PROIECT

pentru
Examenul de certificare a
competenţelor profesionale
Tehnician laborant pentru protecţia calităţii mediului

2014
Volumetria prin reacţii de
neutralizare
 Noţiuni generale

Volumetria cuprinde o grupă de metode care

pentru determinarea cantităţii de constituent
analizat (ion, radical, element, substanţă
compusă) utilizează măsurarea exactă a
volumului de soluţie reactiv – de concentraţie
cunoscută – consumat în reacţie.
Substanţele reacţionează în cantităţi
echivalente, ceea ce înseamnă că numărul de
echivalenţi - gram substanţă analizată este egal cu
numărul de echivalenţi - gram substanţă reactiv
 Punctul de echivalenţă

Punctul de echivalenţă este momentul

titrării în care reactivul de titrare şi
componentul de analizat au reacţionat în
cantităţi echivalente. Pentru stabilirea
punctului de echivalenţă se utilizează o
anumită proprietate a sistemului de analizat,
care în acest moment al titrării sau foarte
aproape de el suferă o schimbare bruscă, ce
poate fi sesizată vizual sau cu ajutorul unui
aparat (instrumental).
 În funcţie de natura reacţiilor chimice care stau
la baza determinărilor, metodele volumertrice se
împart în mai multe grupe:

• metode volumetrice bazate pe reacţii de neutralizare

(acidimetria, alcalimetria);
• metode volumetrice bazate pe reacţii redox
(permanganometria, bicromatometria, iodometria);
• metode volumetrice bazate pe reacţii cu formare de
precipitate (argentometria);
• metode volumetrice bazate pe reacţii cu formare de
complecşi(complexonometria).
Metode volumetrice bazate pe reacţii de neutralizare
(acidimetria, alcalimetria)

Metodele volumetrice bazate pe reacţii de

neutralizare au la bază reacţii de tipul:

Acid + Bază Sare + Apă

Pentru sesizarea punctului final al titrării se

folosesc indicatori acido bazici.
 Indicatori
Indicatorii sunt substanţe chimice care îşi
schimbă o anumită caracteristică, de obicei
culoarea, la punctul de echivalenţă. Indicatorii
utilizaţi în volumetria prin reacţii de
neutralizare sunt indicatori acido-bazici, care
îşi schimbă culoarea într-un anumit interval de
pH.
 Prepararea soluţiei de HCl de concentraţie
aproximativ 0,1n
Calcul pentru prepararea a 1 l HCl 0,1n din sol. HCl37%

1000 ml HCl 0,1 N conţin 0,1 Eq HCl = 3,65 g HCl

100 g HCl 15 % .............15 g HCl
x g HCl 15 %............. 3,65 g HCl
x = 24,33 g HCl 15 %
ρ = m/V V = 24,33/1 ,075= 22,6 ml HCl 15 %
 Prepararea soluţiei
Prepararea soluţiei de acizi prin diluare
trebuie să respecte regula conform căreia nu este
admisă turnarea de apă peste acid concentrat şi
ca atare în balonul cotat de 500ml se introduce:
- apă distilată până la 1/4 din volumul acestuia ;
- apoi se introduce sol. de acid HCl 37% (măsurat cu
cilindrul gradat la nişă);
- se completează cu apă distilată până la semnul de
pe gâtul balonului cotat (meniscul inferior)
 Factorul de corecţie

Factorul de corecţie este un număr care arată de câte ori

soluţia preparată este mai concentrată sau mai diluată
decât soluţia de concentraţie exactă
Determinarea factorului de corecţie pentru soluţia
de concentraţie aproximativ HCl 0,1n

Din cauza instabilităţii soluţiei concentrate de HCl şi

din cauza erorilor de măsurare şi citire a volumelor, soluţia
preparată anterior are concentraţie aproximativă. Deoarece
în dozările cantitative este necesară utilizarea reactanţilor cu
concentraţii exacte se realizează corectarea acesteia cu
ajutorul factorului de corecţie (F).
Pentru determinarea factorului de corecţie al soluţiei de
acid clorhidric se utilizează ca soluţii etalon boraxul,
carbonatul de sodiu sau alte soluţii aproximative cu factor
cunoscut.

Factorul de corecţie este cuprins în intervalul:

0,9000<F<1,1000
 Mod de lucru
- se pregăteşte biureta,
- se introduce soluţia de HCl de concentraţie aproximativ 0,1n în
biuretă,
- în 3 pahare de titrare se iau cîte 10 ml soluţie de KHCO3 0,1n,
măsuraţi exact cu pipeta,
- se diluează cu apă distilată (~50ml),
- în fiecare probă (pahar) se introduc 3 picături metil-oranj (galben)
- se titrează fiecare probă cu soluţie de HCl din biuretă până la
virajul culorii de la galben la portocaliu,
- se notează volumul (Vr) de soluţie de HCl utilizat la fiecare
titrare
- se calculează factorul de corecţie pentru fiecare determinare şi
se face media aritmetrică.
 Determinări cu soluţia de HCl de concentraţie 0,1n
de factor cunoscut
Dozarea NaOH dintr-o probă
Dozarea este determinarea cu exactitate a .cantităţii de substanţă dintr-o probă.
Modul de lucru
Se ia o probă de 5ml de soluţie de NaOH de concentraţie necunoscută; se
adaugă 3 picături de metiloranj.
Se titrează cu soluţie de HCl 0,1n din biuretă până la virajul culorii la
roşu-portocaliu. Se notează volumul de HCl utilizat la titrare
Se calculează cantitatea de NaOH din probă.
Prepararea soluţiei de NaOH aproximativ 0,1n
Calculăm cantitatea de NaOH necesar pentru 500ml sol. NaOH 0,1n

1000ml sol NaOH 0,1n………………..0,1 Eg NaOH g = 0,1. 40g =4g

500ml sol NaOH 0,1n………………………………………………..x
___________________________________________
x = 2g NaOH
Mod de preparare:
Se cântăresc la balanţa tehnică 2,5g NaOH şi se spală pe sticla
de ceas cu apă distilată pentru îndepărtarea pojghiţei de Na2CO3 . Se
trec granulele într-un balon cotat de 500 ml şi se completează până
la semn cu apă distilată. Soluţia preparată este de concentraţie
aproximativă. Pentru a o putea folosi în dozări cantitative, soluţiei
astfel preparată i se determină factorul de corecţie.
 Determinarea factorului de corecţie pentru soluţia
de NaOH de concentraţie aproximativ 0,1n
Pentru determinarea factorului de corecţie a soluţiei de NaOH se
utilizează ca soluţie etalon acidul oxalic (H2C2O4 ).
Ecuaţia reacţiei chimice:

H2C2O4 + 2NaOH  Na2C2O4 + 2H 2O

Modul de lucru
- se pregăteşte biureta, se clăteşte cu soluţie de NaOH.
- se introduce soluţia de NaOH de concentraţie aproximativ 0,1n în biuretă,
- în 3 pahare de titrare se iau câte 5 ml soluţie acid oxalic 0,1n,
-se diluează cu apă distilată (~50ml)
- în fiecare probă se introduc 2 picături fenolftaleină
- se titrează fiecare probă cu soluţie de NaOH din biuretă până la virajul culorii
de la incolor la roz persistent,
- se notează volumele de soluţie de NaOH, se calculează factorul de corecţie şi
se face media aritmetică a celor trei determinări.
Determinări cu soluţie de NaOH de concentraţie 0,1n
de factor cunoscut
Dozarea HCl dintr-o probă
HCl + NaOH  NaCl + H2O
Modul de lucru
Se ia o probă de 5ml de soluţie de HCl de concentraţie necunoscută. I
se adaugă 2 picături de fenolftaleină. Se titrează cu soluţie de NaOH 0,1
din biuretă până la virajul culorii la roz persistent.
Din ecuaţia reacţiei chimice NaOH + HCl = NaCl + H2O rezultă că 1 EgHCl
reacţionează cu 1 EgNaOH deci:
1000 ml NaOH 1 N ............. 36,5 g HCl
1000 ml NaOH 0,1 N............ 3,65g HCl
v NaOH × FNaOH......................... x g HCl

3,65× v NaOH × FNaOH

x = g HCl
1000
 APLICAŢII ALE METODELOR VOLUMETRICE ÎN ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU
Aciditatea apei
Alcalinitatea apei
Duritatea temporară a apei
Aciditatea solurilor
Alcalinitatea solului

APLICAŢII ALE METODELOR VOLUMETRICE ÎN BIOCHIMIE

Dozarea amoniacului prin diferenţă
Dozarea acidului lactic cu o soluţie titrată de NaOHDeterminarea pH-ului şi a
capacităţii tampon a salivei
Determinarea acidităţii gastrice

APLICAŢII ALE METODELOR VOLUMETRICE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Alcalinitatea produselor alimentare
Aciditatea produselor alimentare
Instalaţie de titrare