Sunteți pe pagina 1din 18

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “CHRISTIANA” TÎRGOVIȘTE

ANOMALII DE NUMĂR ALE GESTAŢIEI


SARCINA MULTIPLĂ

CURS XVIII

DR. MARIANA SIMION


Definiţie
Apariţia, dezvoltarea şi evoluţia simultană sau concomitentă în cavitatea
uterină a doi sau mai mulţi feţi rezultaţi dintr-un ovul sau mai multe ovule
fecundate.

Incidenţă → 1/80 de naşteri pentru sarcina gemelară.

Importanță → este o sarcină cu risc obstetrical crescut.


Din 10 sarcini gemelare numai 1 evoluează spre termen.
Etiologie
a. factori genetici → în familiile părinţilor mai există cazuri;
b. factori climaterici → mai frecvente când sarcinile sunt concepute vara;
c. paritatea → mai frecvente la marile multipare;
d. zona geografică → mai frecvente în ţările fostei URSS, Franţa, Italia,
Spania;
e. factori iatrogeni → mai frecvente la femeile
care fac tratament pentru sterilitate.
Clasificare
1. după nr. de feţi → s. gemelară
→ s. triplă
→ s. cvadruplă
→ s. cvinduplă.
2. după modul de apariţie
a. monozigotică, uniovulară, uniplacentară
- ¼ din sarcinile multiple;
- embrionii provin dintr-un singur zigot;
- au placentă unică, cavitate amniotică unică sau multiplă;
- sunt identici fenotipic, genotipic şi au acelaşi sex;
- la naştere au greutate diferită (sindromul transfuzor- transfuzat).
b. polizigotică, poliovulară, polivitelină
- ¾ din sarcinile multiple;
- embrionii provin din mai multe ovule fecundate;
- fiecare are placenta lui;
- nou-născuţii au talie egală, pot avea sexe diferite, nu seamănă.
Diagnosticul tipului de zigotism după naştere
1. Sarcina monozigotică. Nou-născuţii au:
- acelaşi fenotip, genotip, sex, grup sanguin, Rh, amprente digitale,
aceeaşi placentăuna sau două pungi amniotice;
- greutate diferită.
2. Sarcina polizigotică. Nou-născuţii au:
- acelaşi sex sau sexe diferite;
- grup sanguin şi Rh identice sau diferite;
- au placente şi pungi amniotice diferite.
Diagnosticul sarcinii gemelare
În primele luni de sarcină se suspicionează o sarcină multiplă dacă gravida

prezintă tulburări vegetative de sarcină accentuate:


- ameţeli;
- lipotimii;
- greţuri;
- vărsături;
- urticarie;
- somnolenţă.
În ultimele luni de sarcină se suspicionează o sarcină multiplă dacă gravida
prezintă:
- oboseală persistentă;
- tulburări digestive persistente;
- abdomen mare, destins, ce determină dispnee, edeme, varice.
1. Anamneza
- poate evidenţia existenţa unei sarcini multiple în antecedentele
personale sau heredocolaterale.
2. Inspecţia
- abdomen supradestins cu tegumente subţiri şi vergeturi, mai mare
decât vârsta gestaţională;
- edeme suprapubiene;
- varice ale membrelor inferioare sau organe genitale.
3. Palparea
- dificilă şi evidenţiază un uter mai mare decât vârsta gestaţională. În
sarcina gemelară se pot palpa 3 poli fetali şi dacă 2 sunt cranii şi unul pelvis,
diagnosticul este cert.
4. Auscultaţia
- efectuată de 2 sau mai multe persoane concomitent, arată mai multe
focare de auscultaţie distincte.
5. Tuşeu vaginal
- arată că mişcările fetale imprimate părţii fetale situate la nivelul
fundului uterin nu se transmit întotdeauna la partea angajată.
6. Ecografie.
Tratament
I. În timpul sarcinii
- evitarea efortului fizic, regim alimentar hiperproteic şi suplimentarea
vitaminelor;
- corecţia anemiei;
- internare între 29-36 săpt. pentru a evita naşterea prematură;
- urmărire ecografică a creşterii feţilor;
- complicaţii posibile
→ disgravidii de prim trimestru;
→ avort;
→ naştere prematură;
→ hidramnios.
II. În apropierea termenului şi în travaliu
Se determină, în sarcina gemelară, cu precizie:
1. aşezarea intrauterină a feţilor
a. 44% ambii sunt în prezentaţie craniană;
b. 33%, primul este în prezentaţie craniană şi al doilea în pelviană (invers
există pericol de acroşare a craniilor);
c. 13%, primul în prezentaţie longitudinală al doilea în transversă;
d. 9% ambii sunt în prezentaţie pelviană.
2. raporturile fetale
a. feţi juxtapuşi (aşezaţi paralel, ambii în prezentaţie craniană sau
pelviană
b. feţi antepuşi (unul priveşte anterior şi altul posterior)
c. feţi suprapuşi (unul vine în raport cu coastele gravidei, celălalt cu
simfiza pubiană).
III. Naşterea
- travaliul foarte bine supravegheat;
- reechilibrare metabolică în caz de suferinţă fetală;
- perfuzie cu ocitocice în caz de tulburări de dinamică uterină;
- nașterea se poate face pe cale genitală sau prin cezariană;
- în naşterea pe cale genitală, după naşterea primului făt se face obligatoriu

tact vaginal pentru stabilirea prezentaţiei ceui de-al doilea;


- cezariana → indicaţii absolute: placenta praevia, prezentaţie transversă,
uter cicatricial, prolabare de cordon, suferinţă fetală acută;
→ după naşterea spontană a primului făt, daca al doilea este
în
Complicaţiile naşterii
1. acroşarea craniilor fetale;
2. coliziunea prezentaţiilor la SSB;
3. compacţia – angajarea concomitentă a 2 poli fetali;
4. impacţia- comprimarea unui pol fetal de celălalt făt:
5. prolabare cordon;
6. înfăşurarea în eşarfă a cordonului ombilical al unui făt pe celălalt făt:
7. hipotonie uterină cu sângerare, în delivrenţă:
8. retenţie de fragmente placentare.
Prognostic
Matern → este grevat de complicaţiile din timpul sarcinii, travaliului sau
lăuziei.
Fetal → mortalitate perinatală de 4 ori mai mare şi neo-natală de 6 ori
mai mare.

VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIE SI VA DORESC O ZI BUNA !