Sunteți pe pagina 1din 16

Clasa a VIII-a

Cel mai mare podiș din România ca


suprafață, situat în Nord - Estul şi Estul
ţării, Podişul Moldovei este limitat:
•N – graniţa cu Ucraina
•S – Câmpia Română
•E – Valea Prutului
•V – CarpaţiiValea Orientali şi
Subcarpaţii Moldovei (Moldovei şi a
Siretului).
Valea Moldovei şi Culoarul
Siretului desparte Podişul Moldovei de
Subcarpaţii Moldovei.
Geneza : Podişul Moldovei este un podiș
de sedimentare, format prin depunerea
materialelor peste o veche platformă
continentală- Platforma Est-Europeană
la sfârlitul neozoicului.
Ulterior acestea au fost modelate de agenții externi dând aspectul actual
al podișului.
Caracteristici specifice:
Sedimentarea podişului s-a făcut prin transportul materialelor aduse din
munţi de râuri. Aceste materiale sunt pietrişuri şi nisipuri. În partea nord-
vestică s-au cimentat formând marne, conglomerate şi gresii. Pe tot
cuprinsul podişului apar intercalaţii de argile ce produc alunecări de teren
sau pământuri rele (bad-lands).
Înclinarea unităţii urmăreşte direcţia de scurgere a râurilor: dinspre NV spre
SE. Altitudinea descreşte dinspre nord, unde atinge 600 – 700 m, spre sud,
unde coboară uşor sub 200 m.
Poziţia de dispunere a stratelor este monoclinală: N-S, astfel că tipul de
relief structural este bine evidenţiat prin suprafeţe de platformă, văi
asimetrice și cueste.Printre cueste se remarcă marginea abruptă a
P.Bârladului numită Coasta Iașilor.
Tipul de relief fluvial este bine evidențiat , astfel că văile au terase și

lunci largi.Se remarcă Culoarul Siretului (prelungit și spre nord prin

Culoarul Moldovei, ce separă Subcarpații de P.Moldovei și reprezintă

o importantă axă de circulație).

Altitudini:

• altitudinea mximă este de 688m în Dealul Ciungi

• altitudinile sunt mai mari în regiunile alcătuite din roci mai dure

(500-600m în Pod. Sucevei) și mai reduse în regiunile alcătuite din

roci mai moi (200-300 m în C. Moldovei, sub 200m în P.Bârlad).


 Podişul Sucevei
(NV)
 CâmpiaMoldovei
(Câmpia Jijiei)
(NE)
 Podişul Bârladului
(S)
PODIŞUL SUCEVEI

Este situat în NV podişului şi are un relief diversificat cu aspect tipic


de podiş;
 are altitudini cuprinse între 500 şi 600m, altitudinea maximă este în
Dealul Ciungi - 688m;
 contactul cu zona montană este foarte strâns, Podişul Moldovei este
practic “lipit” de Carpaţii Orientali;
Podişul Sucevei se continuă şi la est de Valea Siretului printr-o culme
deluroasă formată din roci mai dure care se termină printr-un abrupt
spre Câmpia Moldovei.
Este alcătuit din zone joase (Depresiunea Rădăuți, Culoarul Sucevei,
culoarul Moldovei, Culoarul Siretului) și zone mai înalte (Dealurile
piemontane Ciungi-Leahu, Podișul Dragomirnei, Podișul Fălticenilor,
Dealul Ibănești, Dl. Mare, Dl. Bour, Colinele Bucecea-Vorona.
PODIŞUL BÂRLADULUI

Ocupă partea centrală şi sudică a Podişului Moldovei, reprezentând


cea mai mare subunitate;
Se desfăşoară între Siret şi Prut fiind predominat de bazinul râului
Bârlad;
În partea nordică are altitudini care depăşesc 500m, care scad odată
cu apropierea de Câmpia Română ajungând până la 200-300m;
Podişul Bârladului este împărţit în:
Podişul Central Moldovenesc (partea mai înaltă a podişului) situat în
nordul Podişului Bârladului
Colinele Tutovei cu Dl. Fălciului și Pod. Covurlui.
 la contactul cu Câmpia Jijiei, dar şi pe unele văi ale podişului apar
frecvent forme de relief abrupte denumite cueste (coaste) – Costa
Iaşilor;
CÂMPIA MOLDOVEI
(CÂMPIA JIJIEI)

 Este situată în NE podişului şi apare ca o zonă mai joasă,


depresionară, atât faţă de Podişul Sucevei cât şi faţă de Podişul
Bârladului;

 Are altitudini cuprinse între 200 şi 300m, şi un relief relativ neted


dezvoltat pe un substrat argilos;

Dealul Cozancea, 265 m

 Datorită utilizării sale ca zonă agricolă este denumită “câmpie”,


fără să aibă un relief asemănător câmpiilor;
Pe râurile care străbat Câmpia Moldovei s-au amenajat
numeroase iazuri;

Podgoria Cotnari, existentă în Câmpia Moldovei, confirmă


structura de podiş a acesteia.

 Clima acestui podis este temperat-continentală de tranziție.


Totuși, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice, acestea se
includ etajului colinar jos, cu valori de temp.cuprinse între 10 și 8˚ C
și de precipitații de 500-700 mm/an și etajului colinar înalt, cu temp.
de 8-6 ˚ C și precipitații de 700-1000mm/an.
 Hidrografia
Râurile acestei unități aparțin grupei de est și sunt afluenți ai
Siretului sau Prutului. Prutul marchează limita de est și are ca
principal afluent Jijia. Prin Câmpia Moldovei se scurge spre Jijia,
Bahluiul.
Siretul traversează și limitează P.Moldovei și culege râuri ce îl
străbat:Suceava, Moldova și Bărladul.

Lacuri :
 Antropice: iazuri: Negreni, Trusesti, Stăuceni, Dracșani, Vlădeni,
Podu Iloaiei, Pușcași, Valea Seacă, Liteni
 · hidroenergetic: Stânca Costești
Vegetație:
· Etaj de vegetație: stepă în sudul podișului Bârladului
· Silvostepa (în Campia Moldovei)
· Stejar și fag
Soluri:
· Molisoluri: Cernoziomuri
· Cernoziomuri levigate
· Soluri cenușii
· Argiluvisoluri
· Soluri brune
Populație:
· Densitate ~ 50 locuitori/km2
 Resurse naturale:
-acest podiș deține resurse de hidrocarburi (petrol și gaze asociate
acestuia) ce sunt extrase din partea de S -V. În partea nordică se
găsesc cele mai importante rezerve de caolin ale României, extrase și
utilizate pentru producerea porțelanului. Alte argile, pietrișuri și
nisipuri sunt utilizate din P. Moldovei.

Solurile reprezintă o importantă resursă; se cultivă in și cânepă în


P.Sucevei, cereale și viță de vie în Câmpia Jijiei și Podișul
Bârladului.

În Culoarul Siretului se cultivă cartoful și sfecla de zahăr.

Forța apelor este pusă în valoare de hidrocentralele de pe Siret și cea


de pe Prut.

Masa lemnoasă este valorificată în P. Sucevei, mai bine împădurit.


 Iașicu 357.192 de locuitori
 Bacău
 Botoșani
 Suceava
 Mijlocii (Bârlad, Roman, Vaslui)
 Mici (Darabani, Dorohoi)
 Orase cu funcții complexe și funcții
industriale (Bârlad, Roman);
Centrul turistic Iasi cu :
 Mănăstirile :Trei Ierarhi, Golia și Galata , Cetățuia,
Frumoasa, Bucium;
La contactul cu muntele :
 Mănăstirile Moldovița, Sucevița, Putna, Humor,
Arbore, Voroneț, Dragomirna;