Zona mediteraneana

Zona mediteraneana-pozitie
geografica

O C U PA S U P R A F E T E L A L AT I T U D I N I D E 3 0 ᵒ - 4 0 ᵒ , P R E C U M PA N I T O R I N
I N S U L E L E S I I N S TAT E L E R I V E R A N E M A R I I M E D I T E R A N E . A R E A L E M A I
R E S T R A N S E S U N T P E TA R M U L C A L I F O R N I A N ( S A N F R A N C I S C O , L O S
ANGELES), IN CHILE (LA SUD DE TROPIC), SUD -VESTUL REPUBLICII
A F R I C A D E S U D , A U S T R A L I A S U D I C A . P R I N P O Z I T I E , E A FA C E
T R E C E R E A I N T R E R E G I U N I L E N AT U R A L E A L E Z O N E I C A L D E S I C E L E
A L E Z O N E I T E M P E R AT E .
D I N E U R O PA S U D I C A FA C PA RT E TA R I L E : P O RT U G A L I A , S PA N I A ,
I TA L I A , VAT I C A N , S A N M A R I N O , A N D O R R A , B O S N I A S I H E RT E G O V I N A ,
M O N A C O , M A C E D O N I A , I U G O S L AV I A , G R E C I A , C I P R U , C R O AT I A ,
A L B A N I A . Î N A FA R A R E G I U N I L O R D I N Z O N A M E D I T E R A N E I , A C E S T T I P
DE CLIMA PREDOMINĂ ÎN UNELE ZONE DIN VESTUL AMERICII DE
NORD, VESTUL ȘI SUDUL AUSTRALIEI ȘI ÎN VESTUL AFRICII DE SUD,
P R E C U M Ș I Î N C E N T R U L S TAT U L U I S U D - A M E R I C A N C H I L E .
 CLIMA

 Temperaturi de
aproximativ 15
grade
 Vanturi
locale(mistral,
bora, siroco,
hamsin)
 Precipitatii
variabile(500-1000
mm/an)
 CLIMA

 Climatul se remarca prin doua sezoane distincte:

vara calda (4-6 luni) si uscata (temperaturi de 20-
250 C), cu frecvente mase de aer tropical si iarna
umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de
precipitatii, sub forma de ploi torentiale, din cele
500-1.000 mm/anuale), racoroasa (temperaturi
medii de 5-100 C) si cu nebulozitate accentuata,
facilitata de prezenta vanturilor de vest.
 RELIEFUL

 Relieful predominant muntos diversifica aceste

caracteristici o data cu cresterea in altitudine (scad
temperaturile si creste cantitatea de precipitatii). Din munti
se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece
(mistralul in Franta, bora in Croatia), fie aer cald (Santa
Ana in Chile).
 Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara, torenti
si alunecari de teren. Se ajunge frecvent la crearea unui
peisaj dezolant, cu o multime de ravene, torenti si suprafete
pe care apar rocile in urma spalarii solului. Acestea se
numesc "pamanturi rele" sau "badland-uri", intrucat nu mai
pot fi folosite nici in agricultura si nici la impaduriri.
 SOLURILE

 Solurile de tip terra rosa, galbene sunt specifice

Europei mediteraneene. Este o regiune cu dese
cutremure de pamant si cu vulcani activi(Etna,
Stromboli si Vezuviu).
 VEGETATIA

 Vegetatia este vesnic verde.

Padurea este rara, are o inaltime
de circa 10 metri si arborii sunt
adaptati la seceta: frunze mici si
lucioase, tulpini groase, radacini
adanci si coroana sub forma de
umbrela. In locul padurilor
defrisate cresc tufisuri dese,
tepoase si arbusti vernic verzi
care formeaza vegetatia de
maquis. Gariga creste doar pe
calcar si are un miros puternic:
levantica, dafin, rozmarin etc.
 VEGETATIA

 Copacii sunt scunzi, au scoarta groasa si frunze cerate. Aici

se gasesc soluri roscate-castanii si roscate-brune. Fauna
cuprinde numeroase insecte, vipera cu corn, broasca
testoasa, lupi, ursi, jderi, capre salbatice si sacali.
 FAUNA

 Fauna este formata din: broasca testoasa de uscat,

scorpionul, vipera cu corn, numeroase insecte,
magotul (singura specie de maimuta care traieste in
Europa).
 HIDROGRAFIA

 Hidrografia este variata deoarece si relieful este

variat. Este o zona in care raurile au multa apa iarna
si putina vara din cauza secetei. Raurile mari
formeaza la varsare delte(delta Padului). Fluvii din
zona mediteraneana: Arno, Tibru, Ebro, Toro, Ron.
Lacuri: Garda, Scutan, Almendra etc.
 AGRICULTURA

 Agricultura mediteraneana se bazeaza pe culturi

traditionale - smochine, struguri, masline si arahide -
rezistente la seceta verii.
 Culturile de iarna sunt zarzavaturile si cerealele. Recoltele
cerealiere sunt scazute din cauza lipsei de umiditate, dar in
vaile irigate zarzavaturile se dezvolta bine. Adesea acestea
sunt plantate intre sirurile de arbori de smochini sau de
maslin.
 POPULATIA

 Populatia mediteraneana este densa in zonele

litorale, zona fluviilor, zone cu resurse naturale, in
marile orase si se identifica dupa limba latina si
religia catolica.
 Turismul, transportul pe mare si agricultura aduc
venituri importante tarilor mediteraneene.
 IMPACTUL ANTROPIC

 Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul

dintre cele mai transformate antropic de pe
intreaga planeta. Aici au inflorit, din vechi timpuri,
stralucite civilizatii (egipteana, iudaica, greceasca,
romana, bizantina, s.a.),exista o mare concentrare
de populatie si de asezari omenesti, se desfasoara
activitati economice, se manifesta cea mai mare
presiune turistica de pe Glob.
 Mediul mediteranean a fost si este propice
activitatilor antropice avand repercusiuni in
alcatuirea si structura mediului natural. S-au
inregistrat: taierea abuziva a padurilor, insotita de
accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la
degradarea solurilor; impunerea unor medii intens
antropizate atat in cadrul asezarilor urbane mari,
cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim; in
afara instalatiilor si a amenajarilor portuare, se
afla o retea de statiuni turistice si balneomaritime
cu dotari, porturi si infrastructura ce modifica
mult, caracteristicile initiale ale tarmului.
 BIBLIOGRAFIE

 Geografia fizica;
 Revista Arborele lumii, Planeta Pamant;
 Enciclopedia statelor lumii;
 Wikipedia