Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
96 puncte 10 (zece)
50 puncte 5 (cinci)
- alfa - pi
- delta - ro
- epsilon - sigma
ALFABETUL - gamma - tau
GREC
- lambda - teta
- niu - fi
- omega - psi
10 – deca [da] 106 – mega [M] 10-1 – deci [d] 10-6 – micro []
102 – hecto [h] 109 – giga [G] 10-2 – centi [c] 10-9 – nano [n]
103 – kilo [k] 1012 – tera [T] 10-3 – mili [m] 10-12 – pico [p]
tg
1
sin
=
R
X
sin = b cos
a b
tan =
c c
a cos = a
b
c
MOMENTUL UNEI FORTE IN RAPORT CU O AXA
Z Z
My Fx
dy
Y Y
dy
X Mx
X Fz
CALCULUL CENTRELOR DE GREUTATE
100
P
yP
20
G1
40
70
100
G2 G3
60 zP - 40 40
1. Se alege un punct, denumit pol, P (pe axa de simetrie, daca suprafata
prezinta simetrie) si se ataseaza axele yP, respectiv zP;
2. Se descompune suprafata in suprafete elementare si se noteaza cu Gi
centrele de greutate ale fiecarei suprafete in parte
3. Se calculeaza distantele pe axele y si z de la centrele de greutate ale
fiecarei suprafete luate in parte (G1, G2, G3) la polul P y = A y / A = 0
G i i i
Figura Ai yi zi Aiyi Aizi
zG = Aizi/ Ai = 38,75
100·40 0 20 0 80000
38,75
60·20 - 40 70 -48000 84000 G
yG
60·20 40 70 48000 84000
6400 0 248000
zG
CLASIFICAREA MATERIALELOR (I)
traversa
V1 = qL/2 q V2 = qL/2
v
G L
V1 = G/2 V2 = G/2
L/4 L/4
G/2 G/2
L
REAZEMUL SIMPLU
TIPURI DE REAZEME (II)
G1
V
G2
H G1
V = G 1 + G2
G2
V = G1 + G2
G2
G1
H = G2 cos
H=0
ARTICULATIA
TIPURI DE REAZEME (III)
V=G V
G
M = GL
H
M
L
INCASTRAREA
PLANA
G
CLASIFICAREA FORTELOR IN REZISTENTA
MATERIALELOR (I)
Forte concentrate (a)
G FORTA CONCENTRATA
actioneaza pe suprafete mici in
raport cu dimensiunile corpurilor
CLASIFICAREA FORTELOR IN REZISTENTA
MATERIALELOR (II)
q
G
L
L/2 F = qL L/2
qmax
G
F = qmaxL/2
2L/3 L/3
L
CLASIFICAREA FORTELOR IN REZISTENTA
MATERIALELOR (IV)
Direct aplicate (sarcini)
Forte exterioare
Dupa locul punctului de aplicatie Forte de legatura
Forte interioare
Forte de suprafata
Dupa pozitia in spatiu a punctului
de aplicatie Forte de volum
Sarcini statice
Dupa variatia in timp sarcini prin soc
Sarcini dinamice sarcini prin forte de inertie
sarcini periodice
UNITATI DE MASURÃ
curbã
cotitã
axa longitudinalã a barei
L2
Placa se caracterizeaza prin
L1 grosime si prin forma si
dimensiunile suprafetei mediane
h = L3
suprafata mediana a placii
L1 L2 >> L3
3. BLOCURI MASIVE
L1 L 2 L 3
L2
L1
L3
CLASIFICAREA BARELOR IN FUNCTIE
DE TIPUL SOLICITARII
tirant
1. DIMENSIONARE
F Se cunosc: Nu se cunosc:
- materialul ( a, a) - Dimensiunile sectiunii transversale
y ( b = ? si h = ?)
h = ? tipul solicitarii
-
L
- incãrcarea
b=? x
- forma sectiunii transversale
z
2. VERIFICARE
F Se cunosc: Nu se cunoaste:
Rezista? - materialul ( a, a) - Tensiunea maxima din corp
y - tipul solicitarii Aceasta se comparã cu rezistenta
L h
admisibila a materialului
b x
- incarcarea
-forma si dimensiunile
sectiunii transversale
z
PROBLEMELE REZISTENTEI MATERIALELOR (II)
Se cunosc:
- materialul ( a, a)
F
- tipul solicitãrii
y - forma si dimensiunile sectiunii transversale
L h
Nu se cunoaste:
b x
-Valoarea maximã a incãrcãrii (sarcinii) pe
care o poate suporta bara
z
SOLICITARILE SIMPLE
1. INTINDEREA
N med
N
T
Directia Directia
de tragere de tragere
a foii a foii
3. TORSIUNEA
Mt
Mt = moment de torsiune
= tensiune tangentialã
3. INCOVOIEREA
Tensiuni de
compresiune
Fibra comprimatã
-
Y
Fibra întinsã +
Z Tensiuni de
intindere
My Mz = momente incovoietoare
= tensiune normalã
F1 F2
VA = 2 kN VA = 3 kN
M>0
53 kN
HA = 53 kN
M<0 5 kN 10 kN
600 mm 400 mm
2
+
T [kN]
+ -
N, T T>0 T<0 -3
- M [kNm]
(): VA – 5 kN + VB = 0 +
- (): HA - 53 = 0 1,2
M 53
+
+ ( A ): 5·600 - VB·1000 = 0 N [kN]
RELATII DIFERENTIALE INTRE EFORTURI
A B
T p
M M + dM
dx T + dT
Mb
a+b
Diagrama (T) are gradul I deci diagrama (M) are gradul II (parabola)
Daca diagrama de momente este pozitiva ea se reprezinta sub axa
barei, adica pe fibra intinsa).
APLICATIA 1
9 kN/m
H2 = 0
V1 = 5,25 kN
0,2 m 0,5 m 0,4 m V2 = 1,05 kN
3,45
0,1166
+ +
T [kN] T
0,3833 - 1,05 -
- 1,8
- 0,18 M
+
M [kNm]
+
0,42
0,48125 = Mmaxim
(): -H2 = 0 H2 = 0 kN +
T
(): V1 - 9·0,7 + V2 = 0 -
( 1 ): 9·0,7·0,15 – V2·0,9 = 0 V2 = 1,05 kN -
M
( 2 ): V ·0,9 - 9·0,7·0,75 = 0 V = 5,25 kN
APLICATIA 2
articulatie
O
X1 30 kNm
X2 Vc = 2 kN
8 kN X2
MA = 48 kNm
HA = 0 X1
VA = 6 kN
( A ) : - MA + 8·12 + 30 - VC·39 = 0
GRINDA GERBER
() : VA + VC = 8 kN
( CU ARTICULATIE
INTERIOARA) ( O ) : 30 - VC·15 = 0 VC = 2 kN VA = 6 kN
( O ) : - MA + VA·24 - 8·12 = 0 MA = 48 kNm
X1 = 0 X2 = 2 kN
In articulatia interioara momentul este intotdeauna nul.
6 6
-2 -2
- 48
- 30
24
APLICATIA 3
0,5 m
0,6 kN
3m
M = 0,3 kNm
H=0
G
V = 0,6 kN
0,6 - 0,3
+ -
M M = 60 kg
N T
-
-
G = mg = 0,6 kN
[kN] [kN] [kNm]
- 0,6 - 0,3
APLICATIA 4
V = 90 N
M = 333,92 Nm
H = 80 N
10 N
103 N
60o 20 N
203 N
80 -333,92 -153,92
90 -73,92
40
N [N] M [Nm]
T [N]
203 - 10 103 + 20
(): V – 50N – 40N = 0 V = 90N
(): H – 60N – 20N = 0 H = 80N
( O ): -M + 50·2 Nm + 40·(4 + 1,53) Nm - 20·1,5 Nm = 0
APLICATIA 5
2
5 kN 5
T
7,5 kN/m 25 5
5 kN
2
A B -5 3,33 -5
- 15
2 4 2 2 8 kN
2
10
VA -5
2 VB N
HA
8
10 kN
Suma momentelor care intra intr-un
nod este egala cu suma momentelor
10 10
care ies din acel nod
10
M
3,33 - 20 -10
Mmax = 41,66 40 20
- 20
(): H1 – 8 = 0 H1 = 8 kN
Intra: 40 si -20
(): V1 – 5 – 7,5·4 – 5 – 10 + V2 = 0 V1 + V2 = 50 kN
Iese: +20
( 1 ): 7,5·4·2 + 10·2 - VB·6 + 5·8 = 0 VB = 20 kN
( 2 ): -5·6 + V ·6 – 7,5·4·4 - 10·4 + 5·2 = 0 V = 30 kN
DIAGRAME DE EFORTURI
LA BARE CURBE N() = - Fsin
F T() = - Fcos
1 M() = - F·Rsin
[0, 90o]
Rsin
Fcos Fsin
F
normala tangenta
-F
-
0o
[N]
-
[T]
90o 90o
-F
F 0O 90O
N() 0 -F 0o
N(
1
T()
T( -F 0
Rsin M()
M( 0 -FR
Fcos Fsin
[M]
-
F
normalã tangentã
- FR 90o
DIAGRAME DE EFORTURI LA BARE COTITE IN SPATIU
Fa F
3
2 Fa F
1 1
Fa
y F 3 Fa
c Fb Fb
F Fb
4 Pasul II
x z
b 3 F F
2 Fa
x z Pasul I 2
y z a
y My
Pasul III
4 x
Fa
F APLICATIA 7
-F
Fa
F
Fb
N Ty Mx Fb Fa
Mz
F
PROBLEME (1)
articulatie
kN
5 kN
kNm kNm
kN
V
DESPRE TENSIUNI…
A
F
T G p
TENSIUNI
3
3 Tensiunea normala n
31 32 23 este perpendicularã pe
13 planul suprafetei
2
21
1 12
12 Tensiunea tangentiala n
este continutã in planul
2
ij = ji suprafetei
1
Principiul dualitatii
tensiunilor tangentiale
pn
F
F p = 2 + 2
p=
A
A
= tensiune normala
- pn = tensiune tangentiala
Unitate de masura: [MPa]
1 [MPa] = 1 [N/mm2]
CONDITII CARE SE IMPUN UNEI PIESE ATUNCI CAND SE FACE UN
CALCUL DE REZISTENTA (I)
1) CONDITII DE REZISTENTA
2) CONDITII DE RIGIDITATE
3) CONDITII DE STABILITATE
4) CONDITII ECONOMICE
F < Fcritic
FLAMBAJ PRIN
COMPRESIUNE
Echilibru
stabil
REZISTENTA ADMISIBILA
Notatii: a sau a
c r
a = a =
cc cr
COEFICIENTI DE SIGURANTA
Natura materialului (ductil c / fragil c)
Omogenitatea materialului (omogen c / neomogen c)
Mediul in care lucreaza piesa sau structura (variatii de temperatura/ umiditate)
Modul de actionare al sarcinilor (static c / dinamic c)
Tipul solicitarii (simple c / compuse c)
Precizia modelului de calcul adoptat (daca ipotezele simplificatoare de calcul
sunt incerte c )
Importanta piesei si ce s-ar intampla daca aceasta s-ar distruge (amploarea
pagubelor materiale, pierderi de vieti omenesti, poluare c)
Durata de functionare a piesei (timp limitat c / timp indelungat c )
h
H
2,7
d/H
P = 9 kN
IPOTEZELE DE BAZA DIN REZISTENTA MATERIALELOR
1. Ipoteza omogenitatii perfecte
Materialul este omogen, având aceleaşi proprietăti fizico-chimice în tot volumul său
2. Ipoteza mediului continuu
La scara macroscopicã materia este consideratã continuã si nu discretã cum este de
fapt in realitate (formata din atomi si molecule)
3. Ipoteza izotropiei
Caracteristicile elastice si mecanice ale materialului sunt aceleasi pe orice directie
4. Ipoteza elasticitatii perfecte
Materialul are o comportare perfect elastice, adica revine la forma si dimensiunile initiale
dupa incetarea actiunii sarcinilor care au produs deformarea
5. Ipoteza micilor deformatii
Deformatiile care se produc sub actiunea fortelor exterioare sunt mici in raport cu
dimensiunile corpului
6. Valabilitatea legii lui Hooke
In domeniul elastic există o proportionalitate intre tensiuni si deformatii
7. Principiul lui Saint Venant
Dacă un sistem de forte este înlocuit cu un alt sistem static echivalent, aceasta produce
diferente apreciabile în starea de tensiuni şi deformatii din vecinătatea fortelor dar
rămâne fără efect (sau cu efecte neglijabile) la distante suficient de mari de locul de
aplicatie a fortelor
8. Ipoteza lui Bernoulli
O sectiune plana si normala pe axa barei inainte de deformare ramane plana si normala
pe axa deformata si dupa deformarea barei.
PRINCIPIUL LUI SAINT VENANT
Sarcina P
distorsioneaza liniile
situate in vecinatatea
sa
M M
90o 90o
90o
Mt
Sectiunile plane (cele marcate cu rosu) rãmân tot plane in urma solicitãrii
CONTRACTIA TRANSVERSALA
EFECTUL POISSON
F Dupã deformare Dupa deformare
F
< 0,5
transversal
=-
longitudinal
Diametrul partii
Latimea calibrate
capetelor de
prindere Partea calibrata
Epruveta din
otel
Gatuire la rupere
Epruveta din
aluminiu
APARATE UTILIZATE PENTRU MASURAREA DEFORMATIILOR
LA INCERCAREA LA TRACTIUNE
Limita de
curgere Ruperea
Limita de epruvetei
elasticitate
Limita de
proportio-
nalitate
Tensiunea
[MPa]
F F
d0
d
L0
L
L – L0 L
= =
L0 L0
APARENTA TEHNICA
0,2% Deformatie specifica [%]
Curba
caracteristica reala
Tensiune [MPa]
Curba caracteristica
conventionala
Limita de
curgere
Limita de
proportionalitate
Dacã se raporteazã forta de tractiune la aria sectiunii initiale (ca si cum aceasta
ar ramane constantã) se obtine CURBA CARACTERISTICA CONVENTIONALA
Dacã se raporteazã forta de tractiune la aria sectiunii ultime (cea dinainte de
momentul ruperii epruvetei) se obtine CURBA CARACTERISTICA REALA
INCERCAREA LA COMPRESIUNE (I)
epruveta
ceas
comparator
Ulei sub
presiune
L0 = d0 = 20 mm
L0
L0
D0 D0
Epruveta Epruveta
din otel din fonta
INCERCAREA LA COMPRESIUNE (II)
F F
Lult < L0
Dult > D0 Epruveta din fontã
Epruveta din otel Apar fisuri orientate la 45o
Epruveta capata forma Forta de rupere la compresiune
unui “butoias” fãrã a pentru epruveta din fontã este forta
apãrea fisuri la care apar primele fisuri
A
Relatia lui Steiner
A
G IyP = IyG + d2A
yG yG’ z
IyG
d
A) Suprafata dreptunghiulara
h/2 h/2
Iy = z dA = z ·bdz = bz = bh
3 3
2 2
-h/2 3 -h/2
12
y b/2 b/2
h
hy3 bh 3
dz Iz = y dA = y ·hdy =
2 2
= (in mod analog)
-b/2 3 -b/2 12
z
b
B) Suprafata circulara
R dr
R
R 4 d 4
Ip = r2 dA = r2·2r dr = 2 =
d = 2R
r 4 32
y 0
d4
Iy = Iz si Iy + Iz = Ip Iy = Iz =
64
z
(D4 –d4) (D4 –d4)
C) Suprafata inelara Ip = I y = Iz =
D
d
32 64
MOMENTE DE INERTIE (III)
CALCULUL MOMENTELOR DE INERTIE ALE SUPRAFETELOR SIMPLE (2)
D) Suprafata triunghiulara
24 36 2
yG bh3 hb3
yo IyG = IzG =
36 36
h
h/6
zG zo b/6
b
E) Suprafata semicircularã
2d/3
IyO = IyG + (zi – zG)2·A d = IyG + 4d 2 ·d
4 2 2
yG 128 9 8
yO
IyG = d - d = 0,01686 d4
4 4
128 18
d4
IzG = ½ IzO = 128
zG
MOMENTE DE INERTIE (IV)
APLICATIA 8
1. Se alege polul P (pe axa de simetrie a figurii si pe fibra
20 60 superioara si se noteaza cu yP, zP sistemul de axe.
2. Se descompunse suprafata in suprafete simple si se
calculeaza centrul de greutate.
60
60·20·10 + 2·40·20·40 + 2·40·20·70
zG = = 42,72 mm
60·20 + 2·40·20 + 2·40·20
20
20
3. Se calculeaza momentul de inertie in raport cu axa yG
100 astfel:
Iy = 60·20 + 2· 20·60 + 2· 40·20 + (10 – 42,72)2 ·1200 + 2·(40 – 42,72)2·800 + 2·(70 – 42,72)2·1400
3 3 3
12 12 12
20
42,72
20
20
G2 G3
60
60
60
G yG
20
G4 G5
20
20
zP zP zP
20 20 20
100 100 100
MOMENTE DE INERTIE (V)
CALCULUL MOMENTELOR DE INERTIE AL PROFILELOR LAMINATE
Profilele laminate sunt realizate din tabla groasa prin laminare la rece.
CARACTERISTICILE GEOMETRICE ALE
Otel I PROFILELOR LAMINATE (I)
y y
y-y z-z
Otel L CARACTERISTICILE GEOMETRICE ALE
PROFILELOR LAMINATE (II)
CARACTERISTICILE GEOMETRICE ALE
Otel U PROFILELOR LAMINATE (III)
y y
y-y z-z
APLICATIA 9
P U10
Fig. Ai zi yi Aizi Aiyi zi -zG yi -yG
94,48
3630 342975 0
zG
zG = 94,48 mm
30
30
30
25 20
90
90
30
90
45
30
30 30 60 30
60 80
100
60 200
U16 5
20 20
U18 U18 40
I 20 I 20
50
80
20 100
60 20 50
160
35 20 15
20
20
5
20
20 40
60
L 80x80x8 L 80x80x8
60
INTINDEREA SI COMPRESIUNEA BARELOR
F F
Conditie de rezistenta
(1) = N a F
N N
F
A Conditie de rigiditate
(2) = E· Valabilitatea legii lui Hooke (I)
L N L N·L0
(3) = (1)+(2)+(3) =E L = La
L0 A L0 E·A
E,A
= constant pe sectiune Ipoteza lui Bernoulli (II)
L0 N
P
= ·L = 550·10-6·400 = 0,22 mm
·(602-502)
= P P = ·A = 38,5 · = 33,261 kN
A 4
N.B. Se poate verifica corectitudinea raspunsului scriind relatia
pentru calculul lui :
P·L 33261·400
= = = 0,22 mm
E·A 7·104· ·(602-502)
4
APLICATIA 11 Sub actiunea fortei P, capatul liber B se deplaseaza cu 0,1 mm.
a) Daca lungimea barei AD este egala cu 240 mm, sa se
determine deformatia specifica a acestei bare.
b) Daca bara AD este confectionata din aluminiu (E = 7·104 MPa si are aria egala cu
A = 125 mm2 sa se determine valoarea fortei P.
1250 250 a)
CBB’ CDD’ 0,1 = 250 DD’ = 0,5 mm
DD’ 1250
DD’ reprezinta scurtarea barei AD
D’
= 7·104·(- 0,002083) = - 145,83 MPa
O
30o
75
o
LBP
LAP O’
LAP
cos 75o = LAP = 0,0647 mm
0,25
LBP
cos 30o = LBP = 0,2165 mm
0,25
SISTEME STATIC NEDETERMINATE DE INTINDERE-COMPRESIUNE
E, A
Bara suferã dilatare liniarã
N N impiedicatã. In cele douã incastrãri
vor apãrea douã eforturi notate cu N.
T
Conditia de deformabilitate:
Ltotal = 0 - N·L + L T = 0 N = E A T =N = E T
E·A A
Lmecanic Ltermic
N N
2m 0,5 mm
0,5
a) LT = 0,5 T = =
2000·12·10-6
20,83oC
b) La o temperatura ce depaseste 20,83oC, bara forteaza peretele. Va apare o
reactiune N, ca in figura:
- NL + LT = 0,5
2·105 (2000·12·10-6·80 - 0,5) = ·2000 = 142 MPa
EA
c) tr = - long = - + = 0,7328·10-3 D = tr·D = 0,073 mm
E
2. Bara cu sectiune neomogena solicitata axial
N1 N1 si N2 sunt eforturile care iau nastere in
F
N2 cele doua materiale
N1
E1, E2 sunt modulele de elasticitate
1 (E1, A1) longitudinale ale celor doua materiale
2 (E2, A2)
A1, A2 sunt ariile sectiunilor transversale ale
celor doua materiale
N1 + N2 = F Ecuatie de echilibru
N1 N2 N1 + N2 F
1 = 2 E A = E A = E A + E A = E A + E A Conditie de deformabilitate
1 1 2 2 1 1 2 2 1 1 2 2
F F
N1 = N2 = E1A1
1 + E2A2 1+
E1A1 E2A2
APLICATIA 14 Un stalp din beton armat cu diametrul d = 200 mm este proiectat sa
suporte o sarcina de 300 kN. Sa se determine aria necesara a armaturii
din otel daca bet
a = 6 MPa si a = 120 MPa. Se cunosc: Ebet = 14 GPa si
OL
conditie de deformabilitate
·2002
Abet = = 31415,92 mm2
4
bet
Nbet 300000
=
14·103· 31415,92 2·105 AOL + 14·103·31415,92
14·103·3·105
bet = 6 AOL1 = 1300,88 mm2
2·10 AOL + 0,14·10 ·31415,92
5 5
300000·2·105
OL = 120 AOL = 300,88
2 mm2
2·105 AOL + 0,14·10 ·31415,92
5
Este realizat dintr-o bara rigida care este sustinuta de catre mai multe bare
flexibile, de lungimi, sectiuni si materiale diferite, articulate la capete.
Pentru rezolvarea unei astfel de probleme se scriu una (sau douã) ecuatii de
echilibru la care se ataseazã cel putin o conditie de deformabilitate.
Problema se poate rezolva prin doua metode:
a) Metoda fizico-geometricã
b) Metoda eforturilor
a) Metoda fizico-geometricã
L3
L2
a b
L1
N1 N2 N3
Ecuatii de echilibru:
c L2 L3
( ): N1 + N2 + N3 = F F L1
( 1 ): F·c – N2·a – N3·(a+b) = 0 L2 - L3
L2 - L3 L1 - L3
Conditie de deformabilitate: b
=
L1 - L3 a + b
APLICATIA 15 Bara rigidã ABCD este sustinutã de touã tije elastice din otel
si aluminiu. Cunoscându-se AOL = 240 mm2 si AAl = 200 mm2,
EOL = 3 EAl = 21·104 MPa, P = 9 kN, sã se determine tensiunile
in cele doua bare precum si deplasarea punctului de
aplicare a fortei, P.
V NOL
OL
360
A’ P
400 LAl C D
A
B
P
C’
200 200 D’
400
Al
NAl LOL
a) Metoda fizico-geometricã
Ecuatia de echilibru: ( B ) : - NAl· 400 – NOL ·200 + P·400 = 0
LAl AB 400 NAl·400 NOL·360
Conditie de deformabilitate: = = = NAl = 0,25 NOL
LOL BC 200 EAl·200 EOL·240
12000 = 50 MPa
NOL = 12 kN NAl = 3 kN OL =
240
Al = 3000 = 15 MPa
200
CC’ 200 N ·360
= DD’ = 2 CC’ = 2 OL = 0,171 mm = P
DD’ 400 EOL·240
b) Metoda eforturilor
1. Se stabileste gradul de nedeterminare al sistemului
2. Se suprima atatea legaturi cat indica gradul de nedeterminare. Aceste legaturi se noteaza
cu X1, X2,…, Xn
3. Se considera Xi = 0 si se determina eforturile fictive N0i in functie de incarcarea exterioara
4. Se considera pe rand Xi = 1 si se recalculeaza eforturile fictive ni in functie de sarcina unitate
P
C’ legatura se noteazã cu X = NAl .
D’
NAl NOL Se calculeazã efortul fictiv NOL in functie de P
V o
A’ P (forta exterioarã).
C D o · 200 + P · 400 = 0 N o = 2P
A - NOL OL
B
P
C’ Se suprima forta P si se inlocuieste X cu o
X D’ forta fictiva unitara, recalculandu-se efortul
Vo NOL
O
fictiv nOL. Deci 1nAl = 1.
A’ P
1 · 200 - 1·400 = 0 n 1 = - 2
- nOL
C D OL
A
B Se calculeaza coeficientii canonici 10 si 11
P
C’
X=0
10 = 2P·(-2)·360 11 = (-2) · 360 + 1 ·400
2 2
v1 nOL
1
EOL·240 EOL·240 EAl·200
D’
A’
C 6P
D - 10 EOL
A
B
X= = 18 = 3 kN = NAl
P
11
C’ EOL
X=1 D’
NOL= NOL
o + X·n = 2P + 3·(-2) = 12 kN
OL
4. Sistem de bare coaxiale
Este realizat din bare de lungimi, sectiuni si materiale diferite, dispuse coaxial
ce prezinta sau nu jocuri de montaj (inexactitati de executie) si care pot fi
supuse sau nu unor variatii de temperatura.
E3A3
E1A1 E2A2
F1 F2 F3 H2 Se scriu doua conditii:
H1
1 3 2 - O ecuatie de echilibru ( )
a 4 5
6 7
b - O conditie de deformabilitate
c Ltot = 0 (daca nu exista joc de montaj)
d
e Ltot = (daca exista joc de montaj)
f
(): H1 – F1 + F2 – F3 + H2 = 0
HD
HA
Pentru bara de sectiune omogena, confectionata din otel (EOL = 21·104 MPa), de arie A
= 500 mm2 si solicitata prin fortele P1 = 25 kN si P2 = 50 kN se cer:
a) Reactiunile HA si HD;
b) Diagrama de forte axiale N
c) Diagrama tensiunii normale ;
d) Deplasarea sectiunii B, B.
36,11
AB = 36,11·10 = 72,22 MPa
3
11,11
+
500 N [kN]
-
= 11,11·10 = 22,22 MPa
3
BC 72,22
- 38,88
500 22,22
+
[MPa]
= - 38,88·10 = - 77,76 MPa
3
CD -
500 - 77,76
(): HA – 25 – 50 + HD = 0 HA + HD = 75 kN ECUATIA DE ECHILIBRU
HA·600 (HA- 25)·1200 (HA- 75)·900
+ = 0 HA = 36,11 kN si HB = 38,88 kN
EA + EA EA
CONDITIA DE DEFORMABILITATE
B = 36,11·103·600/(21·104·500) = 0,206 mm
Bara din otel ABC, de sectiune circulara, are aria sectiunii
APLICATIA 17
transversale A1 de la A la B si respectiv A2 de la B la C. Bara
este incastrata in sectiunea A si solicitata printr-o forta P = 40
kN in capatul liber C. O bara inelara de lungime L3 cu aria
sectiunii transversale A3 este fixata fara joc intre punctele B si
D. Sa se determine lungirea AC datorata fortei P. Se cunosc:
L1 = 2L3 = 250 mm, L2 = 225 mm, E = 200 GPa, A1 = 2A3 = 960
mm2 si A2 = 300 mm2. Cat sunt tensiunile in acest caz?
HA
AC = AB + BC = 0,176 mm
L1
HD 20·103·250 0,026 mm
=
2·105·960
HD
L3
L2
40·103·225 = 0,15 mm
2·105·300
HD
P
(): HA + HD = P HA·250 HD·125
- = 0 HA = HD = 20 kN
AB + BD = 0 E·960 E·480
20000
BC= 40000 = 133,33 MPa AB = 20000 = 20,83 MPa BD = = 41,66 MPa
300 960 480
TENSIUNI PE O SUPRAFATA INCLINATA Cercul lui Mohr
PENTRU SOLICITAREA AXIALA pentru starea liniara
x de tensiune
B’
B
N x p N
D’
2
C D
y’ y x/2
y
B’
A X’
A
B
x p x
p
D’
Acos x
Acos x
D
Asin Asin
Poanson
Forta
taietoare
T
Material
Epruveta
Degajare
T
Matrita
A
= G·
= lunecare specifica
= tensiune tangentiala [MPa]
T G = modul de elasticitate transversal (modul
= a de forfecare) [MPa]
A
T = forta taietoare [N]
CALCULUL FORTEI DE STANTARE
APLICATIA 16
Rezistenta la forfecare a placii este r = 350 MPa.
Poanson
Sa se determine forta P necesara stantãrii placii.
Piesa stantata
str
IMBINARI PRIN SURUBURI, BOLTURI SAU NITURI
t
F str
F
d e
F
Zona de t I
0,5F forfecare
F
II
F sectiuni de
d
forfecare a tablei
0,5F III
F F
b
F III IV
f = Conditia de forfecare a nitului (I)
·d2 a
n·
4 (n = nr. sectiunilor de forfecare) sectiunea supusa verificarii
la intindere a tablei
str = F a, str Conditia de strivire intre
n·d·t tabla si nit (II) F
= a
t·(b - n·d)
f = F a
2·n·t·e Conditia de forfecare a tablei (IV)
Conditia de intindere a tablei (III)
APLICATIA 18 Se considera imbinarea din figura solicitata cu forta F = 10 kN.
Se cunosc: t = 8 mm, d = 10 mm, a = 150 MPa, a
= 80 MPa, str = 300 MPa.
Se cer: a) numarul de nituri; b) latimea b a platbandei; c) Valoarea cotei e;
d) verificarea la strivire intre tabla si nit.
e
F
t F
d
F F
F
d) str = a, str
n·d·t
F 4·104
a) f = n = 1,59 n = 2 nituri
str = 10 = 62,5 MPa
4
·d2 a
·102·80
n· 2·10·8
4
F F + n·d = 104 + 2·10 = 28,33 mm
b) = t·(b - n·d) a b
t· a 8·150
F F 10 4
c) f = a e e = 3,906 mm
2·n·t·e 2 n·t· a 2·2·8·80
APLICATIA 19 Sa se dimensioneze elementele din ansamblul din
figura, cunoscandu-se F = 150 kN, h = 5b, a = 150 MPa,
e a a = as = 100 MPa, as = 300 MPa.
d
c h 1A. Boltul este solicitat la forfecare in doua
F F
sectiuni de catre ureche
2·150·103
tija = F 2 a d ·100
d = 31 mm
sudura
2 d
4
t b
1B. Boltul este solicitat la strivire la
F F
suprafata de contact cu urechea
t
F
a str t 150·10
3
str = t = 9 mm
2·d·t 2·31·300
bolt ureche
F F 150·103
2A. Urechea este solicitata la intindere in
= a c = +d = + 31
2·t·(c-d) 2·t· a 2·9·150
zona slabita de gaura pentru bolt
c = 87 mm
2B. Urechea este solicitata la forfecare de
= F a e 150·10
3
e = 42 mm
catre bolt 4·t·e 4·9·100
3. Tija este solicitata la intindere de F
catre bolt str = a b 150·103 b = 15 mm
b·h 150· 5
h = 75 mm
F
4. Sudura este solicitata la forfecare = as a = 9 mm
2 (b+h)·a
IMBINARI PRIN SUDURA
a ( as = 0,8 a)
h
F
F F = a·L· as
Suduracap
Sudura frontala
la cap
a = h 2
F F
Ls
2
( as = 0,65 a)
Suduracap
Sudura de flanc
la cap
h
F F
LS a Suduracap
Sudura de colt
la
F = 2·a·L· as F F
APLICATIA 20 Sa se verifice imbinarea din figura, cunoscandu-se a = 150 MPa,
as = 100MPa
8 15
F = 150 kN
15
140
y’ y
= 0
A X’ = xy
yx
p
45o
= - xy = xy
Acos x
xy
Asin Cercul lui Mohr pentru
starea de forfecare pura
d1
d2
F1
Mt2 = F2d2
Mt1 = F1d1
F2
F1
Mt
APLICATIA 21
n C D F
1m
50 0,67 m MtD
30 P
a) Mt = ·n 0,12 kNm = 120 Nm.
16 16
max
r
dA R
Mt Mt max
d Mt
max
dx
max
BB’
tg = BB’ = ·dx
AB
= r d d = Rotire specifica [rad/mm]
BB’ = r·d dx dx
Mt M Ip
Conform legii lui Hooke = · r max = t a
Ip Wp Wp =
R
= G· = G·r· = r·
Conditie de rezistenta
Mt Mt 300
= = 3003 = 23,87 MPa = =
75·103· ·4
4
Wp ·4 G·Ip
16 32
= 1,5915·10-4 rad/mm = 9,12o/m
APLICATIA 23 Pentru a desface un pneu pentru a-l inlocui, un
sofer aplica un cuplu de forte P = 4,5 N la cele
doua extremitati ale unei coarbe de lungime
L = 457,2 mm. Coarba este confectionata din otel
(G = 7,5·104 MPa). Daca diametrul bratului
coarbei este d = 12 mm, sa se determine:
a) Tensiunea maxima ce ia nastere in sectiunea A a
coarbei;
b) Unghiul de rasucire al tijei coarbei.
22 P·L 16·4,5·457,2
8 ,6
max = = = 6,06 MPa
d3 ·123
22
8,6 16
M ·L
= t = 2057,4·228,6 4 =
3,08·10-3 rad
d = 12 mm G·Ip 7,5·10 · ·12
4
P = 4,5 N 32
APLICATIA 24
=
Mt·L ·1043
a) in care: Mt = a·Wp = 48· [ 1- (82/104)4] = 6504,336 Nm
G·Ip 16
6504,336·103· 2750
= = 0,0906 rad = 0,0906·180/ = 5,19o
28000· ·(104 – 82 )
4 4
32
D 3
d 4 d3
b) 1 = 2 si M1 = M2 Wp1 = Wp2 1- = 1 d1 = 88,4 mm
D
16 16
G1 m1 V1 (D2 – d2) 4 1042 - 822
c) = = · = = 52,36%
G2 m2 = V2 4 d21 88,42
CALCULUL ARCURILOR ELICOIDALE CU SPIRE APROPIATE (I)
R FR
t = pasul arcului [mm]
H = lungimea arcului [mm]
R = raza de infasurare a spirei [mm] 1 1
Mt
d = diametrul spirei [mm] 1 = = 16FR
d3
Wp
n = numarul de spire 1 4T 16F
2 2 2 = =
1 3A 3d2
Spira arcului este solicitata la
rasucire ( 1) si forfecare ( 2). = 1 + 2 Sectiunea periculoasa
CALCULUL ARCURILOR ELICOIDALE CU SPIRE APROPIATE (II)
F [N]
F·
Lucrul mecanic de deformatie L=
2
[mm]
M dx2
t
U = Energia de deformatie
2GIp
l
F
= 2R·n
l
F· F2·R2·2·R·n
L=U =
2 ·d4
2G·
32
= 64 F·R4 ·n
3
Gd
A 250 F2 F1
= D = 2 A = 2·
F1 F2 D 500 25 10
F1 = 0,072 P
F2 = 5F1
F2 = 0,363 P
D
A tg 3 =
o D = 26,203 mm
500
D F2 = k2· D = 25·26,203 = 655,09 N
Pmax = 655,09/0,363 = 1804,67 N
APLICATIA 26 Acul dispozitivului de citire (masurat in grade)
este sprijinit pe un arc cu constanta k = 800
N/m. Atunci cand acul nu este solicitat indicatia
pe cadran este 0. Sa se determine la ce distanta
x trebuie asezata o masa m = 800 g, in asa fel
incat indicatia acului sa arate 3o. Se considera
g = 10 m/s2 si b = 150 mm. Cat este tensiunea
din arc in acest caz? Se cunosc d = 2 mm si
R = 10 mm.
x
P·x = Farc·b Farc = P · x = 8 ·
150 150
BB’
3 o
B tg 3o = BB’ = = 150·tg3o = 7,861 mm
AB
B’ Din conditia Farc = k· Farc = 0,8·7,861 = 6,28 N
x
Deci: 6,28 = 8 · x = 117,91 mm 118 mm.
150
6,28·10
arc = 16 F·R = 16· = 40 MPa.
d 3 ·2 3
Torsiometru
Epruveta
Bacuri de prindere