Sunteți pe pagina 1din 33

Structura fontelor albe

- matricea metalică de bază – cementitică (cementita – compus


chimic Fe3C-cu reţea ortorombică, 6,67%C, dur şi fragil)- în consecinţă,
aceste fonte sunt dure, fragile, puţin rezistente la tracţiune şi şocuri
mecanice, greu prelucrabile prin aşchiere, dar rezistente la uzura
abrazivă, care defineşte şi domeniul de aplicaţie al acestora.
Modificarea comportamentului mecanic al fontelor albe se asigură
prin modificarea matricei metalice prin:
- aliere
- tratament termic
În aceste cazuri se urmăreşte obţinerea bazei metalice de tipul:
- perlitică (tratament termic,aliere, combinat)
- austenitică (numai prin aliere);
- martensitică (sau bainitică) – tratament termic, aliere,
combinat
FONTE

DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA FONTELOR DUPĂ:


- COMPOZIŢIE CHIMICĂ;
- STRUCTURĂ;
- PROPRIETĂŢI
După aspectul în macrostructura ruperii :
- fonte albe : hipoeutectice (P+Ce+Le); eutectice (Le); hipereutectice
(Le+Ce)
- fonte pestriţe: amestec structural de fontă albă şi fontă cenuşie
- fonte cenuşii : Baza metalică + Grafit
Baza metalică :
- Feritică ( fonte feritice)
- Ferită + Perlită (fonte ferito-perlitice)
- Perlitică (fonte perlitice)
Fontele pestriţe au structura : P+F+G+Ce+Le
Structura fontelor albe
- matricea metalică de bază – cementitică (cementita – compus
chimic Fe3C-cu reţea ortorombică, 6,67%C, dur şi fragil)- în consecinţă,
aceste fonte sunt dure, fragile, puţin rezistente la tracţiune şi şocuri
mecanice, greu prelucrabile prin aşchiere, dar rezistente la uzura
abrazivă, care defineşte şi domeniul de aplicaţie al acestora.
Modificarea comportamentului mecanic al fontelor albe se asigură
prin modificarea matricei metalice prin:
- aliere
- tratament termic
În aceste cazuri se urmăreşte obţinerea bazei metalice de tipul:
- perlitică (tratament termic,aliere, combinat)
- austenitică (numai prin aliere);
- martensitică (sau bainitică) – tratament termic, aliere,
combinat
Fonte albe hipoeutectice

CeII

Le

Fe, C 2.4, Si 1.1, Mn 1.1 (% masice)


Fontă albă hipoeutectică aliată
(SILAL)
Fe; C 3.0; Si 6; Mn 0.7; P 0.3; S 0.1
(% masice)
Fonte albe eutectice

Compoziţia : Fe, C 4.17, Si 0.40, Mn 0.45, Cr 0.95 (% greutate)


Structura : ledeburitică (fiind puţin hipoeutectică apar şi grăunţi mai mari
de perlită şi grăunţi de cementită secundară).(atac nital 2%).
Fonte albe hipereutectice
Le

CeI

Carbonul este cuprins între 4,3 şi 6,67%.


Fonte pestriţe

Structura: P+F+G+Ce+Le

Intre fontele albe si fontele cenuşii se mai poate delimita o categorie


intermediară de fonte, numite fonte pestriţe (fonte perlito – cementitice), a căror
structură prezintă formaţiuni de cementită nedescompusă, alături de particule de
grafit inglobate intr-o masă perlitică. Fontele de acest tip au o structură
neomogenă si proprietăţi necorespunzatoare unor utilizări practice. În structură
apar atât constituenţi specifici fontelor albe (cementită şi ledeburită) cât şi
constituenţi specifici fontelor cenuşii (grafitul).
Fonte cenuşii
Fontele cenusii (fonte de turnatorie sau turnate in piese) sunt aliaje ale fierului cu
carbonul caracterizate prin prezenta in structură a carbonului liber sub forma de
grafit. In ruptura aceste fonte au o culoare cenusie datorită grafitului, de aici derivand
si denumirea lor. Cristalizeaza dupa sistemul stabil Fe – grafit, reprezentat printr-o
diagramă corespunzatoare unei răciri lente, de echilibru, avand temperaturile de
transformare ceva mai ridicate si concentratia in carbon a punctelor critice ceva mai
mică, comparativ cu diagrama sistemului metastabil Fe-Fe3C.
Factorii care favorizează obtinerea fontelor cenusii sunt : temperaturile mari de
turnare, vitezele mici de răcire si prezenta elementelor grafitizante (Si, Al, etc.).
Această categorie de aliaje are o largă utilizare in industrie, proprietătile mecanice si
tehnologice fiind determinate atat de matricea metalica de baza, cat si de cantitatea,
dimensiunile, forma si distributia grafitului.
Masa metalică de bază nu diferă ca faze si constituenti de a otelurilor, cu deosebirea
ca datorită conţinutului mai mare de fosfor, apare in structura un nou constituent,
eutecticul fosforos.
Dupa natura masei metalice de baza, se deosebesc urmatoarele categorii de fonte
turnate in piese :
fonte cenusii feritice ;
fonte cenusii ferito – perlitice ;
fonte cenusii perlitice ;
Diagrama de
echilibru
Fe-Grafit
1600

d
1400 L
Temperatura, 0C

1200

gg
1000

800

a
600
Oteluri Fonte Fonte
hipoeutectice hipereutectice
4,3
400
Fe 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 6.67

Continutul de carbon, C, in % masice


Grafitul
• Grafitul poate sa apara in fontele cenusii sub forma lamelara (fonte cenusii
obisnuite), in cuiburi (grafit de recoacere in fontele maleabile) si sub forma de
mici sfere sau noduli (in fonte nodulare). Cristalizeaza in sistem hexagonal si
rezistenta sa mecanica este practic nula. Ca urmare, incluziunile de grafit pot fi
considerate ca defecte care creaza discontinuitati ce perturba continuitatea
masei metalice de baza. Cu cat aceste incluziuni sunt mai numeroase si mai
mari, cu atat rezistenta la rupere prin tractiune, modulul de elasticitate si
plasticitatea sunt mai scazute la aceeasi matrice metalica ; in schimb, grafitul are
o mica influenta asupra rezistentei la rupere prin compresiune si asupra duritatii,
caracteristici determinate esential de masa metalica a fontei. In acelasi timp,
grafitul imbunatateste prelucrabilitatea prin turnare si aschiere, mareste
rezistenta la uzura ( grafitul joaca rol de lubrifiant) si capacitatea fontei de
a prelua vibratii.
• In funcţie de forma grafitului si procedeul de elaborare, fontele cenusii se
clasifica in :
• fonte cenusii obişnuite, cu grafit lamelar ;
• fonte modificate :
– în faza lichidă :
 cu grafit lamelar cu vârfuri rotunjite;
• cu grafit vermicular ;
• cu grafit nodular ;
•  în faza solidă :
•  cu grafit în cuiburi.
• Ultimele doua categorii de fonte mai sunt numite si fonte cenuşii ductile.
Fonte cu grafit lamelar
Fontele cenusii obisnuite sunt fonte cu grafit lamelar care contin
2.5...3.5%C, 0.5...4.5% Si, 0.4...1.0% Mn, 0.1...1.0% P, 0.002...0.15% S.
Forma lamelelor de grafit poate sa fie liniara, semiarcuita sau arcuita,
asociata cu forma in cuiburi etc. Separarile de grafit pot sa aiba un
caracter izolat, de aglomerari, de retea, interdendritic punctiform sau
lamelar, de rozeta etc. Matricea metalica a fontelor cenusii obisnuite poate
fi : feritica, ferito – perlitica, sau perlitica.

• Fontele cenusii feritice au structura alcatuita din grafit lamelar inclus intr-o
matrice formata din graunti poliedrici de ferita (figura – ‘Fonte cenusii cu
grafit lamelar ; atac cu nital (300 :1)’). Microstructura fontelor ferito-
perlitice este constituita din zone albe de ferita, care inconjoara grafitul
lamelar si zone de perlita (figura – ‘Fonte cenusii cu grafit lamelar ; atac cu
nital (300 :1)’). Fontele cenusii perlitice prezinta in structura lamele de
grafit inflobate in matricea perlitica (figura – ‘Fonte cenusii cu grafit
lamelar ; atac cu nital (300 :1)’).

• Fontele cenusii perlitice cu grafitul sub forma de lamele fine si izolate au


cele mai bune caracteristici mecanice ; cele ferito-perlitice prezinta o
rezistenta macanica ceva mai redusa, iar fontele feritice au rezistenta
mecanica cea mai scazuta si din acest motiv, ele nu sunt utilizate practic.
In industrie sunt folosite, de regula, doar fontele cenusii cu matrice
perlitica sau ferito-perlitica.
Fonte cenuşii neatacate

Structura : Baza metalică (matricea de culoare deschisă) +


grafit lamelar (negru)
Microstructura fontelor cenuşii cu grafit
lamelar
Fonte cenuşii perlitice cu grafit lamelar
EP P

X 100 Gl EP X 250
Fontă cenuşie cu grafit lamelar cu matricea metalică perşitică
Fe, C 3.2, Si 2.5 (% masice)
Structura: P – perlită; Gl – grafit; EP – eutectic fosforos; atac : nital 3%.
Fonte fosforoase
• Pentru marirea fluidităţii si imbunătăţirea rezistenţei la uzură, fontele
cenuşii obişnuite, au un conţinut de fosfor mai ridicat. Acest fapt
conduce la apariţia în structură a eutecticului fosforos (steadita), sub
forma unor zone ramificate cu un fond alb pe care sunt distribuite
globule foarte mici de culoare inchisă. Dacă au conţinutul de fosfor
mai ridicat, eutecticul fosforos se dispune in reţea determinând o
structură celulară. De menţionat insă, că rezistenţa mecanică a
acestor fonte se reduce corespunzator cantităţii de eutectic fosforos
din structură.
Fonte cenuşii cu grafit modificat
Caracteristicile de rezistenta si plasticitate ale fontelor cenusii sunt
influentate hotarator de forma si dimensiunea separarilor de grafit.
Ameliorarea proprietatilor mecanice ale fontelor cenusii se poate obtine prin
introducerea in fonta lichida a unor mici cantitati de substante, care la
solidificare modifica dimensiunea sau forma lamelelor de grafit in sensul
obtinerii unui grafit fin si uniform dispersat, respectiv a unui grafit nodulizat,
sferoidal.
Acest procedeu se numeste modificare, iar substantele utilizate in scopul
mentionat se numesc modificatori.
Dupa forma grafitului in fonta solidificată, se deosebesc trei tipuri de fonte
modificate :
fonte modificate cu grafit lamelar, cu vârfuri rotunjite ;
fonte modificate cu grafit vermicular ;
fonte modificate cu grafit în cuiburi ;
fonte modificate cu grafit nodular (sferoidal) ;
Fonte modificate cu grafit lamelar
• In comparatie cu fonta cenusie cu grafit lamelar nemodificat, in care
separarile de grafit sunt lungi, cu varfurile ascutite si repartizate mai
putin uniform, în timp ce în fonta modificată cu grafit lamelar (Rm =
300…400 N/mm2; A5 = 0.8…1.0%), lamelele de grafit sunt mai mici şi
mai numeroase, au vârfurile rotunjite şi sunt uniform repartizate in
masa metalică de bază.

Pentru obtinerea acestor fonte, ca elemente modificatoare se utilizeaza Ca, Ba, si Sr, care se
introduc in fonta lichida de compozitie 2.8...3.1%C.
Ca elemente ajutatoare se folosesc :
- Al, Si, Zr si Ti pentru marirea numarului separarilor de grafit ; toate acestea creeaza germeni
de cristalizare pentru grafit (CaO, Al2O3, SiO2 etc.), reactionand cu oxigenul din baia topita ;
- Cu, Sn, Mn si Cr pentru marirea cantitatii perlitei din structura masei metalice de baza.
Fonte cenuşii cu grafit vermicular

Spre deosebire de fontele cenusii cu grafit lamelar nemodificate, la care


raportul dintre lungimea si grosimea lamelelor de grafit este mare (l/g >
50), in fontele cu grafit vermicular (Rm = 350 450 N/mm2, A5 = 2 5%),
raportul dintre lungimea si grosimea lamelelor este sub 20, iar separarile
sunt repartizate mai uniform in masa metalica de baza.
Grafitul vermicular reprezintă o forma intermediară între grafitul lamelar si
grafitul nodular si se obtine printr-o modificare insuficientă (frânată) ;
elementele modificatoare utilizate la producerea acestor fonte sunt Mg,
Ce, Al şi Ti. In cazul acestor fonte, Al si Ti frânează procesul de formare a
grafitului nodular, el fiind oprit la stadiul de grafit vermicular.
Caracteristicile mecanice ale fontelor cu grafit vermicular au valori
intermediare între cele ale fontelor cu grafit lamelar si nodular.
Fonte maleabile
• Fontele maleabile provin din fonte albe hipoeutectice incalzite la temperaturi inalte (recoacere de
maleabilizare) in scopul descompunerii totale sau partiale a cementitei : Fe3C → austenita + grafit ;
Fe3C → ferita + grafit. In prezenta unui mediu oxidant (C + CO2 → 2CO) scade si continutul de carbon din
fonta. Se caracterizeaza prin prezenta in structură a grafitului sub forma de cuiburi. Denumirea de fonte
maleabile provine de la faptul ca ele posedă caracteristici de ductilitate si tenacitate mult superioare fontelor cu
grafit lamelar.
• In functie de procedeul de maleabilizare se disting doua tipuri de fonte maleabile :
• fonte maleabile cu inima neagra (cu miez negru) ;
• fonte maleabile cu inima alba (cu miez alb).
Fonte maleabile cu inima neagră
• Aceste materiale se obtin prin incalzirea unei fonte albe cu continut mic de carbon (aprox. 2.8% C) intr-un
mediu neutru. Dupa metode mai vechi, incalzirea se realizeaza in cutii de maleabilizare in prezenta unui mediu
format din SiO2, samota si zgura granulata. Metoda este cunoscuta sub denumirea de procedeu american.
Incalzirea se efectueaza la 900...950 oC, cu mentinere pentru grafitizarea cementitei din ledeburita ; urmeaza o
racire lenta (in cuptor cu 3...10 oC/h) in intervalul de transformare eutectoida pentru grafitizarea cementitei
secundare si cementitei din perlita. Dupa ce transformarile au avut loc se poate face o racire mai rapida (in
aer).
• In timpul acestui tratament termic, cementita se descompune in carbon liber (grafit) si ferita, fenomen ce
poarta numele de proces de grafitizare. Grafitul precipita sub forma unor aglomerari mai mult sau mai putin
sferice, iar daca procesul este bine condus se obtine o fonta cu o structura alcatuita din cuiburi de grafit si
ferita.
• In prezent maleabilizarea in mediu solid este inlocuita cu maleabilizarea in mediu netru gazos (atmosfere
controlate).
• Daca din ciclul de recoacere de maleabilizare este suprimata mentinerea pentru descompunerea cementitei
eutectoide, se obtine o masa metalica de baza formata numai din perlita in care sunt distribuite cuiburi de
grafit .Acest tip de fonta poarta denumirea de fonta maleabila perlitica.
Fonte maleabile cu inima albă
• Fonte maleabile cu inima alba
• Numele provine de la aspectul suprafetei de rupere care este de la gri- argintiu in
exterior, pana la negru in interior (la piesele groase in sectiune). Aceste fonte se obtin
prin incalzirea si mentinerea indelungata la temperaturi 1000...1050 oC a unor fonte
albe hipoeutectice cu aprox. 3.2%C, intr-un mediu oxidant (FeO, FeO3, Fe3O4) care
provoaca decarburarea stratului superficial. Ca rezultat, la exterior piesele vor
prezenta o structura feritica lipsita de grafit, iar miezul va fi constituit din perlita (sau
perlita si ferita) si o cantitate relativ mica de grafit in cuiburi (figura – ‘Fonta maleabila
cu inima alba ;atac cu nital’). Aceasta metoda este cunoscuta sub denumirea de
procedeul european.
• La fontele maleabile cu inima alba duritatea creste de la margine spre miez cu atat
mai mult, cu cat piesa este mai groasa (proportia de perlita mai mare). In general la
suprafata, duritatea HB este de 125 daN/mm2, in timp ce in miez ea poate sa ajunga
la 215daN/mm2.
• Fontele maleabile feritice se folosesc la executia pieselor supuse unor solicitari
dinamice si statice ridicate (cratere de reductoare, punti din spate ale autovehiculelor,
butuci, carlige, etriere etc.), iar cele perlitice la confectionarea segmentilor de frana, a
furcilor arborilor cardanici, a mansoanelor etc.
Fonte maleabile (cu grafit în cuiburi)

Fontă maleabilă cu inimă neagră

Fontă maleabilă perlitică


Fonte ductile (fonte nodulare)
Fontele modificate cu grafit nodular se obtin prin modificarea cu Ce, Mg, Ca, Y. Pentru
modificarea cu Ce se utilizeaza fonte cu 3.4…4.1% C; 2.0…2.8% Si; 0.3…1.5% Mn, max
0.5% P si 0.01% S. Adăugarea modificatorilor se face la temperatura de 1350...1450 oC când
separarea grafitului primar încă nu a început. Pentru nodulizarea grafitului într-un procent cât
mai mare, procesul este susţinut prin adăugarea de ferosiliciu cu aprox. 75% Si. In final fonta
turnată trebuie sa conţină 0.02 0.06% Ce. Pentru modificarea cu Mg se folosesc de regulă
prealiaje de magneziu cu Ni, Cu, Al care trebuie să asigure in fonta turnată 0.05…0.08% Mg.
Matricea metalică a fontelor cu grafit nodular poate fi, la fel ca la fontele cu grafit lamelar,
feritică, ferito-perlitică sau perlitică.
Prin nodulizarea grafitului se reduc la minim efectele negative ale grafitului lamelar, obtinandu-
se rezistente mecanice inalte si o buna plasticitate (Rm = 370…900 N/mm2, A5 = 2…17%),
caracteristicile de uitlizare ale acestor fonte apropiindu-se de cele ale otelurilor carbon.
Fontă nodulară feritică
GS

Compoziţia chimică : Fe; 2,4%C (% greutate).

Structura : Ferită (F) + Grafit sferoidal (GS) ;


atac : nital 2%.
(apar şi forme de grafit degenerat)
Fonte nodulare (cu grafit sferoidal)

GS

Fe, C 3.52, Si 2.51, Mn 0.49, Mo 0.15, Cu 0.31 (% greutate)

Structura : P + F + GS ; Atac : nital 2%.


Fontă nodulară ferito-perlitică

GS

100 μm
100μm
Fe, C 3.52, Si 2.51, Mn 0.49, Mo 0.15, Cu 0.31 (% greutate)

Structura : P + F + GS ; Atac : nital 2%.


Fontă nodulară călită

Arez.

GS

Compoziţia : Fe, C 3.52, Si 2.51, Mn 0.49, Mo 0.15, Cu 0.31 (wt%)


Structura : Bainită superioară (Bsup) + Austenită netransformată (Arez.) + Grafit
sferoidal (GS); Atac : nital 2%.
Călire izotermă : austenitizare la 9500C, răcire izotermă în baie de săruri la 4000C
timp de 55 min.
Fontă nodulară călită

Arez

Binf
GS

Compoziţia : Fe, C 3.52, Si 2.51, Mn 0.49, Mo 0.15, Cu 0.31 (% greutate)

Structura : Bainită inferioară (Binf) + Austenită netransformată (Arez.) + Grafit


sferoidal (GS); Atac : nital 2%.
Călire izotermă : austenitizare la 9500C, răcire izotermă în baie de săruri la 3000C
timp de 65 min.
Fontă nodulară călită

Binf

Arez

GS

Compoziţia : Fe, C 3.52, Si 2.51, Mn 0.49, Mo 0.15, Cu 0.31 (% greutate)


Structura : Bainită inferioară (Binf) + Austenită netransformată (Arez.) + Grafit
sferoidal (GS); Atac : nital 2%.
Călire izotermă : austenitizare la 9500C, răcire izotermă în baie de săruri la 2500C
timp de 50 min.
Simbolizarea fontelor cenusii
• - Fontele cenusii cu grafit lamelar turnate in piese : se simbolizeaza cu Fc
urmat de rezistenţa minimă de rupere la tracţiune in MPa ;
• Exemplu : Fc 100,Fc150,…,Fc400
• - Fonte cu grafit vermicular : simbolizarea se face cu literele Fgv, urmate
de cifre care indica rezistenta minima de rupere la tractiune, exprimata in
MPa.
• Exemplu : Fgv 300
• - Fontele cu grafit nodular turnate in piese : simbolizarea se realizeaza cu
literele Fgn, urmate de cifre, care indica valoarea rezistentei minime de
rupere la tractiune, exprimata in MPa, respectiv valoarea alungirii la
rupere in procente ;
• Exemplu : Fgn 370-17; Fgn 450-12; …;Fgn 700-2.
• Fonte maleabile : se simbolizeaza cu litere
• Fma – fonte maleabile cu inima alba
• Fmn – fonte maleabile cu inima neagra
• Fmp – fonte maleabile perlitice
• urmate de rezistenta minima de rupere la tractiune exprimata in MPa.
• Exemplu : Fma 350, Fmn 300, Fmp 500.

Fonte aliate

a b

Fonta aliată cu siliciu (SILAL) : Fe, C 2.10, Si 5.60, Mn 0.50 (% greutate)


a) Fară atac (matrcea metalică+grafit interdendritic); b) după atac cu nital 4% - dendrite
feritice + grafit nodular şi lamelar + ledeburită (amestec mecanic de ferită şi carburi de
siliciu).

Este o fontă rezistentă la oxidare şi cu o oarecare ductilitate. Rezistenţă mecanică bună,


Rezistenţa la oxidare se datorează formării unui film subţire, compact şi aderent la
suprafaţă, bogat în carburi de siliciu, care se opune pătrunderii oxigenului. Este o fontă
refractară (rezistentă la oxidare la temperaturi ridicate).

S-ar putea să vă placă și