CURSUL 6

Endosporii bacterieni
 Endosporii bacterieni

Obiective

 Unele specii bacteriene produc spori fie în interiorul celulei (endospori fie în afara acesteia
(exospori)

 Sporii reprezintă stadiul dormant al celulei bacteriene sau corpul fructificant în reproducerea asexuată
a fungilor

Definiţie

 Endosporii sunt structuri dormante a unor specii bacteriene care iau naştere în celula
vegetativă prin formarea unui nou tip de celulă care îi conferă o rezistenţă deosebită la
factorii de mediu

Cursul 6 - Simona Ivana

Clostridium botulinum

Este un bacil mare, Gram pozitiv, strict anaerob,

sporogen cu sporul oval subterminal care
deformează celula vegetativă sub formă de
„sticlă de lampă de petrol”.
Au fost identificate 7 biotipuri de toxine (A-G)
care se clasifică în 4 grupe (I-IV).
Toxina botulinică este o neurotoxină care
împreună cu tetanospasmina sunt considerate
cele mai puternice otrăvuri din natură (198,422
g de toxină) sunt suficiente pentru a distruge
viaţa de pe toată suprafaţa globului.

Cursul 6 - Simona Ivana

 Caractere generale

 Endosporii bacterieni sunt structuri unice

care se formează în celula vegetativă, fiind
produşi de bacterii Gram pozitive: Bacillus,
Clostridium, Sporosarcina,
Thermoactinomyces.
 Reprezintă un caracter de specie cu mare
valoare taxonomică în identificarea bacteriilor.
Cursul 6 - Simona Ivana
Bacillus

Cursul 6 - Simona Ivana

Clostridium

Cursul 6 - Simona Ivana

 Caractere generale

 Endosporul se află într-o stare inertă, de

repaus şi se caracterizează prin: absenţa
activităţii metabolice; nu se multiplică;
prezintă o intensitate redusă a funcţiilor
vitale; prezintă rezistenţă crescută faţă de
acţiunea factorilor de mediu.
Cursul 6 - Simona Ivana
 Caractere generale

 Endosporii rezistă câteva ore la 1800C,

căldură uscată şi la 115-1200C căldură
uscată câteva minute.
 Sporii formaţi în prezenţa ionilor de calciu
sunt mai rezistenţi decât cei formaţi în
absenţa acestora.
Cursul 6 - Simona Ivana
 Caractere generale
 Rezistenţa la căldură se datorează conţinutului mare de
calciu şi acid dipicolinic.
 Rezistenţa mare a endosporilor la substanţele chimice şi la
radiaţii se datorează scoarţei groase şi impermeabile a
învelişurilor sporale.
 Nu conţin incluzii de poli-beta-hidroxibutirat, enzimele
ciclului Krebs, în schimb conţin proteine structurale şi
enzime litice proprii.

Cursul 6 - Simona Ivana

Structura endosporului

Cursul 6 - Simona Ivana

 Structura endosporului bacterian

 Endosporul bacterian din interior spre exterior

conţine:
1. Inima sporului (celula sporală propriu-zisă
formată din sporoplasmă şi nucleoplasmă);
nucleoplasma corespunde materialului nuclear
format din ADN.

Cursul 6 - Simona Ivana

 Structura endosporului bacterian

2. Membrana internă (intina) corespunde

membranei citoplasmatice;
3. Cortexul – strat gros constituit din
peptidoglicani modificaţi.
4. Învelişul extern (exina) format din tunicile
sporale cu structură plurilamelară.

Cursul 6 - Simona Ivana

 Structura endosporului

5. Exosporiumul analog capsulei celulei vegetative

prezent la Bacillus cereus, Bacillus anthracis.
6. Apendicii expansiuni situate la o extremitate a
endosporului sub forma unui smoc care servesc la
diseminare şi nutriţie.
7. Corpii parasporali – formaţiuni cristaloide întâlnite
la Bacillus subtilis, Bacillus megatherium.

Cursul 6 - Simona Ivana

 Metode de colorare a endosporilor în laborator

 Tehnicile de evidenţiere a endosporilor în

laborator pot fi:
1. Metode directe – coloraţia cu verde de malachit;
2. Metode indirecte – coloraţia Gram.
3. Tehnici speciale – coloraţia Mueller şi Schaeffer-
Fulton.
Cursul 6 - Simona Ivana
Metode de colorare a endosporilor în laborator

Verde de malachit Coloraţia Gram

Cursul 6 - Simona Ivana

 Poziția endosporului în celula bacteriană

1. Spor dispus central.

2. Spor dispus subterminal.
3. Spor terminal.
4. Spor lateral.

Cursul 6 - Simona Ivana

 Raporturile anatomice între spor şi sporangii

 În funcţie de acestea bacteriile sporogene pot adopta

următoarele forme:
1. Bacil nedeformat cu spor dispus central (Bacillus);
2. Bacil deformat sub formă de lămâie cu spor central
(formă ovală) cu diametru transversal mai mare
decât al celulei vegetative (Clostridium).

Cursul 6 - Simona Ivana

 Raporturile anatomice între spor şi sporangii
3. Bacil deformat sub formă de „sticlă de lampă de
petrol” sau „bărcuţă”, dispus subterminal, cu spor
oval (Clostridium).
4. Bacil deformat sub formă de „rachetă de tenis”,
„ac de gămălie”, „instrument de bătut toba”, cu spor
sferic, situat terminal (C. tetani).
5. Bacil de formă asimetrică cu sporul situat lateral
(Bacillus laterosporus).
Cursul 6 - Simona Ivana
Poziţia endosporului în celula bacteriană

Cursul 6 - Simona Ivana

 Endosporularea

• Celulă vegetativă
• Celulă vegetativă în stadiu
precoce
• Sporangiu în pregătire pentru
procesul de sporulare
• Sporangiu
• Sporangiu cu prespor. Formarea
cortexului
• Sporangiu cu prespor. Formarea
învelişurilor sporale
• Spor matur
• Spor liber

Cursul 6 - Simona Ivana

 Endosporularea

 Trasformarea completă a unei celule vegetative în

sporangiu şi apoi în spor necesită 6-8 ore şi are loc în
următoarele stadii:
1. Stadiul 0 – celula vegetativă la sfârşitul perioadei de
creştere exponenţială.
2. Stadiul 1 – celulă vegetativă în stadiu precoce: formarea
filamentului de cromatină (0-1,5 ore);

Cursul 6 - Simona Ivana

 Endosporularea

3. Sporangiu în pregătire: filamentul de cromatină se

separă în 2 cromozomi dintre care unul migrează la o
extremitate a celulei unde este închis într-un
compartiment corespunzător viitorului spor prin
invaginarea membranei citoplasmatice (ca un
diafragm) rezultă 2 protoplaşti (celula mamă şi
presporul) acoperiţi de acelaşi perete celular.

Cursul 6 - Simona Ivana

 Endosporularea

4. Sporangiu – are loc formarea presporului liber în

celula mamă acoperit de o membrană dublă rezultată
din creşterea membranei citoplasmatice a sporangiului
(2,5 - 4-5 ore).
5. Sporangiu cu prespor (formarea cortexului) un strat
de peptidoglican special formează un cortex în jurul
protoplastului sporal (prespor). Se depune calciul şi
acidul dipicolinic.
Cursul 6 - Simona Ivana
 Endosporularea
6. Sporangiu cu prespor (formarea învelişurilor sporale) – se
adaugă 3 învelişuri consistente şi impermeabile de proteine
multiple (6-7 ore).
7. Sporul matur – are loc maturarea sporului cu apariţia
refringenţei şi a rezistenţei. Citoplasma devine omogenă şi
electronodensă (7-8 ore).
8. Sporul liber – pierderea completă a sporangiului cu
eliberarea sporului din celula mamă prin enzimele litice.

Cursul 6 - Simona Ivana

 Germinarea endosporilor

 Întreruperea inactivităţii (stării dormante) şi revenirea de la

starea de celulă vegetativă poartă denumirea de germinare.
 Se produce în prezenţa apei şi a unui stimul specific din
mediul înconjurător denumit: agent de germinare.
 agentul de germinare este reprezentat de o moleculă
organică mică (aminoacid sau o sare anorganică).

Cursul 6 - Simona Ivana

 Fazele germinării

1. Faza de activare (iniţierea germinării) se produce

modificarea cortexului, umflarea şi alungirea
endosporului, pierderea refringenţei şi eliberarea
unor substanţe de origine sporală în mediu
(peptide, dipicolinat de calciu, peptidoglican).
2. Germinarea propriu-zisă – stadiul de latenţă
încetează, activitatea metabolică creşte, iar
rezistenţa la agenţii fizici şi chimici dispare.
Cursul 6 - Simona Ivana
 Fazele germinării

3. Creşterea are loc prin distrugerea

învelişurilor sporale şi ieşirea unei noi
bacterii, proces ce se realizează prin sinteza
de novo a proteinelor şi a constituenţilor
structurali ai celulei vegetative.
 Germinarea se consideră terminată în
momentul reluării multiplicării.
Cursul 6 - Simona Ivana
 Anthrax

1. Bacillus anthracis produce endospori

care pot rămâne inactivi (dormanţi)
chiar şi mii de ani în mediu
reprezentat de sol.
2. Când endosporii pătrund în
organism are loc iniţierea germinării
produsă de apă şi agenţii de
stimulare (glucoză, acizi aminaţi,
nucleozide, etc.)
3. Endosporul se transformă într-o
nouă bacterie care se poate
multiplica şi răspândi în corp, poate
produce toxine şi să cauzeze infecţii
severe şi moarte.

Cursul 6 - Simona Ivana

Anthrax

Cursul 6 - Simona Ivana

Clostridium botulinum

Cursul 6 - Simona Ivana

Clostridium tetani

Cursul 6 - Simona Ivana

Bacillus cereus

Cursul 6 - Simona Ivana

1. Ce sunt endosporii
bacterieni? Daţi
exemple de bacterii
sporogene:
Cursul 6 - Simona Ivana
2. Care sunt caracterele
generale ale endosporului?

Cursul 6 - Simona Ivana

3. De ce endosporii sunt rezistenţi la căldură,
la substanţele chimice şi la radiaţii?

Cursul 6 - Simona Ivana

4. Descrieti prima structură a
endosporului bacterian
începând din interior?

Cursul 6 - Simona Ivana

5. Descrieţi următoarele 3
structuri ale endosporului
bacterian începând de la
interior spre exterior.
Cursul 6 - Simona Ivana
6. Denumiţi şi descrieţi
ultimele 3 structuri ale
endosporului bacterian şi
menţionaţi exemple de
bacterii care conţin aceste
structuri.
Cursul 6 - Simona Ivana
7. Care sunt tehnicile
de evidenţiere a
endosporilor în
laborator?
Cursul 6 - Simona Ivana
8. Cum poate fi dispus
endosporul în celula
bacteriană?
Cursul 6 - Simona Ivana
9. Ce forme pot avea
bacteriile sporogene?
Exemplificaţi:
Cursul 6 - Simona Ivana
10. Ce reprezintă
endosporularea?

Cursul 6 - Simona Ivana

11. Care sunt primele
2 stadii ale
endosporulării?
Cursul 6 - Simona Ivana
12. Descrieţi stadiul 3
al endosporulării?

Cursul 6 - Simona Ivana

13. Cum se numesc şi
în ce constau stadiul 4
şi 5 al endosporulării?
Cursul 6 - Simona Ivana
14. Cum se numesc
stadiile 6, 7 şi 8 ale
endosporulării? În ce
constau?
Cursul 6 - Simona Ivana
15. Ce reprezintă
germinarea şi ce sunt
agenţii de germinare?
Cursul 6 - Simona Ivana
16. Descrieti fazele
germinării:

Cursul 6 - Simona Ivana

17. Descrieţi modul de
transmitere al
antraxului:
Cursul 6 - Simona Ivana
Cursul 6 - Simona Ivana