Sunteți pe pagina 1din 13

Profesor coordonator: Liviu Andrușca

Studenti : Oprea Alexandru


Arotăriței Alexandru-Marian
Pravăț Andrei-Ștefan
Niță Răzvan-Viorel

Anul universitar 2019


STUDIUL STĂRII DE TENSIUNI A UNEI EPRUVETE
SOLICITATĂ LA FORFECARE DUBLĂ

Lucrarea de faţă prezintă analiza studiului stării de tensiuni a


unei epruvete solicitată la forfecare dublă.
În testul de forfecare dubla, prin aplicarea forței de compresie pe
suprafața superioară a probei se obține în zona de slăbire, starea de
forfecare, care este modul de deformare dominant al secțiunii.
Dispozitivul constă din partea superioară sub formă de pumn
cilindric atașat la capul superior al mașinii de testare. Capul superior
al mașinii este fixat la celula de încărcare a mașinii prin intermediul
căruia se măsoară forța. Partea inferioară a dispozitivului constă
dintr-un suport tubular atașat direct la dispozitivul de acționare a
mașinii.
Fig.1. Dispozitivul folosit în solicitarea la forfecare dublă
Fig.2 Forma și dimensiunile epruvetei supuse la forfecare dublă
În timpul încercării, forța axială F (t) și deplasarea axială δ(t) a
părții centrale a eșantionului sunt măsurate în funcție de timp. Forța
axială F (t) poate fi convertită în stresul mediu. Împărțirea distanțării
măsurate (t) pe suprafața lățimii l0= 2mm.
Tensiunea tangențială si lunecarea se calculează cu relațiile
următoare:
𝐹(𝑡)
𝜏𝑛𝑜𝑚 =
2𝐴0

𝛿(𝑡)
𝛾𝑛𝑜𝑚 (𝑡) =
𝑙0

unde A0 este zona de forfecare, l0 este lățimea zonei de forfecare;


Fig.3 Simularea stării de tensiuni din epruveta supusa la
forfecare dublă
 Două probleme principale influențează rezultatele testelor de
forfecare cu utilizarea probei cu două crestături: neuniformitatea
deformatiilor și concentratorii de tensiune de la colțurile secțiunii de
forfecare a probei.

 Pentru a depăși aceste probleme, Klepaczko [Klepaczko 1 1994]


a reproiectat dimensiunea specimenului și a mărit lățimea secțiunii
de forfecare, ceea ce permite fixarea la colțul secțiunii de forfecare
pentru a reduce concentrația de tensiune.

 Deformarea specimenelor ar fi trebuit să fie simulată, deoarece


ar putea fi posibilă o calibrare a secțiunii de referinta.
Asamblare SolidWorks

Dispozitiv de prindere Epruveta


Pumn cilindric Suport
Simularea solicitării
Concluzie :
În urma analizelor cu elemente finite s-a obținut o zona
de deformații uniforme in zona de interes și s-a obținut o
zonă în care tensiunile tangențiale sunt omogene.
Bibliografie :

 [1] Buzdugan, Gh., Rezistenţa materialelor,


Editura tehnică, Bucureşti, 1985.
 [2] Teresa Fras, Modeling of plastic yieldsurface
of material accounting for
initialanisotropyandstrengthdifferentialeffect on
thebasis of experimentsandnumericalsimulation, Ph.
D thesis, 2013
VĂ MULȚUMIM
PENTRU ATENȚIE!!!