NEURONUL

 Neuronul este o celulă cu o

structură înalt specializată
pentru recepţionarea şi
transmiterea informaţiei.
 Din punct de vedere structural
neuronul prezintă un corp
celular (soma sau pericarionul)
şi numeroase prelungiri unele
scurte şi ramificate, numite
dendrite, şi o prelungire mică,
de obicei mai lungă, ramificată
în zona terminală, denumită
axon.
 Noţiuni generale
 Neuronii sunt celule
specializate în transmiterea
rapidă a informaţiei, prin
conducerea impulsurilor
electrice şi eliberarea de
neurotransmiţători. Impulsurile
electrice se propagă de-a
lungul fibrei nervoase spre
zona lor terminală, unde
iniţiază o serie de evenimente
care declanşează eliberarea
mediatorilor chimici. Eliberarea
acestora are loc la nivelul unor
structuri speciale, la nivelul
sinapselor, zona de contact
dintre două celule neuronale
sau dintre celula neuronală şi
organul efector.
 Noţiuni generale
 Propagarea potenţialului
de acţiune, eliberarea
mediatorilor chimici şi
activarea receptorilor
membranei neuronale cu
care vine în contact,
constituie mecanisme,
prin care neuronii
comunică între ei,
transmit unul altuia
informaţii, dar comunică
şi cu organele efectoare
(muşchi, glande) sau cu
organele receptoare.
 Clasificarea neuronilor
 Clasificarea neuronilor se poate face:
 după prelungiri,
 după lungime,
 după funcţii,
 după mediatorii chimici pe care îi
sintetizează etc.
 După numărul prelungirilor se deosebesc:

 neuronii multipolari: formă stelată, cu

numeroase prelungiri şi cu nucleu mare,
sferic, situat central. Ei pot fi motori sau
senzitivi, situaţi în interiorul sau în afara
sistemului nervos central.
 neuronii bipolari,formă ovalară sau
fusiformă, se caracterizează printr-o
prelungire la nivelul fiecărei extremităţi.
Neuronii aceştia îi întâlnim în retină, în
ganglionii Scarpa şi în cel a lui Corti.
 neuronii unipolari sunt rari, prezintă o
unică prelungire axonală.
 neuronii pseudounipolari:celule
sferice cu nucleu mare, rotund, dispus
central. Au o prelungire unică iniţial care
se divide în două ramuri: una periferică
şi cealaltă centrală. Sunt neuroni lipsiţi
de dendrite (neuronii senzitivi din
ganglionii spinali sau cerebrali)
 neuroni lipsiţi de axoni
Din punct de vedere funcţional neuronii
se împart în:

 neuroni motori sau eferenţi,

sunt de obicei celule mari,
multipolare, cu axon lung. Din
acest grup fac parte celulele
piramidale ale scoarţei şi neuronii
piramidali din cornul anterior al
măduvei;
 neuronii de asociaţie sau
interneuronii sunt mici, adesea
multipolari şi uneori bipolari:
 neuronii senzitivi aferenţi sau
receptori sunt de tip
pseudounipolari fiind reprezentaţi
de celulele din ganglionii spinali
(ganglionii rahidieni) şi în
ganglionii nervilor cranieni.
Din punct de vedere anatomo-funcţional, neuronul poate fi
împărţit în trei zone principale:

 Regiunea receptoare, recepţionează şi

procesează informaţia. Este reprezentată
de ramificaţiile dendritice şi de corpul
celular. În această zonă neuronul
realizează contactul cu alt neuron prin
sinapse.
 Regiunea conducătoare face legătura
dintre regiunea receptoare şi cea
efectoare a neuronului. Este reprezentată
de prelungirea axonică, de la locul în care
aceasta iese din corpul celular şi se întide
până la arborizaţia terminală a axonului.
 Regiunea efectoare este reprezentată
după butonii terminali ai axonului.
Informaţia propagată de-a lungul regiunii
conducătoare, sub formă de potenţial de
acţiune ajunge în regiunea efectoare unde
este recodificată în semnal chimic şi apoi
transmisă regiunii receptoare a neuronului
următor .
STRUCTURA NEURONULUI

 Corp celular
 Dendrite
 Axon
 Proprităţile fiziologice ale neuronului
 Excitabilitatea - este proprietatea neuronilor sau a oricărei celule vii de a
intra în activitate sub influenţa unui stimul. Excitaţia apare numai sub acţiunea
unor stimuli ce depăşesc o anumită intensitate. Intensitatea minimă a curentului
care provoacă excitaţia, are valoare prag (valoare liminală). Se caracterizeaza
prin urmatorii parametri:
 a) intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezinta intensitatea minima
necesara unui stimul pentru a produce un influx nervos. Stimulii cu intensitate
sub valoarea prag sunt numiţi subliminali iar cei care depăşesc pragul, stimuli
supraliminali.
 b) timpul util este timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru
a genera un influx nervos;
 c) cronaxia este timpul minim necesar unui stimul (curent electric), avand o
intensitate dubla fata de reobaza, pentru a induce aparitia unui influx nervos.Are
valori de 10-30 ori mai mici decat timpul util si este cu atat mai scurta cu cat
exciilitatea este mai mare;
 d) labilitatea este capacitatea neuronului de a raspunde la un anumit numar de
stimuli pe unitatea de timp;
 e) perioada refractara reprezinta proprietatea neuronului de a nu raspunde la
un stimul nou in timpul unui raspuns la un stimul anterior;
 f) bruschetea este rapiditatea cu care actioneaza stimulul.
 Conductibilitatea este proprietatea de autopropagare
a impulsurilor nervoase, prin axoni până la
terminaţiile acestora, unde sunt transmise fie unui alt
neuron, printr-o sinapsă interneuronală, fie unui
organ efector, producând un răspuns caracteristic
(contracţie musculară).
 În neuron conducerea impulsurilor nervoase este
unidirecţională datorită sinapselor, care permit
impulsurilor să treacă doar într-un singur sens.