LIMBAJUL VULGAR

ETIMOLOGIE

 VULGÁR, -Ă, vulgari, -e, adj.

 1 . Lipsit de originalitate; comun, obișnuit, banal.

 2. (înv.; despre limbă) Vorbit de popor, popular.

◊ Limba latină vulgară = limba latină târzie, vorbită
în provinciile Imperiului Roman; latina populară.

 3. Lipsit de suport științific; neștiințific. –

Din fr. vulgaire, lat. vulgaris.
 LIMBAJUL VULGAR- TRĂSĂTURI

• - registrul cel mai marcat social (cel mai “jos”); încalcă tabu-
uri, convenţii sociale respectate de limbajul cult;

• - apare în asociere cu limbajul popular rural şi cu limbajul

argotic
• - e reprezentat de:
a) un inventar lexical: cuvinte vulgare
- cuvinte care denumesc noţiuni tabu – funcţii
fiziologice, părţi ale corpului
b) acte de limbaj specifice: imprecaţia, insulta

• - are un potenţial agresiv, care variază în funcţie

de situaţie: e maximum când lexicul vulgar
contrastează intenţionat cu limbajul cult sau/şi
când se asociază cu actele de limbaj agresive
Imprecaţia (“urare negativă”)
• - forme diferite, în funcţie de “laicizare”, de atenuarea caracterului
magic: de la blestem la înjurătură

• - grade diferite de violenţă: de la înjurătura adresată, cu intenţie de

agresare (du-te...), la cea neadresată, simplă formă de descărcare
• nervoasă (fir-ar să fie de scaun!). Caz special: autoimprecaţia.
• - trăsături gramaticale: un tipar sintactic uşor de recunoscut 
enunţ imperativ sau optativ sau exclamativ  cu verbul la imperativ
(du-te...!), condiţional (arde-te-ar focu’!), mai rar conjunctiv (să te ia....!)
şi foarte rar indicativ (facu-ţi şi dregu-ţi)  cu repetarea verbului: fir-ar să
fie, ducă-se să se ducă...  forme şi construcţii arhaice sau inexistente în
alte registre (fir-ar, arză-l-ar)  eufemizare prin elipsă, suspendare,
substituţie etc.

• - trăsături lexico-semantice: semantica verbelor acţiunii agresive

(bătaie, distrugere, raport sexual etc.); semantica agentului distrugător
• - amplificări
 TRĂSĂTURI
• -1. Trăsături gramaticale: un tipar sintactic uşor de
recunoscut
•  enunţ imperativ sau optativ sau exclamativ
•  cu verbul la imperativ (du-te...!), condiţional (arde-te-ar
focu’!), mai rar conjunctiv (să te ia....!) şi foarte rar indicativ
(facu-ţi şi dregu-ţi)
•  cu repetarea verbului: fir-ar să fie, ducă-se să se ducă...
•  forme şi construcţii arhaice sau inexistente în alte
registre (fir-ar, arză-l-ar)
•  eufemizare prin elipsă, suspendare, substituţie etc.

• - trăsături lexico-semantice: semantica verbelor

acţiunii agresive (bătaie, distrugere, raport sexual etc.);
Example
• - Fire-ar ale dracului
toate ceterele din lume;
plesnire-ar acolo unde-o
fi cine m-a învăţat să ţin
arcuşul... Că io-i spun cu
frumosul că nu pot şi el
mă omoară să mai zic...
Dare-ar Dumnezeu să
trăsnească toate jocurile
cu cine le-a născocit...
(L. Rebreanu, Ion, p. 17)
• "«Norocul meu – gândesc
eu – să trăiesc bine! Lua-te-
ar dracul de javră!»"
• "«Lovi-te-ar jigodia, potaia
dracului!» zic în gândul
meu"
• "«Ah! suspin eu în adânc;
lua-te-ar hengherul,
Bùbico!»"
• "«Vedea-te-aş la Babeş,
jigăraie îndrăcită!» gândesc
eu"
• "«Ah! Bùbico - zic eu în
sine-mi, mîngîindu-l frumos
- de capu-ţi!... vedea-te-aş
mănuşi!»"(Caragiale,
Bùbico..., p. 218)
Insulta

• - adresată sau neadresată (desemnare

depreciativă): măgarule! vs. X e un măgar

• - asociată sau nu cu limbajul vulgar

TRĂSĂTURI

• - trăsături gramaticale: tipare specifice

(prostul de Ion); “femininul peiorativ” (lepră,
hahaleră, lichea, secătură…) – desemnând
bărbaţi
• - trăsături lexico-semantice: sfera
semantică:
 animalitate
 obiecte degradate
sexualitate degradată
 defecte fizice, morale etc.
Exemple
• "nebuna de mătuşa Mărioara",
"hîrsita de mătuşa" – 179;
• "melianul şi haramninul de Trăsnea"
– 189;
• "ghiavoli ce sunteţi" – 174;
• "pughibale spurcate ce sunteţi!" –
173;
• "uşernic ce eşti!" – 178;
• "duglişule" – 181;
• "coropcarule" – 189;
• "coşcogeme coblizan" – 190;
• "nepurcele" (moş Chiorpec) –178;
• "ghiavole", "tălharule", "măi
porcane" (mătuşa Mărioara) – 179
• (I. Creangă-,, Amintiri din copilărie’’)
 "prostule","prostovane", "loază", "Dania
tătînă-tău"; "Merji la loc, boule"; "mă
prostovanilor", "urecheatule" (prelegerea
despre cometă); "Silenţium, măgarilor!";
"Cine-a fost porcul şi măgarul?"; "Cine-i
porcul şi măgarul?"; "măgarul şi porcul";
"Aşa şcoleri romani îmi trubuia mie! da nu
nişte loaze levantine ca voi, care nu ştiţi
decît numa doară să vă rînjiţi şi nu aveţi
reşpect pentru dătorinţă!"; "Că-z eu ce le tot
spun boilor, onorat domnule inşpectore?...
Apoi dacă-s porci şi n-au ghestulă
aplicăţiune!" ("îi zic aşa doară nu spre
admoniţiune, ci spre înghemn şi
încurăjare"); "Silenţium, măgarilor!"; "Nu
larmă, rîtanilor inconştii! nu rîdeţi ca
ruralii..."; " Nu larmă, vitelor, cari n-aveţi
reşpect ghe istoria neamului!"; "Natura non
faţit zaltus, mă prostovanilor!" etc.
 (Marius Chicoş Rostoganu) ;
 (I.L.Caragiale- ,,Un pedagog de şcoală
nouă’’)
BIBLIOGRAFIE:

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Stilistic%C4%83
 Ion Creangă, ,,Amintiri din copilărie’, Poveşti,
Poveştiri’, Bucureşti, Editura ,,Herra’’, 2014.
 I.L. Caragiale, ,, Momente, Schiţe, Teatru, Nuvele’’,
Editura ,,Steaua Nordului’’,Constanţa, 2009
 L. Rebreanu, ,,Ion’’, Editura ,,Liviu Rebreanu’’,
Bucureşti, 2011
PROIECT PREZENTAT DE:

SCORŢANU DIANA-ALEXANDRA
UNIVERSITATEA ,,VASILE ALECSANDRI’’ DIN
BACĂU
FACULTATEA DE LITERE
PROGRAMUL DE STUDII: ROMÂNĂ-ENGLEZĂ
ANUL II