Sunteți pe pagina 1din 38

APLICATIA SI APARATURA IN ELECTROSTIMULARE

STUDENT: LAZEA IOAN


PROFIL:A.I.A
AN DE STUDIU: IV
• Curenti de joasa frecventa
ν = 0 ÷ 1000 Hz
Curentul galvanic ( continuu ) si curentul cu impulsuri

• Curenti de medie frecventa


ν = 1000 ÷ 100.000 Hz ( Gildermeister si Wyss )
Curenti de medie frecventa si curenti interferentiali

• Curenti de inalta frecventa ( campuri electromagnetice )


ν = > 300 kHz ( Nerst )
Microunde , unde scurte
• Fototerapie
Radiatii infrarosii , ultraviolete , laser
• Unde mecanice
Ultrasunete , ESWT
• Campuri magnetice
Stimulare magnetica , magnetoterapie
Electroterapia este o parte a terapiei cu agenti fizici – terapia fizicala – in care
diverse forme ale energiei electromagnetice sunt aplicate extern organismului
uman , cu scopul :
- de a limita unele procese fiziologice ;
- de a intari un raspuns fiziologic mai slab ;
- de a combate durerea .

Electroterapia poate fi folosita in scop medical deoarece organismul uman


functioneaza in mare parte electric .

Curentul electric = deplasare a sarcinilor electrice printr-un conductor

Conductori electrici :
- gradul I – metalici ;
- gradul II – electrolitici ;
- gradul III – gazosi .

Corpul uman este format 70 – 80 % H2O .


H+
H2O Na + , K + , Mg , Ca + , Cl -
OH –
Celulele corpului uman prezinta o diferenta de potential , de aprox. 70 mV , de o
parte si de alta a membranei celulare : (-) la interior si (+) la exterior . Acest
lucru este determinat de :
1. permeabilitate selectiva a membranei celulare la diverse tipuri de ioni . Este
usor permeabila la K +si este aproape impermeabila la ioni (-) si Na +(ioni mari ).
2. concentratia diferita a ionilor de o parte si de alta a membranelor .
- ionii de K+predomina in interiorul celulei , toate celulele umane avand
concentratie crescuta de potasiu la interior ;
- ionii de Na+predomina la exteriorul celulei .
Astfel , interiorul celulei are un deficit de sarcini pozitive .

Potentialul de repaus este in principal determinat de difuzia pasiva a ionilor


K+de si de transportul activ al ionilor de Na +si K + prin intermediul pompei de
K-Na .
Stimularea celulei prin diversi agenti fizici produce o brutala modificare a
permeabilitatii ionice membranare care duce la un influx masiv de ioni de
+
Na dinspre exterior in interiorul celulei . Depolarizarea membranei celulare
duce la aparitia unui potential de actiune ( 1 ms) .

Raspunsul unei fibre nervoase la Potentialul de actiune :


stimuli electrici cu intensitate • depolarizare
crescuta progresiv – legea “ totul sau • repolarizare
nimic ” . • hiperpolarizare
STIMULARE SI EXCITABILITATE
Q – cantitatea de electricitate [ C ]
Q=I·t I – intensitatea curentului [ A ]
t – timpul [ s ]

Daca intensitatea curentului electric creste incet intr-un interval mare de timp
nu se produce excitare pentru ca apare fenomenul de acomodare .

Factorii de care depinde stimularea tesuturilor :


- densitatea curentului [ C/cm2 ]
- viteza de crestere a intensitatii curentului[ A/s ]
- durata de timp in care circula curentul .

Catelectrotonus - apare la catod ( - )


- scade pragul de excitabilitate
- creste excitabilitatea
Anelectrotonus - apare la anod ( + )
- creste pragul de excitabilitate
- scade excitabilitatea ( hiperpolarizare )

Pielea are o diferenta de potential intre stratul cornos si derm de 23 mV .


Zonele cutanate lezate au o diferenta de potential mai mica . Vindecarea
plagilor este posibil de controlat si prin semnale electrice . Remodelarea osoasa
este dirijata si de semnale electrice ( efectul piezoelectric ) .
Modul in care curentii electrici terapeutici se raspandesc in organism are
urmatoarele caracteristici :

• indiferent de locul unde sant amplasati electrozii , liniile de forta ale


curentului se raspandesc in tot corpul , cantitatea cea mai mare trecand insa pe
zonele ce opun rezistenta cea mai mica ;
• pe regiunea cuprinsa intre electrozi , intensitatea curentului nu este egala , ci
proportionala cu conductibilitatea electrica a tesuturilor ;
• cu cat un segment este situat mai departe de electrozi , intensitatea curentului
ajuns la el este mai mica ;
• un tesut nu este un conductor uniform , deoarece membrana celulara si
spatiile intercelulare opun rezistente diferite trecerii curentului electric ;
• conductibilitatea electrica a unui tesut este direct proportionala cu continutul
lui in apa . Din acest punct de vedere lichidul cefalorahidian , limfa , secretia
biliara , sangele sant cele mai bune conducatoare de electricitate ; rau
conducatoare sant tesutul gras si cel osos .
Curentii electrici penetreaza in mod diferentiat tesuturile in fuctie de tipul
curentului :

- curentul galvanic si curentul alternativ de joasa frecventa se raspandesc


exclusiv in spatiul intercelular , deoarece membrana celulara le opune
rezistenta ;

- curentul alternativ de inalta frecventa nu intampina rezistenta din partea


membranelor celulare .
Curentul galvanic este prima forma de curent folosita in terapie .

Este un curent continuu sau cu frecventa 0 . Se poate propaga in tesuturi sub


urmatoarele forme :

- electrolitic prin disociatia electrolitica a substantelor anorganice din spatiul


inter si intracelular

- electroforetic prin coloizi polarizati

- electroosmotic prin deplasarea apei prin membrane semipermeabile sub


influenta curentului electric

- conducere protonica (in mica masura) prin cedare de protoni .


variaza foarte mult in functie de tipul de tesut traversat de curent .
Ex. : - lichidele organismului : 80 – 130 Ω/cm ;
- muschii : 300 Ω/cm ;
- organe parenchimatoase : 400 - 600 Ω/cm ;
- grasimea : 2000 Ω/cm .

depinde de :
- intensitatea curentului electric aplicat ;
- legea lui Ohm : U = I·R ;
- timpul de aplicare al curentului galvanic ; rezistivitatea scade treptat si dupa
30 min de la aplicarea curentului se ajunge la un echilibru dinamic ;
- perspiratia cutanata insensibila ;
- stari fiziologice ( menstra , somn , efort fizic ) ;
- ritmuri biologice ;
- alimentatie ;
- diverse patologii ( depresie , hipersimpaticotonie , epilepsie , mixedem ,
sclerodermie ) .
• Asupra fibrelor nervoase senzitive :
- efect analgetic , la pol (+) prin cresterea pragului de sensibilitate
dureroasa ( anelectrotonus ) cu hiperpolarizarea membranelor celulare
• Asupra fibrelor nervoase motorii :
- efect stimulator cu cresterea excitabilitatii obtinut la polul (-)
- catelectrotonusul favorizeaza depolarizarea membranelor celulare
• Asupra sistemului nervos central :
- aplicatiile descendente au efect sedativ si de scadere a excitabilitatii
nervoase
- aplicatiile ascendente au efect stimulator
• Asupra fibrelor vegetative vasomotorii are efect hiperemizant si vasodilatator
• Efect biotrofic prin imbunatatirea circulatiei tisulare

EFECTE FIZIOLOGICE - SUMAR


• analgetic ( pol pozitiv )
• stimulare neuromusculare ( pol negativ )
• vasodilatator
• biotrofic
• reglator asupra SNV ( in functie de aplicatie )
Electrozii utilizati pentru galvanizarea simpla , confectionati din placi
metalice ( plumb ) , au forme si dimensiuni diferite in functie de regiunea
pe care se aplica si de efectele urmarite . Cel mai adesea se folosesc placi
dreptunghiulare de marime egala sau diferita intre ele de 6/8, 8/10, 10/15
cm . Electrozii se aplica ferm pe tegument prin intermediul unor anvelisuri
hidrofile din tifon ambibate an solutii fiziologice sau apa simpla .
Daca se urmareste obtinerea unui efect analgetic , electrodul activ este cel
pozitiv , iar daca se urmareste obtinerea unui efect excitant , electrodul
activ este cel negativ .
Se utilizeaza doua modalitati de asezare a electrozilor :
- transversal , de oparte si de alta a regiunii afectate pe care o incadreaza
astfel fata in fata ( umar , glezna , genunchi ) ;
- longitudinal , cu electrozii plasati la distanta , la extremitatile
segmentului tratat ( brat , gamba , membru inferior ) .
Intensitatea curentului aplicat se dozeaza de la potentiometru in functie de
toleranta individului si de toleranta la locul de aplicare , senzatia corecta
fiind cea de furnicatura placuta . Aceasta corespunde unei intensitati a
curentului de 0,1-0,2 mA pe cm2 de electrod .
Durata tratamentului trebuie sa fie suficient de lunga , in general 20-30
minute .
Numarul sedintelor necesare este de 8-10 in formele acute si 12-15 sau mai
mult in cele cronice . Pacientul trebuie avizat in prealabil asupra senzatiei
pe care o va simti . Va fi asezat pe canapeaua de tratament in pozitiile cele
mai antalgice in functie de zona de tratat . Ca incidente posibile
mentionam arsurile tegumentare . Acestea se pot produce la pacienti cu
afectare a sensibilitatii cutanate . La trecerea curentului continuu , apa din
anvelisurile hidrofile disociaza in H+ si OH-. Pe tegument se gasesc in mod
obisnuit ioni paraziti (Na, Cl, K) care se combina cu H+ si OH- rezultand
acidul sau baza respectiva , cu producere de arsura tegumentara .

Pentru prevenire se folosesc solutii de protectie cu urmatoarele formule :

Pentru polul pozitiv :


NaCl 5g , NaOH 1g , Apa distilata ad. 1000 ml ( pentru neutralizarea HCl )

Pentru polul negativ :


NaCl 6g, HCl diluat 6,5g, Apa distilata ad. 1000 ml ( pentru neutralizarea
NaOH )

Potentiometrul aparatului de la care se regleaza intensitatea curentului


electric se manevreaza foarte incet deoarece in caz contrar pot apare
contractii musculare dureroase la variatia rapida a intensitatii .
Se aplica pentru tratarea unor regiuni mai intinse sau a intregului corp . Ele
imbina efectul curentului galvanic cu efectul termic al apei , care devine un
mijlocitor intre electrozi si tegument . Densitatea de cucent de pe tegument este
mai redusa si de aceea nu exista risc de arsura cutanata .
Baile galvanice patru-celulare folosesc patru vase in care se afla apa la 34-38 C 0 ,

vase care au inglobati electrozi in peretii lor prin care circula curentul continuu .
Pacientul poate introduce in aceste vase doua , trei sau toate patru membrele .
Se poate folosi fie sensul ascendent , fie descendent al curentului , in functie de
scopul urmarit .

Procedura se aplica zilnic , avand o durata de 20-30 minute .

Temperatura apei :
- mai crescuta 37 - 38 0C reduce senzatia neplacuta creata de curent si permite
aplicarea unor intensitati mai mari ;
- mai scazuta 34 - 35 0 C accentueaza senzatia neplacuta data de curent .

Baile 4 celule pot fi :


- descendente : polarizate ( + ) membre superioare si ( - ) membre inferioare ;
Efect sedativ , hipotensor ;
- ascendente : polarizate ( - ) membre superioare si ( + ) membre inferioare ;
Efect usor excitant si de crestere a tensiunii arteriale .
Baia galvanica Stanger este o cada izolata cu material plastic in care se afla
opt electrozi fixati pe pereti . Curentul galvanic poate fi facut sa circule intre
acesti electrozi in multiple variante : ascendent , descendent , transversal , in
diagonala .
Polul activ la galvanizare este electrodul (+) .

Apa are temperatura de 36-37 0C si concentratia maxima de 2 g/l NaCl


pentru a putea conduce bine curentul electric , iar intensitatea curentului se
regleaza in functie de prescriptia medicului si de senzatia subiectiva a
pacientului : furnicatura placuta sau caldura (400-600 mA) .

Durata tratamentului este de 15-30 minute .

Se fac 6-12 sedinte la doua-trei zile .

Contraindicatii :

• leziuni trofice ale tegumentului ;


• dermatoze ;
• implanturi metalice ;
• pacemaker ;
• solutii de continuitate ale tegumentului .
Baia galvanica ELECTRA
Un curent continuu aplicat tesuturilor duce la acumularea ionilor pozitivi
sub catod si a ionilor negativi sub anod . Local se produc modificari ale ph-
ului ( sub catod va fi mai alcalin iar sub anod mai acid ) ceea ce provoaca
disconfort pacientului ( mai ales la catod ) . Un curent alternativ nu duce la
o astfel de acumulare de sarcini electrice sub electrozi si deci acest curent
nu are efecte polare .
Cantitatea de sarcini electrice care se deplaseaza in fiecare directie a
electrozilor poate fi :
- inegala ― curentul are efecte polare
- egala ― curentul nu are efecte polare

(a) curent polar

(b) curent apolar


Reprezinta numarul de oscilatii in unitatea de timp . Se masoara in [ Hz ].
Ex. : 10 pulsuri pe secunda reprezinta o frecventa de 10 Hz .

Curentii pulsati au 2 tipuri


de frecventa :
1. nr. de oscilatii pe secunda
2. nr. de trenuri de impulsuri
pe secunda “burst frequency”

frecventa impulsuri : 60 Hz
frecventa burst : 2 Hz

Este important cand urmarim


stimularea muscu laturii ; la
frecventa de cca. 30 Hz se
obtine contractia tetanica cu
forta crescuta .
Este strans legata de amplitudine in producerea unui potential de actiune .
La aceeasi amplitudine durata variabila a impulsului poate da stimulare
motorie , durere sau stimulare senzitiva .
La impulsurile rectangu-
lare intensitatea curentului
creste brusc la nivel maxim ,
ceea ce genereaza potentia-
lul de actiune . Daca inten-
sitatea impulsului creste
progresiv apare fenomenul
de acomodare la curent .
- impulsuri triunghiulare ; - impulsuri exponentiale .
Este cuprinsa intre 10 – 100 mA la curentii folositi in electroterapie .
Depinde de : - scopul urmarit de tratament
- pacient ; se seteaza colaborand cu pacientul .
Amplitudinea determina numarul total de fibre nervoase activate .

Reprezinta raportul intre timpul cand curentul actioneaza si timpul total pana
la urmatorul impuls sau tren de impulsuri ( burst ) .

Duty-cycle este important pentru ca este un factor ce determina oboseala


neuromusculara ( oboseala neuromusculara data de depletia de
neurotransmitatori ) .
Duty-cycle se poate masura atat la curentii cu impulsuri ( izolate ) cat si la
curentii cu trenuri de impulsuri ( burst ) .
Reprezinta variatia unor parametri : frecventa , amplitudine , durata . Are
scopul de a reduce fenomenul de acomodare . Acomodarea este scaderea
raspunsului la un stimul repetat si consta in scaderea perceptiei senzoriale a
stimulului .Acomodarea este important sa fie prevenita atunci cand tratamen-
tul electric are ca scop controlul durerii .

Si trenurile de impulsuri se pot


modula , de exemplu pentru a
obtine o contractie musculare
cat mai fiziologica . .
Este definit ca un curent avand un
puls de durata infinita ; se foloses-
te pentru galvanizari si ionoforeza

CURENTUL ALTERNATIV
Este constituit dintr-o serie de impulsuri care alterneaza ; se foloseste pentru
stimularea musculaturii normal inervate si pentru controlul durerii .

.
Fiecare impuls este separat de un
interval de timp de celalalt impuls.

Pentru un curent pulsat cu o durata


a pulsului < 1 ms , cu o frecventa
< 120 Hz , aplicat max 20' , efectele
polare nu conteaza .
Curentii pulsati pot fi :
monoalternanta ( asimetrici ) cu
efecte polare si bialternanta ( sime-
trici ) .
Efectele polare conteaza in aplicatiile mai prelungite ale curentilor cu
impulsuri .

Este de preferat sa folosim curenti apolari deoarece nu produc disconfort .


Este un curent cu impulsuri asimetrice bifazate cu o frecventa intre 30-70 Hz si
o durata a impulsului de cca. 1 ms . Aceste impulsuri se folosesc pentru
stimularea muschilor normal inervati .

Unii producatori de aparatura de electroterapie numesc “faradic” orice


curent produs cu scopul de a stimula fibrele musculare normal inervate .
Nevralgie cervicobrahiala stanga ; TENS

Herpes Zoster ; curent diadinamic

α
Lombalgie vertebrogena ; TENS

Claudicatie intermitenta; Trabert pentru normalizarea simpaticului

α
LASER reprezinta acronismul “light amplification by stimulated emission of
radiation” si este o radiatie electromagnetica colimata (foarte ingusta) cu
proprietati speciale .
Laserele terapeutice au lungimi de unda aflate in domeniul vizibil ( lumina
rosie ) si infrarosu .
Laserele se deosebesc de lumina obisnuita prin :
a) Monocromaticitate : un laser emite radiatie electromagnetica cu o singura
lungime de unda
b) Coerenta : undele laser nu au numai aceeasi λ dar oscileaza “in faza”.
Coerenta lor este temporala si spatiala

c) Colimare : datorita coerentei spatiale razele laser sunt paralele si fasciculul


laser este ingust , nu se imprastie.
Laserul ca orice radiatie electromagnetica sufera procese de reflexie , refractie
si absorbtie .
Laserele medicale folosite in fizioterapie se incadreaza in clasa de siguranta 3B
, adica trebuie folosite numai de personal experimentat , in zone restrictionate ,
cu ochelari de protectie .
- Densitatea de energie : reprezinta energia transferata unei suprafete ; se
masoara in [ J /cm 2 ].
- Putere : reprezinta cantitatea de energie produsa in unitatea de timp [ W ]

- Densitatea de putere : puterea emisa pe unitatea de suprafata [ W /cm 2 ].


Laserii folositi in fizioloterapie au puteri exprimate in mW ( 50 ÷ 500 mW ) .

Terapia fizicala cu laser se numeste LLLT ( low level laser therapy ) .

Adancimea de penetrare a laserului depinde de lungimea de unda se de puterea


emisa .
Laserii cu lumina rosie actioneaza mai superficial (penetraza 1÷2 mm) .
Laserii in infrarosu actioneaza mai profund ( 2÷4 mm) pentru 50 mW .

a) biostimulare : laserul stimuleaza considerabil procesele reparatorii si


regenerative in organism
b) antialgic
Mecanismul de actiune al laserului asupra tesutului viu nu este complet
elucidat .
Majoritatea aparatelor laser folosesc diode semiconductoare , cum esteGaAlAs,
incorporata in proba laser care este conectata la partea de comanda a
aparatului si care se aplica pe pacient .
Laser :
- proba laser ( are o singura dioda )
- ”dus” are 6 sau 8 diobe
- sistem de scanare
- parte de comanda cu microprocesor .
Parametrii de lucru ai laserului se aleg dupa :
- marimea zonei de tratat
- profunzimea la care se afla in tesut zona de tratat
- tipul de patologie tratat ( acuta, cronica ) .
Lungimea de unda a probei laser este fixa .
Dozele aplicate variaza intre 0,5 ÷4 J/cm2 pentru leziuni acute si 4 ÷50 J/cm2
pentru leziuni cronice . Pentru penetrare mai adanca se folosesc puteri mari ( >
100 mW ) . Exista lasere care emit pulsat , anumite frecvente avand efecte
speciale .
Ex. : laser de 10 mW
2 2
Proba laser cu2suprafata de 0,12 cm , densitate de putere de 10 mW/0,125cm
= 80 mW/cm 2
si o densitate de energie
2
( pentru 50
2
sec. de tratament )
80 mW/cm X 50 ms = 4000 mJ/cm = 4 J/cm .
Pacientul este pozitionat confortabil , zona de tratat este expusa. Pacientul si
asistentul poarta ochelari de protectie . Pielea regiunii de tratat este curatata cu
alcool . Proba laser se aplica in cantact strans cu pielea ,pe punctul de tratat.
Dusul se aplica la mica distanta de plaga de tratat ( sau se foloseste sistem de
scanare ) .

- Nu se dirijeaza proba laser spre ochi


- Tumori
- Zone de tegument supuse iradierii
- Uterul gravid .

- Ulcere varicoase
- Escare , plagi
- Sinuzite , otite , faringite
- Entorse , luxatii , sechele posttraumatice , intinderi si rupturi musculare
- Reumatism abarticular : tendinite , bursite , periartrite , miogeloze , fasciite
- Reumatism degenerativ : artroze cu diverse localizari
- Nevralgii , nevrite
- Sindroame dureroase dediverse etiologii prin laserpunctura
- Inflamatii orogingivale , postextractie dentara .
Tratamentul cu campuri magnetice a fost folosit inca din sec. XVI :

• Paracelsus – a folosit magneti pentru a stimula calusarea fracturilor


• 1845 Faraday descopera magnetismul si legea inductiei electromagnetice
• 1902 sunt publicate primele studii asupra efectelor biologice ale campurilor
magnetice .
Campurile magnetice sunt produse in bobine prin care circula curent electric ;
campul magnetic poate fi ( ca si curentul care produce ) :
• continuu
• pulsatoriu
Intensitatea campului magnetic se masoara in Tesla ( T ) sau miliTesla ( mT ) .
Campul magnetic terestru variaza de la valoarea de aprox. 60 mT la poli la
valoarea de 30 mT la ecuator .
Studiile ultimilor ani au demonstrat efectele biologice pe care le produc in
special campurile magnetice pulsatorii ( intrerupte ) .
Campul magnetic continuu nu produce efecte adverse asupra corpului uman .

OMS permite aplicarea campului magnetic continuu de 2-3 T asupra corpului


uman . O bratara cu magneti are 20-130 mT.
Mecanismul de actiune a campurilor magnetice asupra organismului nu este
cunoscut in intregime ; se considera ca este similar cu cel al radiatiei
electromagnetice ( unde scurte ) :
• producerea unor modificari energetice la nivelul membranelor celulare cu
cresterea difuziunii membranare si accentuarea metabolismului celular
• stimularea neoformarii vasculare
• stimularea cresterii tesutului reparator de granulatie la nivelul plagilor
• stimularea productiel de colagen la nivelul cartilajelor
• Stimularea activitatii enzimatice oxidative celulare ( citociomoxidaza ,
peroxidaza ) cu o mai buna utilizare a oxigenului
S-au demonstrat efecte benefice ale campului magnetic asupra :
• sistemului nervos central si vegetativ
camp magnetic continuu – efect sedativ si parasimpaticoton
camp magnetic intrerupt – efect excitator si simpaticoton
frecvente sub 10 Hz – vagotonizante
frecvente de 50 Hz - simpaticotonizant
• circulatiei sanguine si limfatice
campul magnetic intrerupt stimuleaza dezvoltarea vaselor de neoformatie
si kinetica vaselor limfatice
• proceselor metabolice celulare
campurile magnetice continue stimuleaza anabolismul
• sistemul neuromuscular – in special musculatura fazica
campul magnetic continuu creste ritmicitatea descarcarilor in neuronul
motor cu cresterea fenomenului de recrutare
campul magnetic intrerupt creste forta de contractie a fibrelor musculare

• accelerarea calusarii fracturilor


• stimularea vindecarii plagilor
• sedare si analgezie
• stimularea microcirculatiei
• aparatele cu camp magnetic au aplicatori care se aseaza pe zonele de tratat
sau bobine ( cervicala si lombara ) care sunt atasate unui pat de tratament
• aplicatorii sau bobinele se aplica peste imbracamintea pacientului
• aparatele moderne se pot aplica si pe zonele cu implante metalice ( campurile
magnetice intrerupte )
• este indicata o distanta de cel putin 1 m intre aparatele de magnetoterapie si
alte aparate electrice ( vezi indicatiile producatorilor )
I
• reumatism cronic degenerativ : artroze
• reumatism abarticular ( tendinite , mialgii , miogeloze )
• artrite : poliartrita reumatoida st. I si II , spondilita ankilozanta , artrita
psoriazica
• fracturile ( pentru stimularea consolidarii )
• sechele posttraumatice : algoneurodistrofie , plagi , escare
• contuzii , hematoame , distrofii neurovegetative
• nevroze asmatice si anxioase , boala ticurilor , irascibilitate , cefalee
psihogena
• insomnia
• spasticitatea dupa accidentele vasculare cerebrale ( hemipareza spastica )
traumatisme vertebromedulare ( parapareze , tetrapareze spastice ) ;
parapareze si tetrapareze dupa infirmitate motorie cerebrala
• asm bronsic , bronsita cronica asmantiforma
• unele boli digestive : colonul iritabil , diskinezia biliara
• dismenoreea , tulburari de menopauza , inflamatii cronice pelvine
• hipertensiunea arteriala esentiala
• limfedem stadiul I si II

• purtatorii de pacemaker sau de alte electrostimulatoare


• sarcina
• boli hematologice severe
• boli infectioase si febrile
• tumori maligne
• TBC pulmonar sau extrapulmonara activa
• epilepsie
• psihoze
BIBLIOGRAFIE

ELECTROTERAPIA PENTRU KINETOTERAPEUTI – PRINCIPII SI


PRACTICA AN 2014 – DANCIU EMA

RADULESCU ANDREI –ELECTROTERAPIE – EDITURA MEDICALA


BUCURESTI ANUL 2002

ROXANA POPESCU – MEDICINA FIZICA, BALNEOCLIMATOLOGIE


SI RECUPERARE – EDITURA MEDICALA UNIVERSITARA,
CRAIOVA ANUL 2005