POVESTEA LUI HARAP-ALB

(1877)
BASM CULT

BY ION CREANGA
 DATE AUTOR

“ION CREANGA FACE PARTE DIN PERIOADA MARILOR CLASICI,

ALATURI DE MIHAI EMINESCU, I.L.CARAGIALE SI IOAN SLAVICI, EL
SCRIIND POVESTI, POVESTIRI, NUVELE SI SCRISORI, PRINTRE CARE
SE REMARCA POVESTILE “CAPRA CU TREI IEZI”, “FATA BABEI SI FATA
MOSNEAGULUI”, CA POVESTIRI “PACALA” SI “PROSTIA
OMENEASCA”, IAR CA NUVELA “AMINTIRI DIN COPILARIE.
 OPERA SI APARITIE

OPERA DATA SE NUMESTE “POVESTEA LUI HARAP-ALB” SI ARE CA

AN DE APARITIE 1877, PUBLICATA IN REVISTA “CONVORBIRI
LITERARE”.

IPOTEZA
OPERA LITERARA APARTINE GENULUI EPIC, IAR CA SPECIE
LITERARA ESTE UN BASM CULT.
 TEORIE
BASMUL ESTE SPECIA LITERARA A GENULUI EPIC IN PROZA
(FOARTE RAR IN VERSURI), IN CARE TEMA ESTE
CONFRUNTAREA DINTRE BINE SI RAU, ACTIUNEA ESTE
FABULOASA, PERSONAJELE SUNT REALE CU PUTERI
SUPRANATURALE SAU FANTASTICE, FINALUL ADUCAND
VICTORIA BINELUI ASUPRA RAULUI.

CA SI CARACTERISTICI, BASMUL CULT ARE UN AUTOR

CUNOSCUT, IAR EL SE TRANSMITE CU AJUTORUL TIPARIRII.
 CA SI PARTICULARITATI ALE BASMULUI AVEM IN VEDERE
URMATOARELE : ESTE FOLOSIT TIMPUL MITIC IN CARE
FAPTELE AU CARACTER DE REPETABILITATE. REPERELE SPATIALE
SUNT SPECIFICATE, DAR INTR-UN MOD VAG, NECLAR. SUNT
FOLOSITE TREI TIPURI DE FORMULE, INITIALA, MEDIANA SI
FINALA. APAR DOUA TARAMURI, CEL OCROTITOR,
PARINTESC, IN CARE FIUL ESTE APARAT SI PROTEJAT SI
CELALALT TARAM (TARAMUL DE DINCOLO) IN CARE ISI IA
SOARTA IN PROPRIILE MAINI CAUTANDU-SI DESTINUL.”
 PERSONAJELE POT FI TIPLOGIZATE DUPA DIFERITE CRITERII: REALE
CU PUTERI SUPRANATURALE SAU FANTASTICE, POZITIVE SAU
NEGATIVE, PROTAGONISTE SAU ANTAGONISTE, AJUTOARE SAU
DONATORI, PRINCIPALE SAU SECUNDARE, EPISODICE SAU
FIGURANTE. APAR CIFRELE MAGICE SI OBIECTELE MAGICE
(TOTEMICE) CARE AU O VALOARE SIMBOLICA. TEMA BASMULUI
ESTE LUPTA DINTRE BINE SI RAU, IAR EL PRONOTEAZA MOTIVE
LITERARE SPECIFICE: MOTIVUL IMPARATULUI FARA URMASI, MOTIUL
CALATORIEI, MOTIVUL APEI VII SI A PEI MOARTE SI MOTIVUL
CASATORIEI. IN BASM ARE LOC ANTROPOMORFIZAREA
ANIMALELOR SI SE GASESTE CARACTERUL MORALIZATOR.
 TITLUL
TITLUL OPEREI ESTE FOARTE SUGESTIV. DIN PUNCT DE VEDERE
MORFOLOGIC, TITLUL ESTE COMPUS DINTR-UN SUBSTANTIV COMUN
SI UNUL PROPRIU. DENOTATIV, TITLUL SEMNIFICA O SPECIE LITERARA
SI UN NUME AL UNUI PROTAGONIST DE BASM. DIN PUNCT DE
VEDERE CONOTATIV, TITLUL ADUCE ACTIUNEA OPEREI MAI APROAPE
DE REALITATEA COTIDIANA PRIN SUBSTANTIVUL “POVESTE”. NUMELE
PERSONAJULUI ESTE UN OXIMORON CARE EVIDENTIAZA
SCHIMBAREA STATUTULUI SOCIAL AL PERSONAJULUI. PERSONAJUL
DOBANDESTE ACEST NUME DUPA INCALCAREA SFATULUI PARINTESC
DATORITA INOCENTEI SI NAIVITATII (ALB). STATUTUL INFERIOIR IN
CARE DECADE ESTE IN OPOZITIE TOTALA CU FIREA, CARACTERUL SI
EDUCATIA SA (HARAP). IN OPOZITIE, “HARAP” SEMNIFIA SLUGA
NEAGRA SI “ALB” CE ARATA LIPSA MATURITATII, NEINITIEREA
PERSONAJULUI.
 NARATOR
SI IN ACEASTA OPERA CA IN MULTE ALTELE, NARATORUL NAREAZA
IN DUBLA PERSPECTIVA NARATORUL OMNISICENT SI OMNIPREZENT
CARE NAREAZA LA PERSOANA A III-A , DEVINE SUBIECTIV
FOLOSIND PERSOANA I SAU FOLOSIND APELATIVE CARE ARATA
SIMPATIA PENTRU PROTAGONIST. SUBIECTIV, ASTFEL IN LOCUL
OBIECTIVITATII.

TEMA TEXTULUI ESTE LUPTA DINTRE BINE SI RAU, IAR MOTIVELE

LITERARE SUNT MOTIVUL IMPARATULUI FARA URMASI, MOTIVUL
MEZINULUI, MOTIVUL PROBELOR SI OBSTACOLELOR, MOTIVUL
CALATORIEI, MOTIVUL APEI VII SI A APEI MOARTE SI MOTIVUL
CASATORIEI DAR SI AL CIFRELOR MAGICE.
 REPERELE SPATIO-TEMPORALE

REPERELE SPATIO-TEMPORALE SUNT MENTIONATE VAG,

REZULTAND TIMPUL MITIC. IN TEXT, AVEM CA SI DATE DESPRE
LOCUL ACTIUNII URMATOARELE CUVINTE “ODATA”, ” INTR-O
TARA”, “INTR-O ALTA TARA”, ” LA POALELE UNUI CODRU”, ”
UN POD PESTE O APA MARE”.
 Harap-Alb-fiul cel mic al craiului
Spanul
Sfânta Duminică
Împăratul-Roşu
Craiul
Fata împăratului Roşu
Împăratul-Verde
Ochilă
Setilă

PERSONAJE Gerilă
Flămânzilă
Păsări-Lăţi-Lungilă
Alte personaje episodice:fraţii fiului de
crai, verişoarele
Alte personaje ajutor:calul, furnica,
albina
 PERSONAJE

PERSONAJELE DIN ACEST BASM CULT HARAP ALB SUNT NUMEROASE SI SUNT
TIPOLOGIZATE DUPA MAI MULTE CRITERII. FIUL CEL MIC AL CRAIULUI ESTE
PERSONAJ PRINCIPAL, PROTAGONIST, POZITIV, ROTUND, DINAMIC SI TIPUL
NAIVULUI PE CALE DE INITIERE. SPANUL ESTE PERSONAJ SECUNDAR,
ANTAGONIST, NEGATIV SI TIPUL OMULUI VICLEAN, MANIPULATOR SI DUPLICITAR.
EL REPREZINTA RAUL NECESAR FARA DE CARE NU AR FI FOST POSIBILA INITIEREA
FIULUI DE CRAI. SFANTA DUMINICA ESTE PERSONAJ SECUNDAR, POZITIV,
PERSONAJ AJUTOR SI DONATOR, IAR PRIN INTERMEDIUL ACESTUI PERSONAJ SE
EVIDENTIAZA PROBA MILOSTENIEI. IMPARATUL ROSU ESTE PERSONAJ SECUNDAR,
POZITIV, PLAT SI TIPUL TATALUI PROTECTOR, GRIJULIU, IAR PRIN INTERMEDIUL
ACESTUI PERSONAJ SUNT EVIDENTIATE CALITATILE EROULUI SAU ALE ALTOR
PERSONAJE DIN JURUL SAU (CURAJ, ISTETIME, PERSEVERENTA, DEVOTAMENT).
 CRAIUL ESTE PERSONAJ EPISODIC, PLAT SI TIPUL TATALUI INITIATOR. FATA
IMPARATULUI ROSU ESTE PERSONAJ SECUNDAR, PERSONAJ REAL CU PUTERI
SUPRANATURALE SI TIPUL FETEI RASFATATE. IMPARATUL VERDE ESTE PERSONAJ
SECUNDAR SI TIPUL IMPARATULUI IUBITOR DE SUPUSI SI NAIV. OCHILA, SETILA,
GERILA, FLAMANZILA, PASARI-LATI-LUNGILA SUNT PERSONAJE EPISODICE
EPISODICE, AJUTOARE SI SUNT REALE CU PUTERI SUPRANATURALE. ALTE
PERSONAJE EPISODICE SUNT FRATII FIULUI DE CRAI, VERISOARELE. ALTE
PERSONAJE AJUTOR SUNT CALUL, FURNICA SI ALBINA SI ALTE PERSONAJE
DONATORI SUNT ALBINA SI FURNICA.
 CA SI CARACTERIZARE, FIUL DE CRAI ESTE UN TIP OBISNUIT, HARNIC, CU UN
SUFLET MILOS SI SENSIBIL. EL NU-SI INCALCA CUVANTUL FATA DE SPAN, DAND
DOVADA DE ONESTITATE. EL ESTE CONSTIENT CA A GRESIT, NEASCULTAND DE
SFATUL PARINTESC. CHIAR DACA NU ARE PUTERI SUPRANATURALE ESTE AJUTAT
DE PERSONAJE FANTASTICE. PERSONAJUL ACTIONEAZA SUB SEMNUL PROFUND
AL DESTINULUI, DAR SUB PROPRIILE DECIZII, CARE AU UN ROL IMPORTANT IN
INITIEREA LUI. SPANUL, INTRUCHIPEAZA FORTELE RAULUI, IAR CA PERSONALITATEA
LUI FALSA, AVEREA LUI DOBANDITA PRIN INSELACIUNE, EL ISI FALISIFCA STATULUL
SOCIAL, LA CARE ORICUM N-AR FI AJUNS NICIODATA.
 REZUMAT

INCIPIT
FORMULA INITIALA “AMU CICA ERA ODATA INTR-O TARA UN CRAI
CARE AVEA TREI FECIORI. SI CRAIUL ACELA MAI AVEA UN FRATE MAI
MARE, CARE ERA IMPARAT INTR-O ALTA TARA, MAI DEPARATATA, SI
IMPARATUL, FRATELE CRAIULUI, SE NUMEA VERDE-IMPARAT; SI
IMPARATUL VERDE NU AVEA FECIORI, CI NUMAI FETE” FORMEAZA
INSUSI INCIPITUL, CARE CONTINE INFORMATII VAGE SPATIO-
TEMPORALE. APAR PRIMELE CIFRE MAGICE “TREI FECIORI”. NE SUNT
PREZENTATE PRIMELE DOUA PERSONAJE “CRAIUL” SI FRATELE SAU
“IMPARATUL VERDE” SI SE POATE REMARCA LIMBAJUL POPULAR
FOLOSIT DE SCRIITOR.
CRAIUL CARE AVEA TREI FECIORI, AVEA UN FRATE INTR-O ALTA TARA
CARE LA RANDUL LUI AVEA TREI FETE. VERISORII NU S-AU CUNOSCUT
NICIODATA INTRE EI. LA BATRANETEA IMPARATULUI-VERDE (FRATELE
CRAIULUI), IL ROAGA PE FRATELE SAU SA-I TRIMITA PE CEI MAI
VREDNIC DINTRE NEPOTI, SA-L LASE IMPARAT DUPA MOARTEA SA.
FECIORUL CEL MAI MARE SE OFERA CEL DINTAI SA PORNEASCA LA
DRUM, DAR SE INTOARCE INAPOI PENTRU CA II IESE IN CALE UN URS.
ACEL URS ERA CHIAR TATAL SAU, DAR BINEINTELES, NU STIA ACEST
LUCRU. DUPA CE FIUL LE EXPLICA MOTIVUL INTOARCERII, FECIORUL
CEL MIJLOCIU SE OFERA SA PLECE, DAR PATESTE EXACT CA SI FRATELE
SAU. CRAIUL SE PLANGE COPIILOR SAI, PE MOTIVUL CA II ESTE
RUSINE DE EI. FIUL CEL MIC, AUZIND ACESTE VORBE, INCEPE SA
PLANGA IN SUFLETUL LUI DIN CAUZA CUVINTELOR SPUSE DE TATAL
SAU.
 EL CAUTA O METODA CUM SA-L SCAPE DE RUSINE PE TATAL SAU. O
BATRANA GARBOASA DE BATRANETE II IESE IN CALE SI INCEPE SA-I
VORBEASCA. FIUL DE CRAI, PENTRU A SCAPA DE EA, II DA POMANA,
DOVEDIND MILOSTENIA. DATORITA BUNATATII SALE, BATRANA II DA
CATEVA SFATURI FOLOSITOARE CARE II MARESC CURAJUL. ACESTA
MERGE LA CRAI SA-I CEARA VOIE SA PLECE LA UNCHIUL SAU. AUZIND
ACESTE VORBE, CRAIUL NU-I PREA INCANTAT DE IDEE, DAR FECIORUL
NU RENUNTA SI II CERE ARMELE, CALUL SI HAINELE CU CARE A FOST
EL MIRE. ACESTA MERGE IN CAUTAREA CALULUI. LE PUNE LA TOTI SA
MANANCE JARATIC, IAR PRIMUL CARE AVEA SA SE ATINGA DE EL, VA
FI CALUL CARE IL VA INSOTI. EL OBSERVA CA TOCMAI UN CAL
BATRAN SI SLAB INCEPE SA MANANCE, LOVINDU-L PUTERNIC PENTRU
A-L DA LA O PARTE. PANA LA URMA, RENUNTA SI IL IA PE CALUL
CUPRICINA, CARE SE DOVEDESTE A FI UNUL PUTERNIC. TATAL SAU NU
ARE O REACTIE BUNA CAND ISI VEDE FIUL CU ACEST CAL, DAR IL LASA
SA PLECE.
EL PLEACA LA DRUM, MERGAND IN PASUL CALULUI. CATRE SEARA, II IESE IN CALE
URSUL, DAR CALUL SE NAPUSTESTE ASUPRA LUI, IAR CAND SA INCEAPA O
ADEVARATA LUPTA, URSUL ISI ARATA ADEVARA IDENTITATE, ADICA TATAL
FECIORULUI, DEGHIZAT CU O BLANA DE URAS, URANDU-I NOROC IN CALATORIE.
PODUL PESTE CARE TRECE FIUL DE CRAI II DEMONSTREAZA CURAJUL, DAR EL
TOTODATA FACE TRECEREA DE PE TARAMUL PARINTESC PE CEL NESIGUR, AL
INITIERII. DE ASEMENEA, ARATA O TRECERE DE LA COPILARIE LA MATURITATE,
AVAND ASTFEL DOAR UN SENS SI, MARCAND PLECAREA. PADUREA-LABIRINT PRIN
CARE URMA SA CALATOREASCA, REPREZINTA PRIMUL PAS SPRE MATURIZARE, ESTE
LOCUL UNDE FIUL DE CRAI INCEARCA SA GASEASCA DRUMUL CEL BUN PENTRU
CA DE AICI, SOARTA/DESTINUL II SUNT PETLECIUITE, IAR ISPITA IN CARE EL CADE
ESTE MARE ATUNCI CAND UN SPAN II IESE IN CALE SI IL ADEMENESTE IN
CAPCANA SA, PROMITANDU-I AJUTORUL SAU. DUPA CE FIUL IL ACCEPTA PE SPAN
ALATURI DE EL IN CALATORIE, II OFERA POSIBILITATEA SA SE RACOREASCA INTR-
O FANTANA.
 FANTANA/GROTA REPREZINTA COBORAREA IN INFERN, MOARTEA SIMBOLICA A
PERSONAJULUI. ESTE POSIBILA IESIREA, DAR SUB O ALTA IDENTITATE CU UN ALT
STATUT SOCIAL, TOTUL FIIND PUS SUB SEMNUL JURAMANTULUI SI FIIND
ONTERPRETAT CA O PEDEAPSA DATA PERSONAJULUI PENTRU CA A INCALCAT
CEVA ANUME. FIUL DE CRAI, ASADAR PRIMESTE O NOUA IDENTITATE, HARAP-ALB,
SI DEVINE SLUGA SPANULUI. DUPA CE AJUNG LA UNCHIUL IMPARAT, SPANUL SE
DA NEPOTUL SAU. SPANUL TREZESTE BANUIELI VERISOARELOR, DAR VIATA MERGE
MAI DEPARTE. SPANUL IL SUPUNE DIFERITELOR PROBLE SI OBSTACOLE, DIN CARE
HARAP-ALB REUSESTE SA SCAPE. IN PRIMA PROBA, HARAP-ALB ESTE NEVOIT SA
ADUCA SALATI DIN GRADINA URSULUI, IAR SFANTA DUMINICA ESTE AJUTORUL
SAU. EL STA INTR-O CASA CAM O ZI SI O NOAPTE, TIMP IN CARE SFANTA
DUMINICA PREPARA O LICOARE MAGICA CE II VA ADUCE URSULUI SOMNUL CEL
LUNG. URMATOAREA INCERCARE ESTE VANAREA CERBULUI IMPODOBIT CU PIETRE
PRETIOASE. SFANTA DUMINICA IL AUTA SI DE ACEASTA DATA.
 SPANUL, SE MIRA A DOUA OARA DE FAPTUL CA HARAP-ALB ESTE IN
STARE SA FACA ASTFEL DE LUCRURI. VERDE-IMPARAT FACE O MASA IN
CINSTEA NEPOTULUI SAU. AUZINDU-SE DIFERITE VORBE SI BARFE
DESPRE FATA IMPARATULUI ROS, SPANUL II DA PORUNCA LUI HARAP-
ALB SA I-O ADUCA CU ORICE PRETEXT. HARAP-ALB AJUTA FIINTE
APARENT NEINSEMNATE, FURNICI SI ALBINE, DAND DOVADA DE
ALTRUISM. MAI TARZIU, EL DA PESTE NISTE PERSONAJE SIMBOLICE,
GERILA, FLAMANZILA, SETILA, OCHILA SI PASARI-LATI-LUNGILA PE
CARE LE AJUTA SA SE IMPRIETENASCA, ARATAND CAT ESTE DE ATENT
CU OAMENI AFLATI IN SUFERINTA.
 EI SE COMPORTAU CA NISTE TARANI HUMULESTENI SI SFATOSI, SI REPREZINTA
DEFAPT, OBSTACOLE, DAR IN FINAL II SUNT DE FOLOS, OBTINAND FATA
IMPARATULUI ROS. CAND AJUNG LA IMPARATUL ROSU, EL II SUPUNE LA ALTE
PROBE, UNDE HARAP-ALB CERE AJUTORUL ALBINELOR SI FURNICILOR. FURNICILE
IL AJUTA SA DESPARTA NISIPUL DE MAC, ALBINELE IL AJUTA SA DIFERENTIEZE
DOUA FETE PERFECT IDENTICE, IAR PASARI-LATI-LUNGILA O PAZESTE PE FATA
IMPARATULUI PE TIMPUL NOPTII. PANA LA URMA, IMPARATUL II DA FATA, IAR EI
PORNESC LA DRUM. INTRE HARAP-ALB SI FATA SE NASC SENTIENTE DE IUBIRE, EL
II SPUNE CINE ESTE EL CU ADEVARAT SI IN SUFLETUL LUI PARCA REFUZA SA-I DEA
FRUMUSETEA DE FATA SPANULUI. CAND EI AJUNG LA CRAI ACASA, SPANUL IESE
IN CALEA FETEI, DAR EA IL OPRESTE SI SPUNE TUTUROR ADEVARUL. SPANULUI NU-
I VINE SA CREADA SI SE REPEDE LA HARAP-ALB, IL LOVESTE, DAR CALUL LUI IL
APARA, OMORANDU-L. HARAP-ALB ESTE AJUTAT SA INVIE, CASATORINDU-SE CU
FATA IMPARATULUI.
 FORMULA MEDIANA “DUMNEZEU SA NE TIE, CA CUVINTUL DIN POVESTE,
INAINTE MULT MAI ESTE” MARCHEAZA FAPTUL CA ACTIUNEA ABIA A INCEPUT SI
INCA MAI DUREAZA MULT PANA LA FINAL”.
FIUL DE CRAIU, PE PARCURSUL VIETII SALE, ARE DIFERITA STATUTURI. LA INCEPUT,
ESTE UN SIMPLU COPIL, FECIOR, IN MAINILE TATALUI SAU, APOI ESTE SUPUS MAI
MULTOR PROBE ALATURI DE FRATII SAI, DAR ESTE SINGURUL CARE REUSESTE SA
TREACA PESTE ELE. DATORITA NAIVITATII SI NEGLIJENTEI VORBELOR SPUSE DE
TATAL SAU, AJUNGE SLUGA SPANULUI SI CADE IN ULTIMUL RANG AL STATUTULUI
SOCIAL. DE ACUM, DEPINDEA INTRU TOTUL DE SPANUL CARE ESTE INSUSI
SIMBOLUL MATURIZARII, CEL CARE IL FACE SA REALIZEZE CE INSEAMNA CU
ADEVARAT VALOAREA STATUTULUI SOCIAL. PE FINAL, HARAP ALB SE
MATURIZEAZA SI-SI PIERDE NOTIUNEA DE “SLUGA” REVENING LA UN OM LIBER,
DAR CASATORIT SI MATUR.
 FINAL
FINALUL ESTE REPREZENTAT DE FORMULA FINALA “SI A
TINUT VESELIA ANI INTREGI, SI ACUM MAI TINE INCA”.
ACESTA ARATA ETERNITATEA (TIMPUL MITIC). FINALUL, INSA,
ARE CA SI CARACTERISTICI REGINALISMELE “BE” SI “MANCA”
SI ESTE O PARALELA INTRE REALITATE SI LUMEA FEERICA
CREATA ANTERIOIR, DAR LA SFARSIT ESTE MARCATA
PREZENTA LUMII COTIDIENE (CINE NU SE UITA SI RABDA)
UNDE CITITORUL ESTE TREZIT LA REALITATE.
 MODURI DE EXPUNERE

IN ACEST TEXT, SUNT PREZENTE TOATE CELE TREI MODURI DE EXPUNERE,

NARATIUNEA, DIALOGUL (MONOLOGUL) SI DESCRIEREA. NARATIUNEA, FIIND
MODUL DE EXPUNERE PRIN CARE SE REALTAEAZA INTR-O SUCCESIUNE
TEMPORALA FAPTESI INTAMPLARI, ARE ROLUL DE A SPECIFICA CU EXACTITATE
FIECARE ACTIUNE, INTAMPLARE LA CARE PERSONAJELE IAU PARTE CU AJUTORUL
UNUI NARATOR OBIECTIV SAU SUBIECTIV. DESCIEREA ESTE MODUL DE EPUNERE
PRIN CARE SUNT PREZENTATE TOATE CARACTERISTICILE UNOR OBIECTE,
PERSONAJE SAU CHIAR FAPTE. ROLUL EI IN ACEST TEXT ESTE DE A SITUA
ACTIUNEA SI PERSONAJELE, DE A EXPRIMA IN MOD SUGESTIV ATMOSFERA IN
CARE SE DESFASOARA INTAMPLARILE SI AJUTA CITITORUL SA-SI IMAGINEZE CUM
ARATA LOCUL SI PERSONAJELE. DIALOGUL REPRODUCE IN MOD DIRECT
CUVINTELE PERSONAJELOR. PRIN FOLOSIREA LUI, AUTORUL ISI LASA
PERSONAJELE SA SE DESCRIE SINGURE, PRIN MODUL LOR DE A VORBI.
MONOLOGUL ESTE VORBIREA UNUI SINGUR PERSONAJ SI ARE ROLUL DE A
EXPRIMA STARILE PERSONAJULUI CARE VORBESTE.
 LIMBAJ

LIMBAJUL ESTE FORMAT DIN CUVINTE ARHAICE, REGIONALISEM, DAR ESTE

COMPLETAT SI DE PROVERBE SI ZICATORI SAU CANTECE. ARHAISMELE
“GARBOAVA”, “RAPCIUGA”, “GREBANOS”, “GHIJOAGA” SI REGIONALISEMELE
“MULTAMESTE”, “BODROGANIND”, “PARPALEA” INFRUMUSETEAZA LIMBAJUL
TEXTULUI. CA SI PROVERBE SAU ZICATORI AVEM “LA PLACINTE, INAINTE/ SI LA
RAZBOI, INAPOI”, “VOINIC TANAR, CAL BATRAN/ GREU SE-NGADUIE LA DRUM”,
“VITA DE VIE TOT INVIE,/ IARA VITA DE BOZ TOT ROGOZ”, IAR CA SI CANTECE
REGASIM “AM SA ZBOR LIN CA VANTUL,/ SA CUTREIERAM PAMANTUL”, “PE
DEASUPRA CODRILOR,/ PESTE VARFUL MUNTILOR, / PESTE APA MARILOR”.
 ORALITATE

ORALITATEA STILULUI, REDATA DE VERBELE FOLOSITE DE

NARATORUL SUBIECTIV “DUPA CUM V-AM SPUS”, PRIN CARE
EL NE AVERITZEAZA CA ASA VA FI CUM NE-A ZIS EL.
NARATORUL DEVINE SUBIECTIV FOLOSIND APELATIVE PRIN
CARE ISI EPRIMA SIMPATIA FATA DE PERSONAJE.
MODALITATEA PRIN CARE SE REALIZEAZA ORALITATEA SUNT
INTERJECTIILE, DIMINUTIVELE, PROVERBELE SI ZICATORILE,
DAR SI FRAZELE RITMATICE PRECUM SI REGIONALISMELE.
 CONCLUZIE
AVAND IN VEDERE ACESTE CARACTERISTICI, TEXTUL APARTINE IN TOTALITATE
ACESTEI SPECII.
IN OPINIA MEA, ACEST BASM IMPRESIONEAZA PRIN FAPTUL CA PERSONAJUL
PRINCIPAL REUSESTE SA SE MATURIZEZE CU AJUTOR ALTOR PESONAJE, PRECUM
SPANUL SI TATAL SAU, DAR SI CELE SIMBOLICE GERILA, FLAMANZILA, SETILA,
OCHILA SI PASARI-LATI-LUNGILA. ASADAR, BASMUL REUSESTE SA SCOATA
PRINCIPALELE TRASATURI ALE PERSONAJULUI PRINCIPAL CU AJUTORUL PROBELOR
SI OBSTACOLELOR.