Sunteți pe pagina 1din 88

SOMNUL ŞI

TULBURĂRILE SALE
Plan curs
 Somn: definiţii, funcţii, reglare
 Somn: stadii
 Somn: particularităţi la copii şi femei
 Simptome principale
 Metode de explorare
 Dissomnii – exemple: insomnia, apneea în
somn, narcolepsia
 Parasomnii – exemple: somnambulismul,
mişcările periodice în somn
Somnul

 NU doar absenţa pasivă a stării de


conştienţă, ci un proces activ

 Metodele instrumentale moderne:


 somnul REM (Rapid Eye Movements)
 somnul non-REM

 Mecanisme şi funcţii complet separate


Funcţii

 Refacere energetică
 Creştere somatică, maturizare fiziologică
 “Radar” natural pentru orientare
 Epurare chimică
 Multiple funcţii endocrine şi imunologice
 Recalibrare vegetativă
 Consolidarea memoriei
 Aproape toate structurile subcorticale sunt
implicate în reglarea somnului non- REM
(multitudine de mediatori)
În somnul REM: şi cortexul
Reglarea ritmului somn-veghe
Stadiile somnului

 1952: Nathaniel Kleitman :

 la adormire şi în anumite perioade: globii


oculari - mişcări lente rotative
 alte perioade: brusc, cu viteză şi amplitudine
mai mari decât în stare de veghe →REM,
mai târziu descoperindu-se asocierea cu
visele
Stadiile somnului

 Revoluţie în studiul
somnului: EEG +
monitorizarea
funcţiilor vitale şi a
activităţii motorii
somatice:
polisomnografie
(PSG)
Adormirea

 Iniţierea somnului: câteva sec


 ca şi trezirea: proces activ; neuromediatori
specifici; regiuni cerebrale precise
 Starea de conştienţă şi tonusul muscular ↓
 Vasodilataţie cutanată cu ↓ temperaturii
 Funcţiile vegetative şi reactivitatea la stimuli↓
 EEG: ritm alfa regulat - unde mici frecvente
 Activitatea mentală: distorsionată (gânduri
bizare).
Stadiul 1 non-REM
 FR şi FC: rare şi regulate
 Tensiunea arterială şi temperatura cerebrală, fluxul
sangvin cerebral ↓
 Mişcările corpului: absente sau foarte rare.
 Stadiu „crepuscular” dpdv mental: senzaţie de plutire, se
oscilează între real şi fantastic, starea de inconştienţă se
adânceşte
 La prima sa apariţie, stadiul 1:câteva minute.
 Low voltage fast EEG
 Persoana poate fi trezită uşor din stadiul 1; poate nega
faptul că a adormit
Stadiul 2 non-REM
 Stadiu intermediar al somnului
 Durează iniţial aproximativ 20 min
 Subiectul se detaşează progresiv de lumea
înconjurătoare şi este tot mai greu de trezit
 Unde cerebrale mai ample cu descărcări ocazionale
rapide; apar unde electrice specifice: complexul K (o mare
undă difazică) şi undele tip fus (spindles)
 Subiectul nu vede chiar dacă ochii sunt deschişi, poate fi
trezit de zgomote
 TA, secreţiile şi metabolismul bazal continuă să ↓
Stadiul 3 non-REM
 Debutul somnului profund
 Apare la 30- 40 min după adormire
 Unde cerebrale lente (0.5 – 4/sec) şi de 5Xori
mai largi decât undele stadiului 2: unde delta.
Subiectul este dificil de trezit.
Stadiul 4 non-REM
 Stadiul cel mai profund de n-REM
 Undele ∆: ample şi largi - aproape tot EEG
 Starea de incoştienţă este completă; dacă subiectul
suferă de somnambulism sau enuresis: de obicei în
stadiul 4
 Funcţiile vegetative: nivel minim
 Prima perioadă a st. 4: cea mai profundă. Subiectul
poate fi trezit doar de stimuli puternici, confuz sau
dezorientat: inerţie = interval de latenţă până la o fcţ.
psiho-intelectuală N
 După st. 4 al primului ciclu, revine în stadiul 2, apoi
REM.
Stadiul REM
 Activitatea cerebrală ↑ rapid.  Respiraţia: neregulată, iar
Undele: mici şi neregulate, cu consumul de O2 ↑
frecvenţă mixtă şi aspect haotic:  Intumescenţă peniană sau
unde theta clitoridiană
 Mişcările globilor oculari: rapide şi  În contrast cu explozia vegetativă:
ample. act. Musc. Somatică: nulă în REM,
 Activitatea cerebrală seamănă cu EMG de suprafaţă - traseu perfect
cea din starea de veghe. Printre plat (atonie musculară).
undele Φ pot apare şi α  Orice activitate a grupelor mari
 ↑ considerabilă a fcţ. vegetative: musculare în REM: patologică
FC şi TA ↑, iar bătăile cordului  Termoreglarea: abolită, lipsind
sunt neregulate. frisoanele sau transpiraţia.
 Persoanele cu boli CV au un risc ↑
 În acest stadiu apar vise.
de evenimente acute în această
fază
Stadii nou născut
 Somnul calm (stadiul I): FR 34-40/ min, regulată,
tonus muscular prezent, mişcări absente, cu
excepţia sucţiunii; EEG: ritm lent alternant; durata
20 min.
 Somnul agitat (stadiul II): echivalentul somnului
paradoxal adult; REM; tonus muscular absent, cu
excepţia perioadelor de mişcări şi grimase;
respiraţie, ritm cardiac neregulat; apnei 10-15 sec;
durata 25 min
 Veghea calmă (std. III): de 2-3 ori/zi; priveşte atent
 Veghea agitată (fără plâns std. IV; cu plâns std. V)
Grimasă: “Sourire aux anges”

Ilinca Maria , vârsta 20 ore


Nou născut
RITM FETAL→ NEONATAL

 NN doarme 16 h/ zi
 Nu are ritm circadian; este puţin sensibil la lumină
 Perioade de somn de 3-4 ore (ritm ultradian)
 Adoarme în somn agitat, care survine unei perioade
de veghe calmă/ alăptat
 Un ciclu (somn agitat + calm) = 50 - 60 min
 Somnul agitat = 50% din somnul total (8 h, faţă de
2h la adult)
 Imaturitate a centrilor respiratori !
Challamel. Neurophysiol. Clin. 1992
1 lună - 3 luni

 Apariţia unei periodicităţi circadiene: o lungă perioadă de


veghe orele 17 - 22
 Ritm endogen 25 ore: trebuie ajustat la cel nictemeral:
regularitatea expunerii la lumină, orarul meselor,
plimbarea, baia etc
 Încep ritmuri circadiene: termic, respirator, endocrin
 Somnul agitat = 30% din somnul total; înlocuit de veghea
calmă
 Încep să se distingă stadii EEG ale somnului

Challamel. Neurophysiol. Clin. 1992


Copil

Iglowstein, I. et al. Pediatrics 2003;111:302-307


Sugar 3 - 11 luni
Preşcolar

 La 6 luni: fără alimentaţie nocturnă


 10 luni: două perioade de somn diurn (dimineaţa
târziu şi după amiaza devreme)
 De culcat în patul lui somnoros, nu deja adormit !
 18 luni: 12 - 14 h de somn/zi; 1 somn diurn
 Preşcolar: 11 h somn/ zi; renunţă la somnul diurn la
5 ani
 Anxietate de separare
 Reguli de igienă a somnului
Şcolar

 10 ani: 10 - 11 h somn/ zi
 Teme, TV, jocuri
 Tulburări de somn dependente de mediu →
hiperactivitate, tulburări cognitive
 Majoritatea tulburărilor de somn apar la
această vârstă (37% din copiii şcolari)
Adolescent

 9h 15 min somn/ zi
 Modificări hormonale → glanda pineală: întârzierea
orelor de culcare
 Nepotrivire orar biologic - orar social
 NSF 2006 Sleep in America poll:
 1/4 elevi de liceu: adorm la ore>1 dată în 2 săpt.
 14%: au întârziat la cursuri - motive legate de somn
 50% dorm < 8h/ noapte
 50%: somnolenţă diurnă
 Corelaţie somn - rezultate şcolare
Somnul la femei

Biologic Social

 Menstruaţia
 Sarcina Îngrijirea altor
 Maternitatea persoane
 Lactaţia
 Menopauza
Biologic
 Faza foliculară/ luteală a CM
 Luteală tardivă: ↓ unde lente
 Sindrom premenstrual ↔ somnolenţă
Lamarche, J Sleep Res. 2007
 Sarcina
 Progesteron: efect soporific, termogenic
 “Fiziologic”: greaţă, mişcări fetale, polakiurie,
lombalgii, dispnee, pirosis
 Patologic: SAOS, RLS, coşmaruri, insomnie
 Multipare: cu 1h de somn > primipare
Biologic

 Perimenopauză → postmenopauză
 Insomnie (61%)
 Sforăit, SAOS
 Bufeuri: 1 an – 5 ani (75-85%)
 Precedate de ↑t°, trezire

 Durează 3 minute
 Interferă cu arhitectura somnului
 Substituţia hormonală: retrasă de NIH (beneficii pur
subiective)
Women's Health Initiative
Social

 ♀ 30-60 ani: dorm 6h 45 min în timpul


săptămânii lucrătoare

National Sleep Foundation (NSF) 1998 Women and Sleep Poll


Social

Multinational Monitoring of Determinants in Cardiovascular


Disease (MONICA)

 Proiect OMS; 37 ţări - 623 femei


 Tulburări de somn cronice grave: 26% femei
 Lipsa de suport social

 “FEMEILE ÎŞI ÎNSUŞESC PROBLEMELE ALTORA”

Volume 36, No. 2 February 2005


Eficienţa somnului
la femei
 ♀: mai frecvent somnolente (20%) decât ♂ (13%).
http://www.sleepfoundation.org/2002poll
 ♀: de 2X mai predispuse la insomnie de adormire/ menţinere

 Privarea cronică moderată (2h/n, 1st): ↓cortizol, ↑TNF, ↑


IL6 ♂ - risc pentru neoplazii!
Vgontzas, J Clin Endocrinol Metab 2004

 ♀ au în general un procent ↑ de unde ∆şi de REM


(somn profund)
Redline, Sleep 1998 (SHHS)
ADAPTARE FILOGENETICĂ?
Simptomele dominante din
patologia somnului

 Hipersomnolenţa

 Insomnia
Hipersomnolenţa

 consecinţe socioeconomice importante: SUA


anual 100 000 de accindente rutiere; eşuarea
misiunii Challenger

 descrisă ca tendinţa irezistibilă de a adormi în


circumstanţe nepotrivite
Insomnia ca simptom
 Tranzitorie (de obicei reacţională) sau cronică
- patologică.
 De adormire/ de menţinere
 Descrisă ca
 dificultate de adormire la ora de culcare în ciuda
oboselii
 necesitatea de medicaţie hipnotică pentru a putea
adormi (insomnie de adormire),
 trezirea frecventă în cursul nopţii
 trezirea matinală precoce fără ca persoana să se
simtă odihnită
Alte simptome
 Sforăitul nocturn
 Pauzele respiratorii în
somn (anturaj)
 Hipersudoraţia
 Nicturia  Cefaleea matinală
 Somnul agitat  Tulburările de
 Pirozisul memorie/concentrare
 Mişcări periodice/  Tulburările erectile
comportamente anormale
 Treziri confuzionale,  Depresia
coşmaruri  Cataplexia
Consecinţele privării de somn

 Privarea parţială cronică: echilibrul glicemic,


majoritatea funcţiilor endocrine, aparatul
cardiovascular, echilibrul psihic, performanţa
la teste ce presupun activităţi monotone
(condusul auto sau manipularea de utilaje)
Consecinţele privării de somn

 Privarea acută de somn nu afectează


semnificativ precizia, dar ↓ performanţa
activităţilor de strategie (discernământ şi
atenţie anticipativă) → consecinţe
catastrofale în domeniul militar şi al siguranţei
publice : vor împuşca la fel de precis trecători
şi inamici!
Somnolenţa la volan

Tulburări de somn
 22.5% populaţia generală

 35% şoferi cu > 3

accidente
 Deviere laterală de pe
bandă
1/5 accidente rutiere -
somnolenţă
 Ratarea ieşirilor, a
semnelor
Nelson et al., Otolar. Head Neck Surg,
2002; 126: 217-227
 Dificultăţi în menţinerea
unei viteze constante
Metode de diagnostic în
Somnologie
 Evaluarea manifestărilor subiective
 Examenul fizic
 Obiectivarea orelor de somn (actigrafie)
 Teste de performanţă/vigilenţă diurnă
 Monitorizarea unor parametri fiziologici în somn
 Oximetrie simplă
 Poligrafie
 Polisomnografie
Evaluarea subiectivă
 Jurnalul somnului

 Scale de somnolenţă/ fatigabilitate

 Chestionare de calitate a vieţii


 Chestionare generice
 Chestionare specifice patologiei somnului
Jurnalul somnului
ORA 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 OBS

1 SEP
↓ ↑
2 SEP
↓ ↑
3 SEP
↓ ↑
4 SEP
↓ ↑
5 SEP
↓ ↑
6 SEP
↓ ↓ ↓↑
7 SEP
↓ ↓ ↓↑
Jurnalul somnului la nou-născut
MN A

Ora 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 OBSERVAŢII

↑♫ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑
1 SEP 21
SCUT.

↑♫ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑
2 SEP 23
SCUT

♫↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ 18
3 SEP
SCUT

♫↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑
4 SEP 20
SCUT

↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ↑ ♫SCUT
5 SEP 17
Scale
 Scala de somnolenţă Epworth (Epworth Sleepiness
scale ESS):
 8 situaţii în care pacientul trebuie să-şi evalueze somnolenţa
0 - 3 puncte.
 Scorul maxim = 24, iar un punctaj > 10: somnolenţă
patologică

 Scala de somnolenţă Stanford (Stanford Sleepiness


Scale SSS):
 8 grade de somnolenţă
 >3 într-o situaţie care necesită vigilenţă: patologic

 Scala de severitate a fatigabilităţii (Fatigue Severity


Scale FSS)
 concepută iniţial pentru pacienţii cu scleroză multiplă
 9 întrebări referitoare la impactul fatigabilităţii în viaţa
cotidiană, fiecare întrebare: 1 - 7
EPWORTH
0 - nu aţipiţi/adormiţi niciodată
1 - probabilitate scăzută de a aţipi/adormi
2 - probabilitate moderată de a aţipi/adormi
3 - probabilitate ridicată de a aţipi/adormi

 -Citind în fotoliu
 -Privind la TV
 -Pe scaun fără activitate într-un loc public
 -Pasager într-un vehicul timp de 1 oră
 -Pe pat după amiază
 -Pe scaun, vorbind cu cineva
 -Pe scaun liniştit după masă (fără alcool)
 -Oprit în trafic câteva minute în timp ce conduceţi
Chestionare specifice
 Functional Outcomes of Sleep Questionnaire
(FOSQ):
 impactul hipersomnolenţei diurne asupra activităţilor curente.
 30 de întrebări; 4 grade de severitate.
 5 categorii: activitate, vigilenţă, intimitate şi viaţă sexuală,
productivitate globală, viaţă socială
 Pittsburg Sleep Quality Index (PSQI)
 10 întrebări - 7 domenii ale somnului: durată, latenţă, calitate,
tulburări, eficienţă, neuroleptice şi oboseală diurnă, iar un scor
peste 5 indică un somn de proastă calitate. Chestionarul
 Berlin:
 rubrici introductive pentru obezitate şi HTA
 9 întrebări: sforăit, evenimente apneice atestate de anturaj,
somnolenţă diurnă şi adormire la volan
Examenul fizic

 Sindromul de apnee obstructivă în somn:


 morfotip sugestiv: sexul masculin, obezitatea, perimetrul gâtului >
41 cm la femei şi > 43 la bărbaţi, faringele îngust, macroglosia,
obstrucţia nazală şi retrognatismul
 Pentru alte tulburări de ventilaţie în somn: maladia
toraco-pulmonară de bază
 Patologia neurologică
 poate avea impact asupra somnului
 există boli neurologice specifice somnului
 examenul neurologic în stare de vehge poate ghida explorările
ulterioare
Actigrafia

 monitorizarea activităţii subiectului pe mai


multe zile
 serveşte ca bază de plauzibilitate
 actigraful se ataşează la un membru (de
obicei ca un ceas)
 conţine un accelerometru care înregistrează
mişcările pacientului
 perioada de somn este redată prin lipsa
semnalului (perioade vide pe grafic).
Actigrafia
Actigrafie la sugar
Testele de performanţă
capacitatea subiectului cu inteligenţă medie de a rezolva probleme
 Testul învăţării cuvintelor
 liste paralele a câte 15 substantive monosilabice
 subiecţii trebuie să le redea imediat şi la o oră
 şi silabe fără sens pentru distragerea atenţiei
 Testul continuu de performaţă
 pe ecran în ritm aleator diverse litere
 răspuns prin apăsare pe buton, cu excepţia literei X
 Testul de simulare a condusului
 manevrarea unui volan în faţa unui ecran pe care rulează
imaginea unei maşini pe un drum cu borne
 în timp ce în colţurie ecranului apar la 10 sec cifre 1 – 9
 cifra 2: apăsarea unuia din butoanele laterale ale volanului
SIMULAREA ŞOFATULUI

Test de atenţie
distributivă
7 4
se termină după 20 min
sau
dacă s-a părăsit şoseaua
1 5
>15 secunde.
Se numără erorile
de reacţie la cifre şi
nr. evenimente „off-road”
(depăşirea bornelor).
Teste de vigilenţă
capacitatea de a îndeplini sarcini simple repetitive în condiţii monotone
 Testul ceasului al lui Mackworth
 urmărirea cadranului unui ceas timp de 45 de minute
 cele 12 repere cu leduri sunt aprinse succesiv
 ocazional (de 9X), unul din puncte nu este luminat
 subiectul trebuie să reacţioneze prin apăsarea pe un buton
 eroare = o latenţă > 1,8 secunde

 Testul OSLER (Oxford Sleepiness Resistance


Test)
 capacitatea de a rezista tendinţei de a adormi timp de 40 de
minute în condiţii soporifice (cameră întunecoasă, poziţie
semiculcată)
 Subiectul trebuie să răspundă prin apăsare pe buton la stimul
luninos ritmic (diodă)
 1 secundă la fiecare 3 secunde
OSleR
Oxford Sleep Resistance Test

Apăs la semnal

1 perioadă de 9 – 18 secunde / mai multe perioade de 3 – 6 secunde


de omisiune = erori prin aţipire
Dispozitive de diagnostic
AASM, ATS, ACCP
TIP Denumire Parametri Categorie
TIP 1 PSG completă Minim 7 parametri PSG
supravegheată EEG, EOG, EMG, FN, SaO2,
în laborator ER, ECG
TIP 2 PSG completă Minim 7 parametri
ambulatorie EEG, EOG, EMG, FN, SaO2,
ER, ECG
TIP 3 Dispozitiv Sleep
poligrafic Minim 4 parametri
FN, SaO2, ER, FC study
portabil

TIP 4 Înregistrarea
unor parametri
izolaţi Ex: SaO2 (oximetrie)

Sleep 2003;26(7):907-13
POLIGRAFIA CARDIO-RESPIRATORIE NOCTURNĂ
POLISOMNOGRAFIA COMPLETĂ ÎN LABORATOR
 Apnea obstructiva = flux
respirator intrerupt > 10 sec, insotit
de continuarea miscarilor
respiratorii toracice si abdominale,
ca urmare a stimulilor de la nivel
central, dar cu obstructie la nivelul
cailor aeriene superioare.
 Apnee centrala = pauza
respiratorie > 10 sec, insotita
de incetinirea miscarilor
respiratorii toracice si
abdominale, ca urmare a lipsei
stimulilor de la nivel central.
 Apnee mixta =
componenta centrala urmata
de componenta obstructiva
Clasificarea internaţională a
tulburărilor de somn (ICDS)
 I. Dissomnii (Dyssomnias)
 A. Tulburări intrinseci ale somnului (Intrinsic Sleep Disorders)
 B. Tulburări extrinseci ale somnului (Extrinsic Sleep Disorders)
 C. Tulburări de ritm circadian (Circadian Rhythm Sleep Disorders)
 II. Parasomnii (Parasomnias)
 A. Tulburări la trezire (Arousal Disorders)
 B. Tulburări la tranziţia veghe – somn (Sleep-Wake Transition Disorders)
 C. Parasomnii asociate de obicei cu REM (Parasomnias Usually Associated with
REM)
 D. Alte parasomnii (Other Parasomnias)
 III. Tulburări de somn asociate cu boli mentale, neurologice/alte b. medicale
 A. Asociate cu boli mentale (Associated with Mental Disorders)
 B. Asociate cu boli neurologice (Associated with Neurologic Disorders)
 C. Asociate cu alte boli medicale (Associated with Other Medical Disorders)
 IV. Tulburări de somn propuse pentru omologare (Proposed Sleep
Disorders)
I. Dissomnii
 A. Tulburări intrinseci ale somnului
 1. Insomnia psihofiziologică
 2. Malpercepţia stării de somn
 3. Insomnia idiopatică
 4. Narcolepsia
 5. Hipersomnia recurentă (Sindromul Kleine-Levin)
 6. Hipersomnia idiopatică
 7. Hipersomnia posttraumatică
 8. Sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS)
 9. Sindromul de apnee centrală în somn (SACS)
 10. Sindromul hipoventilaţiei alveolare centrale în somn
 11. Mişcările periodice ale membrelor (Periodic Limb Movement D/S)
 12. Sindromul picioarelor neliniştite (Restless Legs Syndrome)
Insomnia psihofiziologică

 Somatizarea tensiunii psihice


 Învăţare greşită:
Subiectul evită adormirea printr-un
comportament condiţionat: preocuparea
exagerată pentru evenimentele stressante, în
acelaşi timp cu preocuparea exagerată de a
adormi → cerc vicios

Lovin et al. Nosologia tulburărilor de somn. Editura Dan. In press


Insomnia psihofiziologică
 Acuzele diurne: tulburări de atenţie/ concentrare, vertij,
astenie, iritabilitate, depresie
 NU somnolenţă cu adormiri în situaţii nepotrivite:
deosebirea faţă de alte dissomnii
 Debutul: decadele 2-3 de viaţă la persoanele vulnerabile
(fond axios), mai frecvent la femei
 Evoluţia: agravare, cu farmacodependenţă.
 15% din insomnii, iar diagnosticul: anamneză; poate fi
confirmat actigrafic.
 Acută ≤1 lună, subacută 1- 3 luni, cronică > 6 luni
 Superioritatea terapiei coportamentale vs. farmaco
Narcolepsia

 Boală neurologică rară:


 somnolenţă excesivă
 episoade de cataplexie
 paralizie asociată somnului
 halucinaţii hipnagogice (la adormire) şi
hipnapompice (la trezire)
 comportamente automate
 somn nocturn întrerupt, cu arhitectură
anormală
Cataplexia
 pierderea bruscă a tonusului somatic fără
pierderea stării de conştienţă
 Ms.respiratori şi oculari fcţ. N
 Atonia:
 Segmentară: cervical-căderea capului; gambe/coapse
- cădere în genunchi)
 Generalizată.
 Crizele: declanşate de emoţii pozitive
 Primul element clinic la copilul bolnav de
narcolepsie, înaintea somnolenţei diurne: copilul
cade sau se dezechilibrează când râde
Patogenia narcolepsiei

 90%: transmitere prin sistemul HLA


(DQB1*0602 şi DQA1*0102 crs. 6)
 Molecular: deficitul de hipocretină (orexină),
neuropeptid hipotalamic: placa turnantă a
controlului ponderal (saţietate) + somn
 Studiul acestui ponderostat: explică legătura
hipersomnolenţă diurnă - hiperfagie cu exces
ponderal
SOMN - METABOLISM

Taheri S. The interactions between sleep, metabolism, and obesity. Int J Sleep
Wakefulness Vol 1 No 1 2007
Tulburări de ventilaţie în somn

SAOS SACS + CS SHVAS

Sindrom de apnee Sindrom de apnee Respiraţie Sindrom de


obstructivă în centrală în periodică hipoventilaţie
somn somn Cheyne-Stokes alveolară
în somn
SA(H)OS… A sau B şi C
Sindrom de apnee-hipopnee obstructivă în somn
 A – Hipersomnolenţă diurnă
 B – Cel puţin 2 din următoarele:
 Crize de sufocare nocturnă
 Treziri multiple
 Somn non-reparator
 Oboseală
 Tulburări de concentrare
 C - > 5 evenimente obstructive/h de
somn (PSG)
Evenimente obstructive
Apnei
 Apneea = oprirea fluxului oronazal ≥ 10 s
*tip obstructiv: efortul respirator toraco-
abdominal este prezent
Noţiunea de presiune critică (P crit)
NAS

P crit = presiunea transmurală


la care se produce colapsul CAS
(cm H2O în raport cu pres atm)
ex. - 8 cm H2O

LARINGE
Severitatea SAOS

 Uşor: 5 - 15 evenimente / h

 Moderat: 15 - 30 evenimente / h

 Sever: > 30 evenimente / h


SAOS: problemă de sănătate
publică

 adulţi de vârstă medie: 2% ♀, 4% ♂

 creşte cu vârsta şi cu masa corporală


Probabilitatea pre-test SAOS

 Subiectiv

 Examen fizic

 Explorări de orientare

 Comorbidităţi sugestive
Subiectiv

Nocturn Diurn
 sforăitul > 6 luni  somnolenţa

 pauzele respiratorii  tulburările de memorie


atestate de anturaj şi concentrare
 nicturia (eliberare de  cefaleea matinală
peptid natriuretic atrial)  pirosisul matinal
 somnul agitat  hipertensiunea arterială
 hipersudoraţia  scăderea libidoului
Examenul fizic

 Obezitatea

 Perimetrul gâtului (43 ♂, 40♀)

 Patenţa căilor aeriene superioare

 Anomalii craniofaciale
MORFOTIPUL ÎN SAOS

Schwab et al – AJCCM, 1995


Comorbidităţi sugestive :
în primul rând cardiovasculare
 ↑ cronică a tonusului adrenergic
 perturbarea vasodilataţiei NO-dependente prin
disfuncţie endotelială
 neuropatia vegetativă hipoxică
 nivelul crescut al citokinelor proinflamatorii
 statusul procoagulant
 dezechilibrele metabolice aterogene

SAOS - factor de risc CV independent


Alte omorbidităţi sugestive
- adresabilitatea interclinică
 disfuncţii erectile
 sindroame depresive
 neuropatii periferice
 diabet dificil de echilibrat
 accidente de circulaţie sau de muncă
 solicită medicaţie pentru “insomnie”
Sindromul de apnee în somn
« SINDROMUL Z METABOLIC»

↑ tensiunii arteriale Activare simpatică

↑ glicemiei bazale Disfuncţie endotelială

↑ circumf. taliei Inflamaţie sistemică

↓ HDLc Hipercoagulabilitate

↑ trigliceridelor Insulinorezistenţă

Wilcox, Thorax. 1998


TERAPIA DE ELECŢIE SAOS

 Presiune pozitivă continuă : nCPAP (nasal


Continous Positive Airways Pressure)
 presiunea optimă care suprimă episoadele
obstructive şi microtrezirile (5 - 15 cmH2O) se
prescrie sub control polisomnografic
SDR. PICKWICK : SAOS+SOH

Veale D, Rabec C, Labaan JP. Breathe, March 2008

SUGESTIV:
INDICE DESATURARE > IAH !!!!!
B. Tulburări extrinseci ale somnului

 1. Igiena neadecvată a somnului


 2. Tulburări de somn legate de mediu
 3. Insomnia de altitudine
 4. Tulburarea de somn legată de adaptare
 5. Sindromul de somn insuficient
 6. Tulburări de somn legate de stabilirea limitelor
 7. Tulburarări de somn asociată cu adormirea
 8. Insomnia asociată alergiei alimentare
 9. Mâncatul / băutul nocturn
 10. Tulburările de somn asociate cu dependenţa de hipnotice
 11. Tulburările de somn asociate cu dependenţa de stimulante
 12. Tulburările de somn asociate cu dependenţa de alcool
 13. Tulburările de somn induse de toxice
C. Tulburări de ritm circadian

 1. Sindromul schimbării/decalajului de fus orar (Jet Lag)


 2. Tulburări de somn asociate lucrului în ture (Shift Work)
 3. Ritm neregulat veghe – somn
 4. Sindromul de fază circadiană întârziată
 5. Sindromul de fază circadiană avansată
 6. Sindromul non- 24
II. Parasomnii

 A. Tulburări la trezire
 1. Trezirea confuzională
 2. Somnambulismul
 3. Teroarea nocturnă (Pavor nocturnus)

 B. Tulburări la tranziţia veghe – somn


 1. Mişcări ritmice în somn
 2. Tresăriri în somn
 3. Vorbitul în somn (Somniloquismul)
 4. Crampele musculare nocturne
Somnambulismul
 Manifestări motorii (de obicei mers) asociat
uneori cu gesturi complexe în timpul
somnului cu unde lente (SWS)
 Episoadele variază de la statul şezând în pat
la mers, uneori la alergare în încercarea de a
„evada”.
 Subiectul poate fi greu de trezit şi confuz la
trezire: ulterior amnezia episodului.
 Mai frecvent SWS - în prima treime a nopţii şi
după privare de somn
Mişcările ritmice în somn
 Jactatio capitis nocturna, headbanging,
bodyrocking sau legănatul în somn
 Apar la adormire şi persistă în somnul
superficial; se întrerup la stimuli externi
 Mişcări stereotipe repetitive de obicei cervicale:
legănare laterală, izbire de pernă/ căpătâiul
patului; copilul îşi poate legăna întregul corp,
sprijinit pe mâini şi genunchi sau în decubit
dorsal.
 Mormăitul ritmic sau cântatul poate acompania
stereotipiile motorii
 C. Parasomnii asociate de obicei cu REM
 1. Coşmarurile
 2. Paralizia asociată somnului
 3. Tulburări de erecţie în somn
 4. Comportamentul patologic asociat fazei REM (“trăirea
viselor”)

 D. Alte parasomnii
• Bruxismul
• Enurezisul
• Tulburări de deglutiţie în somn
• Moartea subită în somn
Concluzii
 Somnul este un proces activ stadial, REM având
rol în consolidarea memoriei
 Există particularităţi de somn pe vârste şi sexe
 Standardul de aur în explorarea somnului: PSG
 Tulburările de somn: consecinţe psihice şi organice
 Dissomniile : dificultate în iniţierea/menţinerea
somnului sau somnolenţă diurnă
 Parasomniile: expresia activării nervoase centrale
ce interferă cu trecerea dintre sadii, nu o patologie
a somnului per se
Multumesc pentru atentie!