Stat şi naţiune în a doua

jumătate a sec al XIX-lea

”Naţiunea este cea mai importantă, cea mai
completă şi cea mai complexă comunitate a vieţii
civilizate“. (Jacques Maritain)
 Definirea naţiunii

 Naţiunea este o comunitate umană omogenă şi

foarte solidară, care are un teritoriu comun,
legături economice permanente (piaţă unică),
o limbă comună, cultură proprie (creaţii
materiale şi spirituale), conştiinţă naţională
(izvorâtă din identitatea trecutului, a comunităţii
de interese, de scopuri şi idealuri).
 Elementele constitutive ale unei
naţiuni
 Economice: existenţa unei pieţe unitare
 Culturale: cultură comună, sistem unitar de
învăţământ care să transmită aceleaşi valori şi idei
 Lingvistice: o limbă comună (dispariţia sau
scăderea importanţei dialectelor)
 Altele: legislaţie unitară, control administrativ,
armata
 Concepţiile care au stat la baza
creării naţiunilor
 Iluminismul francez: naţiunea este expresia voinţei
indivizilor de a se constitui într-un stat suveran prin
libera lor asociere în calitate de cetăţeni, consfinţită
într-un act fondator – Constituţia.

 Romantismul german: naţiunea este expresia

legăturilor care iau naştere între membrii aceluiaşi
popor, ca urmare a originii lor comune, a unităţii lor
de limbă şi cultură.
 Căile de constituire a statelor
naţionale
 Război de independenţă: SUA, America Latină
 Luptă de eliberare de sub dominaţia imperiilor
multinaţionale: sud-estul Europei
 Luptă de eliberare de sub dominaţia colonială:
Asia, Africa
 Luptă pentru unificare teritorială şi politică:
Italia, Germania, România
U
N I
I T
F A
I
C
L
A I
R E
E I
A
 Premisele unificării Italiei:
-obiectivele revoluţiei de la 1848
-mişc. populară ”Risorgimento“
-politica liberală a Piemontului
 Perioada: 1859-1870
 Personalităţi:
 Victor Emmanuel al II-lea –
regele Piemontului
 Camillo Cavour, prim-ministrul
Piemontului
 Giuseppe Garibaldi – revoluţionar -formarea statului naţional unitar
 Căi de realizare:
-război
-revoluţie
-diplomaţie
 Etapele unificării:
1. 1859 - război cu Austria→ N
Italiei şi alte state se unesc cu
Piemontul
2. 1860–”Expediţia celor 1000“,
condusă de G.Garibaldi→
eliberează Sicilia şi S Italiei
3. 1866- Veneţia şi 1870 –St.Papal
se unesc cu Italia în urma
demersurilor diplomatice
 Consecinţele unificării:
cu capitala la Roma
-constituirea Statului papal la
Vatican
-dezvoltarea economiei capitaliste
 Victor Emmanuel al II-lea
Unificatorii Italiei

Camillo Cavour
 Revoluţionari Giuseppe Garibaldi

Giuseppe Mazzini, susţinător al lui Garibaldi

U G
N E
I R
F
M
I
C A
A N
R I
E E
A I
 Premisele unificării:
-experienţa Parlamentului de
la Frankfurt, 1848
-uniunea vamală a statelor
germane
-dezvoltarea economică şi
militară a Prusiei
 Perioada: 1864 -1870/1871
 Personalităţi:
- Otto von Bismarck –
cancelarul Prusiei
 Căile de realizare:
-războiul
 Etapele unificării:
1. 1864 – război cu Danemarca →
se obţin 3 teritorii
2. 1866 – război cu Austria→ este
înfrântă şi eliminată din
Confederaţia Germană de Nord
care s-a constituit
3. 1870/1871–război cu Franţa- este
înfrântă→regele Prusiei, Wilhelm
I, este proclamat împărat al Imp.
German la Versailles, 18 ian 1871
 Consecinţele unificării:
-se formează statul naţional unitar
-pacea cu Franţa: anexează Alsacia şi
Lorena şi primeşte 5 miliarde
franci aur
-devine mare putere europeană
Otto von Bismarck şi Wilhelm I
Capitularea împăratului Napoleon al III-lea la Sedan
Proclamarea Imperiului German la Versailles, 18 ianuarie 1871
 Importanţa apariţiei noilor state
 Unificarea a avut o mare influenţă asupra istoriei
popoarelor italian şi german, a Europei şi chiar a
lumii întregi.
 Italia, mare şi puternică, şi-a dezvoltat economia şi
cultura, devenind una din ţările importante ale
Europei.
 I.German a devenit unul dintre cele mai puternice
state europene. Pe plan extern a dus o politică
agresivă, războinică. Umilirea Franţei şi anexarea
Alsaciei şi Lorenei au făcut ca între 1871-1914,
războiul între cele două ţări să ameninţe pacea lumii.
Austro-Ungaria – stat multinaţional
 Imperiul austro-ungar
 Cauzele creării imperiului:
- eşecul politicii liberale introduse de
Franz Iosef în anul 1860
- înfrângerile suferite de Austria în
1859 şi 1866 din partea
Piemontului şi Prusiei
- eliminarea din Confederaţia
Germană de către Bismarck
- intensificarea luptei de emancipare
naţională
 1867- pentru a salva imperiul,
Franz Iosef a recurs la un
compromis cu nobilimea maghiară
instaurând Imperiul austro-ungar
 Dualismul austro-ungar:
- împăratul Austriei devenea şi rege al
Ungariei
- instituţii comune: armata, finanţele,
diplomaţia
- instituţii separate: parlamente şi guverne
- popoare asuprite: sloveni, croaţi, cehi,
polonezi, ruteni, români, sârbi
- prin legea naţionalităţilor din 1868,
Ungaria a stabilit că pe teritoriul ei
exista o singură naţiune, cea maghiară.
 Consecinţe:
- creşterea nemulţumirii naţiunilor
asuprite
- intensificarea luptei pentru drepturi şi
împotriva politicii de maghiarizare
forţată
 Dicţionar
 Stat naţional=formă de organizare în care este
constituită o naţiune
 Stat multinaţional=statul care reuneşte în
graniţele sale mai multe naţiuni
 Piaţă naţională=totalitatea relaţiilor de schimb
din interiorul unui stat
 Dualism=formă de conducere statală realizată în
1867, printr-o uniune personală între Austria şi
Ungaria
 Realizat de
 Prof. Murgu Eugenia-Angela
 Bibliografie:
- Manuale alternative de istorie pentru cl. a VII-a
- M.Rangu/C.Boboc - Caiet metodic al profesorului de
istorie, cl a VII-a, Suceava, 2009
- M.Stan/C.Vornicu – Istorie, manual preparator, clasele 5-8
- D.Almaş/I.Nicoară/A.Vianu – Istoria universală modernă
şi contemporană, manual pentru cl a VII-a, 1996
- C.Mureşan/V.Vesa/V.Cristian – Istoria universală modernă
şi contemporană, manual pentru cl a X-a, 1995
- Enciclopedia Wikipedia
- DEX