Ordinul PINALES

 cuprinde arbori şi arbuşti monopodiali cu

inflorescenţe în formă de conuri,
 cu canale rezinifere (excepţie Taxaceele),
 cu frunze aciculare, sempervirescente (excepţie
Larix),
 cu flori unisexuate majoritatea monoice şi mai
rar dioice (Taxus, Juniperus),
 staminele cu 2 antere, iar carpela cu 2 ovule
anatrope şi seminţe aripate.
 Familia Cupressaceae
 Juniperus communis, ienupărul, este un arbust
montan de 2 (5) m, ramificat, dioic,
 cu frunze aciculare, pungente, dispuse câte trei
în verticil.
 Conurile mascule prezintă stamine peltate, iar
cele femele sunt protejate de trei solzi carpelari
care vor da naştere prin concreştere la un ţesut
cărnos şi care vor acoperi la maturitate sămânţa.
 Juniperi baccae
 Aceste fructe false denumite Juniperi baccae, Juniperi fructus
sau boabe de ienibahar,
 Conţin:
 ulei volatil (0,8-1,5 %),
 zahăr,
 lipide,
 răşini
 au un gust dulceag.
 În primul an, fructele imature au o culoare verde şi ele se
maturează abia în anul 2 sau 3 când capătă o culoare neagră-
albăstruie şi conţin în interior 3 seminţe.
 Prezintă acţiune diuretică şi antiseptică, fiind indicate în afecţiuni
renale, bronşite catarale, reumatism.
 Aceste pseudobace se utilizează şi la prepararea unor băuturi
alcoolice (gin).
 Ienupărul vegetează în etajul subalpin formând
jnepenişuri.
 La recoltare se admit şi pseudobacele de J. sibirica,
 sunt interzise cele de J. sabina, cetină de negi, plantă cu
frunze solziforme, ale cărei pseudofructe sunt toxice.
 J. oxycedrus este o specie originară din America de
Nord din care se obţine prin distilare uscată un gudron
denumit Pix Juniperi oxycedri, cu acţiune antiseptică.
Juniperus communis
Juniperus sabina
Juniperus sibirica
Juniperus oxycedrus
 Thuja occidentalis
 Thuja occidentalis, arborele vieţii, este un arbust columnar,
cultivat pentru valoarea decorativă, în spaţiile verzi.
 Prezintă frunze solzoase imbricate şi conuri femele cu carpele
cărnoase.
 Thujae sumitates, reprezintă vârfurile ramurilor tinere,
 cu conţinut de:
 ulei volatil (thujona),
 flavone,
 taninuri.
 Se utilizează sub formă de tincturi pentru combaterea verucilor
şi papiloamelor în aplicaţii de uz extern
 Familia Taxaceae
 cuprinde arbuşti dioici fără canale rezinifere.
 Taxus baccata, tisă, este un arbust dioic
 cu frunze aciculare uninerve de culoare verde-deschis
pe partea inferioară. Au consistenţă moale şi nu
prezintă dungi.
 Conurile mascule sunt formate din stamine peltate iar
sămânţa provenită din ovul este cuprinsă într-un aril
cărnos, comestibil în formă de cupă de culoare roşie.
 Creşte numai sporadic în pădurile din zona montană şi
este o specie ocrotită.
 T. brevifolia, tisa de Pacific.
 Din scoarţa tulpinii şi ramurilor acestor două specii a
fost izolat recent un pseudoalcaloid, taxolul, (0,01% în
scoarţă) care este considerat cel mai bun citostatic
descoperit în ultimii 15 ani.
 Acesta are proprietatea de a bloca diviziunea celulară
prin stabilizarea microtubulilor, prin blocarea
depolimerizării tubulinei.
 Este singura substanţă descoperită până în prezent care
acţionează după un mod opus colchicinei (inhibitor al
polimerizării tubulinei). Tubulina intră în constituţia
microtubulilor ce formează firele fusului de diviziune.
 Taxolul este indicat în tratamentul cancerului de ovar,
sân şi plămâni având o rată de răspuns superioară altor
citostatice.
 Din cauza deficitului de materie primă şi ca urmare a
protestului ecologiştilor, ce au semnalat pericolul
dispariţiei speciilor prin utilizarea abuzivă a materiei
prime, se preconizează utilizarea frunzelor, care conţin
un precursor al alcaloidului, fie obţinerea acestuia prin
biotehnologie pornind de la 10-deacetil baccatina.
 Tisa, este o plantă toxică cu excepţia arilului
roşu, toxicitatea se datorează unor alcaloizi
denumiţi taxine, astfel că în terapeutică nu pot fi
utilizate extractele ci numai alcaloidul izolat.
 Lemnul de tisă este valoros pentru
confecţionatea de săgeţi, mobilier fin ,
instrumente muzicale şi fiind mult cultivat prin
cimitire se numeşte şi arborele morţii.
Taxus baccata
Paclitaxel
Taxus brevifolia
 Familia Pinaceae
 cuprinde conifere monoice iar din cauza prezenţei
canalelor rezinifere se numesc şi răşinoase.
 Pinus montana ssp. mughus, jneapăn sau jepi de
munte este un arbust de circa 3 m ramificat de la bază,
târâtor, cu ramuri ascendente.
 Mugurii vegetativi sunt bruni, rezinoşi, frunzele
aciculare de 3-8 cm lungime, grupate câte 2, cuprinse la
bază într-o teacă membranoasă.
 Flori unisexuate sub formă de conuri cele mascule de 1-
1,5 cm situate în vârfurile ramurilor, iar cele femele de
2-5 cm lignificate.
 Vegetează în etajul alpin, deasupra coniferelor la 1500-
2300 m mai ales în Carpaţii Răsăriteni şi Meridionali.
 Pini montanae turiones, reprezintă muguri vegetativi
nedeschişi cu numeroase bractei brune lipicioase şi se
recoltează în martie-aprilie.
 Conţin ulei volatil cu - şi -pinen.
 Prezintă acţiune:
 antiseptică şi
 antiinflamatoare asupra căilor respiratorii
 sunt indicaţi în:
 tratamentul bronşitelor şi traheitelor,
 infecţii ale căilor urinare, ca diuretic.
 Pinus silvestris
 Pinus silvestris, pinul de pădure, este un arbore
de 20-30 m cu frunze aciculare dispuse câte 2
într-o teacă membranoasă,
 conurile femele mai mari şi pendente, cu solzii
carpelari sclerificaţi şi seminţe aripate.
 Creşte spontan în etajul coniferelor formând
pinete sau cultivat.
 Pini silvestris turiones reprezintă mugurii vegetativi
de pin de pădure, conţin ulei volatil cu o
compoziţie şi acţiune inferioară celui de jnepeni.
 Pix liquida reprezintă gudronul de pin obţinut
prin distilarea uscată a lemnului şi este folosit în
dermatoze, eczeme, psoriazis având o acţiune
cheratoplastică şi antiseptică.
 Abies alba
 Abies alba, bradul alb, este un arbore de până la 50 m cu tulpină
cilindrică dreaptă, cu frunze aciculare dispuse pectinat în plan
orizontal, pe partea inferioară cu 2 dungi de ceară albe şi vârful
emarginat.
 Conurile femele de culoare brun roşietice, erecte nu cad la
maturitate întregi, ci numai solzii carpelari cu seminţele,
păstrându-se axul conului.
 Conurile mascule sunt grupate mai multe la un loc şi sunt de
dimensiuni mai mici.
 Vegetează singur formând brădete sau mai adesea în păduri de
amestec cu molidul sau fagul.
 Bradul furnizează un lemn valoros pentru industria mobilei şi
cherestea. Cetina de brad rezultată din tăierile forestiere se
utilizează pentru extracţia unui ulei volatil şi a vitaminei C.
 Abieti turiones, mugurii de brad conţin ulei volatil
 Abieti cortex tanin.
 Uleiul volatil de brad se foloseşte:
 în fitobalneologie (băi medicinale),
 în reumatism şi

 afecţiuni ale sistemului nervos

 Abies balsamea
 originar din Canada,
furnizează balsamul de
Canada, o oleorezină
utilizată în tehnica
microscopică ca
material de includere a
preparatelor.
 Picea abies
 molidul, este un arbore înalt cu habitusul conic,
 cu frunze aciculare, pungente, dese
 conurile femele pendente la maturitate cad întregi.
 Vegetează compact în molidişuri sau în amestec şi
furnizează un lemn util pentru cherestea, industria
mobilei, lemn de rezonanţă pentru instrumente
muzicale, utilizat şi în industria celulozei şi hârtiei iar
scoarţa pentru extragerea taninului.
 Terebentina, reprezintă răşina de conifere purificată.
 Aceasta este o oleorezină formată din 2 componente, o
parte volatilă (uleiul de terebentină) şi o parte nevolatilă
formată din rezine sau acizi rezinici numită colofoniu
sau sacâz.
 Terebentina se utilizează ca revulsiv în linimente şi
unguente sau împreună cu ulei gras şi ceară de albine la
prepararea unor medicamente (CARPICON) indicat în
ulcerul varicos.
 Larix decidua
 lariţa sau zada, este un arbore ce creşte sporadic
în pădurile de conifere, cu frunze aciculare
dispuse fasciculat, câte 40 într-un mănunchi,
caduce.
 Conurile femele sunt mici şi roşietice.
 Este o specie valoroasă, cu utilizări ornamentale
şi pentru lemnul său utilizat în industria mobilei
 Familia Taxodiaceae
 cuprinde arbori gigantici cu frunze aciculare cu
conuri mici şi ramuri nutante.
Taxodium distichum
 chiparosul de baltă, este un arbore din America de
Nord
 cu rădăcina prevăzută cu pneumatofori,
 se cultivă ca arbore decorativ şi pentru asanarea
mlaştinilor.
 Sequoia gigantea
 arborele mamut,
din America de
Nord,
 de dimensiuni
impresionate,
 cu frunze
solziforme,
imbricate şi
ramuri pendente
 CLASA GNETATAE
 Cuprinde 3 genuri care dau numele celor trei ordine ale
claselor şi cu 80 de specii actuale arbustoide,
 fără canale rezinifere,
 cu frunze opuse,
 cu flori unisexuate dioice şi perigon foarte redus.
 Sunt considerate cele mai evoluate Pinofitae prezentând
ovulul cu 2 integumente, embrionul cu 2 cotiledoane,
un început de stigmat (tubilus), iar lemnul este alcătuit
pe lângă traheide şi din trahei.
 Ordinul EPHEDRALES
 cuprinde subarbuşti dioici, cu tulpini articulate şi frunze
solziforme.
 Ephedra distachya, cârcelul, este un subarbust cu ramuri verzi
articulate şi flori cu perigonul redus.
 vegetează pe terenuri aride, stepice, pe nisipuri litorale, la noi
fiind răspândită sporadic în Dobrogea, Cheile Turzii şi Drâmbar-
Sebeş.
 Ephedrae herba conţine protoalcaloidul efedrina
 cu acţiune antiastmatică
 indicată ca:
 bronhodilatator,
 spasmolitic în bronşitele astmatiforme şi emfizem pulmonar.
 În prezent efedrina se obţine prin sinteză chimică, materia primă
vegetală fiind insuficientă.
 Ordinul GNETALES
 Gnetum gnemon
este un arbust lianoid
tropical
 cu flori mici
unisexuate şi
dispoziţie verticilată
în spice
 Ordinul WELWITSCHIALES
 Welwitschia mirabilis este
un arbust din Africa de Sud,
Namibia ,
 Dioic, entomogam
 cu trunchiul redus,
 cu 2 frunze opuse, lungi, în
formă de panglică, ce cresc
continuu de la bază până la
2000 de ani.
 Florile sub formă de conuri
apar pe marginea concavă a
trunchiului.
 Încrengătura Magnoliophyta
(Angiospermatophyta)
CLASA MAGNOLIATAE (DICOTILEDONATAE)

 Cuprinde circa 171 000 de specii lemnoase şi ierboase

răspândite pe tot globul în zonele tropicală, subtropicală
şi temperată.
 Frunze cu nervaţiuni palmate sau penate.
 Flori diplochlamidee pe tipul 5 sau 4 mai rar 2, ciclice,
la grupele primitive fiind spirociclice sau hemiciclice.
 Embrionul seminţei cu 2 cotiledoane, la speciile parazite
cotiledoanele lipsesc.
 Clasa Magnoliatae cuprinde 6 subclase :
- Magnoliidae,
- Hamamelidae,
- Rosidae,
- Dilleniidae,
- Caryophyllidae,
- Asteridae.
 SUBCLASA MAGNOLIIDAE
 În această subclasă sunt incluse cele mai primitive
Angiospermae, apărute în Jurasic şi cunoscute ca fosile
din Cretacicul inferior.
 Caracterele de primitivitate constau în polimerie şi
spirociclie.
 Învelişul floral este simplu sau dublu, dialisepal şi
dialipetal,
 gineceul policarpelar, apocarp cu placentaţie marginală.
 Din Magnoliidae au derivat celelalte grupe de
Angiospermae.
 Subclasa cuprinde următoarele ordine:
- Magnoliales,
- Piperales,
- Ranunculales,
- Aristolochiales,
- Nymphaeales,
- Papaverales.
 Ordinul MAGNOLIALES
 cuprinde plante lemnoase, rar liane, lemnul format din
traheide şi trahei,
 frunzele simple întregi sau lobate, coriacee, alterne,
stipelate. Conţin frecvent celule cu secreţie intracelulară
de ulei volatil.
 Florile sunt mari, cu structură primitivă, spirociclică sau
ciclică, actinomorfe, hermafrodite sau unisexuate cu
gineceul superior policarpelar, stamine numeroase.
Conţin alcaloizi şi uleiuri volatile.
 Din acest ordin fac parte familiile:
 Magnoliaceae,
 Lauraceae,

 Myristicaceae,

 Illiciaceae,

 Monimiaceae.
 Familia Magnoliaceae
 cuprinde 200 specii de arbori şi arbuşti
răspândiţi în regiunile tropicale şi subtropicale,
dar frecvent cultivate în regiunile temperate.
 Frunzele sunt mari, simple, alterne, stipelate,
 Florile mari, hermafrodite, monochlamidee,
colorate, stamine numeroase, gineceu superior,
polimer, dispus spiralat pe receptaculul alungit.
 Fructele sunt de tip foliculă, capsulă, nuculă sau
bacă.
 Magnolia
acuminata,
 M. grandiflora
sunt arbori
ornamentali,
cultivaţi şi la noi
în grădini şi
parcuri
 Liriodendron tulipifera
 arborele de lalea, are frunze lobate în formă de liră.
 Originar din America de Nord cultivat la noi ca
arbore ornamental
 Inaltimea de 30 m,
 cu flori alcătuite din 3 sepale alb-verzui şi 6
petale verzui cu baza portocalie
 Familia Lauraceae
 cuprinde 1000 de specii lemnoase
 cu frunze persistente coriacee, bogate în uleiuri
volatile,
 răspândite în zonele tropicale, subtropicale şi
mediteraneene.
 Florile sunt mici, unisexuate sau bisexuate, pe
tipul 3, diplochlamidee sau homochlamidee cu
dispoziţie ciclică, fructele bace sau drupe.
 Laurus nobilis
 dafinul sau laurul, este un arbore de circa 10 m, de
origine mediteraneeană,
 cu flori unisexuate,
 frunze ovat-lanceolate, coriacee, aromate, conţin ulei
volatil în celule cu secreţie intracelulară.
 Lauri folium, foi de dafin contin ulei volatil cu
principalii componenti cineol şi linalool.
 Frunzele se folosesc ca şi condiment.
 Fructele sale conţin ulei gras (30%) şi se utilizează la
prepararea unguentelor şi produselor cosmetice
 Persea gratissima
 avocado, este un arbust de 4-8 m originar din America
Centrală dar cultivat pentru fructele sale în regiunile
tropicale.
 Pulpa fructului în formă de pară este bogată în:
 lipide,
 vitamine,
 aminoacizi
 are valoare nutritivă, fiind uşor digerabilă se recomandă
în alimentaţia copiilor, în convalescenţă, dar şi pentru
realizarea unor produse cosmetice.
 Fructul conţine în interior o sămânţă sferică mare.
 Cinnamomum camphora
 arborele de camfor, de 40-50 m înălţime originar din sudul
Chinei şi Japonia prezintă frunze sempervirescente.
 În lemn şi ramuri conţine ulei volatil în care predomină
camforul
 utilizat extern în:
 inflamaţii,
 dureri musculare,
 reumatism,
 afecţiuni respiratorii şi
 ca excitant al SNC.
 Are şi proprietăţi revulsive, antiseptice şi antipruriginoase.
 Cinnamomum zeylanicum
 arborele de scorţişoară din Sri Lanka şi India,
 sunt arbori de 5-15 m cu frunze ovate, opuse,
 se recoltează scoarţa ramurilor tinere ce furnizează produsul
Cinnamomi cortex
 conţine 1-2 % ulei volatil în care componenta principală este
aldehida cinamică
 Proprietaţi:
 antiseptice,
 aromatizante,
 corector de gust,
 antihelmintic,
 utilizat şi în patiserie, aromatizant, fiind cunoscut din antichitate
 C. cassia, arborele de scorţişoară din China