dă acordul
pentru înlăturarea prin forță a mareșalului Antonescu dacă acesta va
refuza semnarea armistițiului cu Națiunile Unite. În urma refuzului net al
lui Antonescu, Regele Mihai a dispus destituirea și arestarea
mareșalului, iar România a trecut de partea Aliaților.
În contextul căderii comunismului în toată Europa de Est, un protest
Revolutia din 1989
început la mijlocul lunii decembrie 1989 la Timișoara s-a transformat
rapid într-un protest național împotriva regimului politic socialist,
Poziția
România este situată în emisfera nordică,

geografică
la intersecția paralelei 45°
latitudine nordică și meridianului de 25°
longitudine estică, iar în Europa în partea
central sud-estică la distanțe aproximativ
egale față de extremitățile continentului
european. România se învecinează la
[118]

nord cu Ucraina, granița de sud este

formată cu Bulgaria (o mare parte fiind
frontieră acvatică, cu Dunărea), în vest cu
Ungaria, în sud-vest cu Serbia, iar în est
cu Republica Moldova (formată în
totalitate de Prut). Frontierele României se
întind pe 3150 km, din care 1876 km au
devenit, în 2007, granițe ale Uniunii
Europene (spre Serbia, Moldova și
Ucraina), în timp ce cu Marea Neagră,
granița formată are o lungime de 194 km
pe platforma continentală (245 km de
 simetrică, dat fiind numărul mare de forme de relief,
repartiția aproximativ egală a principalelor unități de relief
(35% munți, 35% dealuri și podișuri și 30% câmpii) și
gruparea reliefului. La exterior Munților Carpați se află un
inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de Vest — locurile
cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol
(petrol, cărbuni, sare, gaze, aur) și condițiilor favorabile
culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi. În est și sud se extind
trei mari podișuri (Moldovei, Dobrogei și Getic), dar și
Podișul Mehedinți, în timp ce în sud și vest se întind două
mari câmpii, Câmpia Română (îngustată spre est) și
Câmpia de Vest.
Pe teritoriul României, Munții Carpați au o lungime de
910 km. România beneficiază de toate tipurile de unități
acvatice: fluvii și râuri, lacuri, ape subterane, ape marine.
Sfinxul din Munții Bucegi Particularitățile hidrografice și hidrologice ale României sunt
 Extinderea teritoriului țării pe aproape 5° de
latitudine impune diferențieri mai mari între
sudul și nordul țării în ceea ce privește

DELTA
temperatura decât extinderea pe circa
10 °C de longitudine, astfel dacă
temperatura medie anuală în sudul țării se

DUNĂRII
ridică la circa 11 °C, în nordul țării, la
altitudini comparabile, valorile acestui
parametru sunt mai coborâte cu circa 3 °C.
Între extremitatea vestică și cea estică a
teritoriului național, diferența termică se
reduce la 1 °C (10 °C în vest, 9 °C în est).
Munții Carpați formează o barieră care
separă climatele continentale aspre din est
de cele din vest de tip oceanic și adriatic. În
concluzie, clima României este una de tip
temperat-continentală, cu patru anotimpuri.
Precipitațiile sunt moderate, variind de la
insuficienta cantitate de 400 mm din
Dobrogea la 500 mm în Câmpia Română și
 Principalul grup etnic în România îl formează românii. Ei reprezintă, conform
recensământului din 2011, 88,9% din numărul total al populației. După români,

Demografie următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care

reprezintă 6,1% din populație, respectiv un număr de aproximativ 1 200 000
de cetățeni. După datele oficiale, în România trăiesc 665 000 de romi. Alte
comunități importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor,
turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaților, grecilor, rutenilor,
evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor și armenilor.
LE ORAȘULUI" DIN BUCUREȘTI
Economia României este o
Economia României economie de piață, conform
Constituției din 1991. Conform
acesteia, statul este obligat să
asigure libertatea comerțului și
protecția concurenței loiale. În
economia României acționează
așadar legea cererii și a ofertei. La
baza acesteia se află proprietatea
privată care trebuie protejată și
 iulie-octombrie a fiecărui an, șoseaua
lungă de 152 de kilometri atinge
altitudinea maximă de 2.042 de metri la
Bâlea Lac și îi atrage pe turiști datorită
priveliștilor sale pitorești, presărate cu
stânci, cascade, pârâuri și tunele.
Transfăgărășanul a câștigat
popularitate în întreaga lume, fiind
vizitat anual de zeci de mii de turiști
străini, conform datelor oferite de
pensiunile și restaurantelor din zonă.

TRANSFĂGĂRĂȘAN
 lea și începutul celui de-al XVI-lea,
bisericile din nordul Moldovei sunt
celebre pentru picturile lor exterioare
și arhitectura unică, din vremea
Moldovei medievale. Din 1993, opt
dintre aceste biserici fac parte din
Patrimoniul Mondial și Cultural
UNESCO. Străinii sunt atât de
fascinați de mănăstirile Moldovei
încât, în ultimii ani, un operator
turistic internațional a inclus
Bucovina ca destinație într-un circuit
de lux intitulat „Regatele și culturile

MĂNĂSTIRILE DIN BUCOVINA

din Euro-Asia”.
 Aflat în județul Mureș, pe râul
Târnava Mare, orașul Sighișoara
găzduiește una dintre puținele
cetăți medievale din Europa
locuite și astăzi și a reprezentat
mereu un important reper cultural
pentru toată zona Transilvaniei.
Centrul istoric al Sighișoarei,
unde se găsesc cetatea și cele
nouă turnuri de apărare rămase
intacte, este listat în Patrimoniul
Mondial și Cultural UNESCO din
SIGHIȘOARA 1999. Dincolo de asta,
Sighișoara îi atrage pe turiștii din
străinătate cu numeroase
festivaluri și evenimente
culturale, precum și cu
 Fosta reședință de vacanță a Regilor României, castelul Peleș e una dintre
destinațiile tradiționale ale turiștilor străini care ajung pe Valea Prahovei.
Devenit muzeu în anul 1953, Peleșul a fost închis pentru vizitare în vremea
regimului comunist, fiind deschis publicului din 1990, imediat după revoluție.

CASTELUL PELEȘ
 plasează Salina Turda, deschisă
pentru turiști din anul 1992, în
topul celor mai frumoase locuri
subterane din lume. Între 2008 și
2010, salina a fost modernizată
după o investiție de circa șase
milioane de euro din fonduri
europene. Au fost amenajate
locuri de joacă pentru copii, spații
speciale pentru sport, săli de
SALINA TURDA
tratament, un amfiteatru, precum
și un lift panoramic, astfel că
salina s-a transformat rapid într-
Proiect realizat de Voinovan Mihae