CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………….. 3

1. Noțiunea de calitate…………………………………………………… 4
2. Conceptul de controlul calității……………………………………….. 5
3. Controlul calității acidului acetic……………………………….…….. 6
3.1. Determinări pentru verificarea calității acidului acetic ……….….. 8

CONCLUZII…………………………………………………………… 14
BIBLIOGRAFIE

1
 Calitatea este totalitatea trăsăturilor şi caracteristicilor unui produs sau
serviciu, care generează acestuia posibilitatea de a satisface nevoile date, cunoscute,
exprimatede către clienţi precum şi nevoile implicite, potenţiale.

Prin controlul calităţii se înţelege un sistem de activităţi coordonate pentru

preîntâmpinarea ca, datorită condiţiilor din procesul de producţie, un produs să se abată
de la performanţele aşteptate de către beneficiar. Un mod de realizare a controlului
calităţii îl constituie inspecţia. Inspecţia este acţiunea prin care un produs se compară
cu specificaţiile acceptate pentru acel produs. Procedeele de inspecţie sunt diverse, de
la cele vizuale şi dimensionale, până la măsurători cu echipamente standardizate sau
speciale de încercări.

2
 1. Noțiunea de calitate

Standardul industrial japonez (JIS 78101:1981) definea calitatea astfel: calitatea este
totalitatea caracteristicilor sau performanţelor unui produs/serviciu, care determină aptitudinea
acestuia de a corespunde, de a se potrivi cu destinaţia dată de către client,cu intenţia de utilizare
a clientului.

Standardul ISO 8402:1986 defineşte calitatea: totalitatea trăsăturilor şi

caracteristicilor unui produs sau serviciu, care generează acestuia posibilitatea de a satisface
nevoile date, cunoscute, exprimate de către clienţi precum şi nevoile implicite, potenţiale.

Standardul ISO 9000:2000 defineste calitatea astfel: calitatea este măsura în care un
ansamblu de caracteristici implicite satisfac cerinţele. [1]

3
 2. Conceptul de control al calității

Este cel mai vechi concept al calităţii. El include detectarea şi eliminarea

componentelor sau produselor (rezultatelor) finale care nu îndeplinesc specificaţiile, respectiv
standardele.

Controlul calitãţii reprezintã o funcţiune managerialã prin care se verificã dacã

standardele privind serviciile, materialele, procesele de prelucrare si producţie pot asigura
prevenirea apariţiei defectelor. O organizaţie trebuie sa foloseascã toate mijloacele practice
pentru a preveni, detecta si corecta erorile care apar în diferitele etape de operare. Pentru a se
realiza un control real al calitãţii, trebuie ţinute sub control variabilele care pot afecta
calitatea si care sunt rezultatul acţiunii oamenilor, al naturii materialelor sau al
performanţelor echipamentelor. [1]
4
 3. Controlul calității acidului acetic

Acidul acetic poate fi detectat datorita mirosului caracteristic. Acesta da o reactie

de culoare pentru sarurile acidului acetic, in solutia de clorura ferica, care este de un rosu
inchis, ce dispare dupa acidificare. Acetatii, prin incalzire in prezenta de trioxid de arsen,
formeaza oxid de cacodil (lichidul lui Cadet) ([(CH3)2As]2O), ce poate fi detectat datorita
vaporilor săi urat-mirositori.

Compozitia acidului acetic trebuie sa corespunda prevederilor următoare:

• Conținutul de alcool rezidual (v/v) : - Otet de vin - maximum 0,5%

- Alte oteturi decit otetul de vin - maximum 1%

5
 • Conținutul de substante solide (exclusiv din zaharuri adaugate sau sare):
- Otet de vin - minimum 1,3 g/l – 1% acid acetic
- Otet de fructe (vin de fructe), otet de pomusoare (vin de pomusoare) si otet de cidru -
minimum 2,0 g/l – 1% acid acetic

• Conținutul de acid total

- Otet de vin - minimum 60g/l (calculat ca acid acetic)

- maximum decit cantitatea retinuta prin utlizarea fermentarii biologice

- Alte oteturi decit otetul de vin - Minimum 50 g/l (calculat ca acid acetic)

- maximum decit cantitatea retinuta prin utlizarea fermentarii

biologice

6
 3.1. Determinări pentru verificarea calității acidului acetic

Pentru a determina calitatea acidului acetic de realizeaza in laborator urmatoarele

determinari:

 reactia de identificare si conditii de puritate;

 continutul in acid acetic;

 continutul in acid formic;

 continutul in acetaldehida;

 identificarea cetonei;

 identificarea alcoolului metilic.

7
 Reacția de identificare și condiții de puritate

MOD DE LUCRU:

Se trateaza 0,5 cm3 acid acetic (CH3COOH) cu 1 cm3 alcool metilic, 1cm3 acid sulfuric
(H2SO4) reactiv si se incalzeste, se formeaza acetatul de etil (ester) cu miros caracteristic,
conform reactiei:

CH3COOH + 2H5OH → CH3COOC2H5 + H2O

Din 10 cm3 acid acetic ce se dilueaza la 50 cm3 se separa o solutie A, de circa 2%.

Solutia de acid acetic 20% este supusa urmatoarelor analize calitative:

8
 Identificare acid acetic: 2 cm3 solutie se neutralizeaza cu NaOH 10% (reactiv) si se
trateaza cu 3 picaturi FeCl3 (reactiv), apare o coloratie rosie-bruma, care dispare la tratare cu
HCl.

Identificare cloruri: 5 cm3 solutie A completata cu apa distilata la 10 cm3 se separa

cu 2 cm3 solutie etalon (0,02 mg ion Cl-), se completeaza cu apa la 10cm3.

Identificare sulfati: 5 cm3 solutie A completata cu apa distilata la 10 cm3 se

compara cu 10 cm3 solutie etalon (0,1 mg ion SO4).

9
 Identificare fier: 5 cm3 solutie A completata cu apa distilata la 10 cm3, solutia nu
trebuie sa dea reactia pentru fier cu tiocianatul de amoniu(NH4SCN) solutie5%.

Identificare metale grele: 10 cm3 solutie A se compara cu 10 cm3 solutie etalon (0,01 mg ion
Pb2+).

Identificare arsen: 2 cm3 solutie se dilueaza cu 3 cm3 apa distilata, solutia nu

trebuie sa dea reactia pentru arsen cu reactivul hipofosforos (20g NaH2PO2 + 40 cm3 H2O +
180 cm3 HCl)

Identificarea substantelor reducatoare: 5 cm3 solutie se dilueaza cu 20 cm3 apa

distilata si se adauga 1 cm3 permanganat de potasiu (KMnO4) 0,1 N, coloratia roz-violeta
10 trebuie sa persiste cel putin 10 min. [2]
 Determinarea conținutului în acid acetic

Se determina prin titrarea cu hidroxid de sodiu in prezenta fenolftaleinei, ca

indicator.

MOD DE LUCRU

Se ia o probă de 10 ml oţet alimentar într-un flacon Erlenmeyer şi se diluează cu

150 ml apă distilată și se adaugă 2-3 picături de fenolftaleină. Apoi se titrează proba cu
soluţie de NaOH cu factor cunoscut până la virajul culorii indicatorului de la incolor la roz-
violet. Se notează volumul de soluţie de NaOH utilizat la titrare, dupa care se calculează
cantitatea de acid acetic din probă. Se vor efectua minim 3 determinări.

11
 Imaginile de mai jos reprezintă o titrare acido-bazică în prezenţă de
fenolftaleină. Se poate sesiza virajul culorii indicatorului la echivalenţă în
imaginea (c). [3]

12
 CONCLUZII

Controlul calitãţii reprezintã o funcţiune managerialã prin care se verificã dacã

standardele privind serviciile, materialele, procesele de prelucrare si producţie pot asigura
prevenirea apariţiei defectelor.

Acidul acetic poate fi detectat datorita mirosului caracteristic. Acesta da o reactie de

culoare pentru sarurile acidului acetic, in solutia de clorura ferica, care este de un rosu inchis, ce
dispare dupa acidificare.

Principalele determinari utilizate în laborator pentru a se determina calitatea acidului

acetic sunt: reactia de identificare si conditii de puritate, continutul in acid acetic, continutul in acid
formic, continutul in acetaldehida, identificarea cetonei și identificarea alcoolului metilic.
13