Resuscitarea

cardiorespiratorie
 Resuscitarea cardiopulmonara-
Obiective
 Lanţul supravieţuirii
 Cauzele stopului cardiorespirator
 BLS adult
 BLS pediatric
 ALS-algoritm ERC
 Situatii speciale in resuscitare
 Lanţul supravieţuirii

Acces precoce RCP precoce Defibrilare ALS precoce

precoce
Dispecerat medical integrat
•starea de inconştienţă si respiratia absenta trebuie să
declanşeze protocolul pentru stop cardiorespirator.
•Importanţa recunoaşterii respiraţiei de tip gasp-ing ca
semn de stop cardiorespirator
 Suportul vital de bază (BLS) la
adult
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ (Basic Life Support) sau
resuscitarea de bază cuprinde principalele cunoştiinţe teoretice
şi aptitudini practice de care are nevoie orice persoană pentru
a putea interveni într-o situaţie ameninţătoare de viaţă, în
special în stopul cardio-respirator.

 A: AIRWAY - libertatea căilor aeriene.

 B: BREATHING - asigurarea ventilaţiei care să suplinească
mecanica repiratorie şi să permită realizarea schimburilor
alveolocapilare.
 C: CIRCULATION - menţinerea funcţiei de pompă a
inimii astfel încât să se realizeze o circulaţie eficientă şi
oxigenarea ţesuturilor, în special a creierului.
 Early Ages - Flagellation Method
Early Ages - Heat Method

1530 - Bellows Method

1711 - Fumigation Method

1770 - Inversion Method 1803 - Russian Method

1773 - Barrel Method

1812 - Trotting Horse Method

1950 - Mouth-to-Mouth Resuscitation
1961
Resuscitare cardio-respiratorie … si cerebrala
Peter Safar (1924-2003)
 Cauzele stopului
cardiorespirator
1. Obstrucţia căilor aeriene
Depresia SNC
Sângerare, vomă, corp străin
Traumă
Infecţie, inflamaţie
Laringospasm
Bronhospasm
 Cauzele stopului
cardiorespirator
2. Respiraţie anormală
Reducerea stimulului respirator
 depresia SNC
Scăderea efortului respirator
 leziuni neurologice
 scăderea tonusului muscular
 afecţiuni toracice restrictive
Afecţiuni pulmonare
 pneumotorace, patologie pulmonară
 Cauzele stopului cardiorespirato
3. Anomalii cardiace

Primare Secundare
 Ischemie  Asfixie
 Infarct miocardic  Hipoxemie
 Hipertensiune  Hemoragii
 Boli valvulare  Şoc septic
 Medicaţie
 Dezechilibre electrolitice
 Riscurile salvatorului

 Eliminarea sau minimizarea riscului

 Risc infectios- minor:Hep B si C, TBC,
 Evitarea pericolelor exterioare:
 trafic
 electricitate

 gaz

 apă
 Riscurile salvatorului:
otrăvirea
 Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat
 se foloseşte masca şi se părăseşte urgent zona
contaminată
 Substanţele corozive
 se absorb prin piele şi tractul respirator
 se folosesc haine protectoare

C16
 Riscurile salvatorului
Infecţiile
 Tuberculoza
 Nu se transmite hepatita B sau C
 Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV
după aplicarea manevrelor de resuscitare

C17
 Riscurile salvatorului:
precauţie în tratarea infecţiilor

 Folosirea mănuşilor şi
protejarea ochilor
 Recipiente speciale pentru
materiale înţepătoare
 Mască pentru faţă cu valve
unidirecţionale
 Manechine
 spălare repetată

C18
 Evaluare

Se va evalua şi se va asigura salvatorul şi

victima

C19
Verificarea stării de conştienţă
Eliberarea căilor aeriene

 Hiperextensia capului
 Ridicarea mandibulei
 Dacă se suspicionează
leziune de coloană
vertebrală cervicală:
 Subluxaţia mandibulei
Verificarea respiraţiei
 Priviţi expansiunile toracelui
 Ascultaţi sunetul respiraţiei
 Simţiţi pe obraz aerul expirat
 Toate acestea nu trebuie să dureze
mai mult de 10 secunde după care
hotărâţi dacă pacientul respiră sau
nu
Apăsaţi pe stern:
Astfel încât acesta să
coboare 5-6 cm
Ritm: 100-120 /minut
30 compresiuni
•este subliniată în mod repetat necesitatea asigurării
compresiunilor toracice de calitate.
•o adâncime de cel puţin 5-6 cm frecv. de cel puţin 100/ min.
•să se permită expansionarea completă a toracelui
•să se minimizeze intervalul de întrerupere a compresiunilor.
Efectuarea ventilaţiei artificiale
Efectuarea compresiilor toracice
şi a ventilaţiilor artificiale 30:2
 Se continuă resuscitarea până:

 Soseşte ajutorul calificat şi preia manevrele de

resuscitare
 Victima are semne vitale
 Salvatorul se epuizează

C27
 Reevaluarea victimei

Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru

reevaluarea victimei numai dacă aceasta va
prezenta respiraţii normale

C28
 Resuscitare numai prin
compresiuni toracice

 Când salvatorul nu doreşte sau este in imposibilitate de

administra ventilaţii gură la gură
 Compresiunile vor fi aplicate fără întrerupere cu o frecvenţă de
100-120/minut
 Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru
reevaluarea victimei numai dacă aceasta va prezenta
respiraţii normale

C29
Manevra Heimlich
 BLS pediatric& nou nascut
 A- Capul în poziţie neutră; manevra de dezobstrucţie a
căilor aeriene diferită
 B- 2 din 5 respiraţii gură la gură şi nas
 C- puls la brahială 5-10 sec
compresii toracice 15/2 ventilaţii la copil si 3/1 la nou
născut
adâncimea compresiilor- 1,5-2,5 cm
-resuscitare ambulanţă după 1 min
“call fast”-”call first”
 Pacient inconştient?
Solicitaţi ajutor
Eliberarea căilor aeriene

Algoritmul Nu respiră normal

Trimiteţi după defibrilator
semiautomat
AED RCP 30 : 2
Pana la sosirea defibrilatorului
Solicitaţi ajutor prin 112

Evaluarea
Ritmului

Nu se
Se indică
indică
şoc
şoc
Defibrilaţi o singură
dată
150 – 360 J bifazic
360 J monofazic

RCP 2 min RCP 2 min

30 : 2 30 : 2
Până la reluarea
respiraţiilor normale
 SVB+DAE
 Evaluarea ritmului se va face rapid dupa fiecare 2
minute de RCP
 Evaluarea pulsului central numai in situatia aparitiei
unui ritm care ar putea sugera prezenta circulatiei.
 Daca in timpul celor 2 min. de RCP apare un ritm
compatibil cu prezenta circulatiei, nu se vor intrerupe
compresiunile toracice decat daca victima are semne
vitale prezente
 AED soc apoi RCP 30:2

30 2
First response
UPU – SMURD
IAŞI
1
 AED-PAD in IASI

AED implementation in Iasi - North-East Romania

Diana Cimpoesu1,2, O. Popa1,et all MALTA RESUSCITATION 2011
UPU – SMURD
IAŞI
 UPU – SMURD
IAŞI

SCR în prespital, trebuie să asigure manevre de RCP de calitate

până când un defibrilator e disponibil, funcţional şi încărcat, iar
efectuarea de rutină a unei perioade prespecificate de RCP(2min)
înainte de analiza ritmului şi livrarea şocului nu mai este
recomandată.
 •Se pune accent pe minimizarea pauzei pre şi post
şoc electric prin continuarea compresiunilor toracice
în timpul încărcării defibrilatorului
(electrozi autoadezivi vs padele).
 Importanta compresiunilor toracice
continue, cu minime intreruperi, chiar in
timpul incarcarii defibrilatorului.
Utilizarea de catre resuscitator a
manusilor pentru RCP

1 4
 Compresiunile toracice şi
ventilaţia
 Verificaţi calea aeriană:
 Tub laringian
 Masca laringiană
 Combitubul
 I-gel

 După asigurarea căilor aeriene, nu întrerupeţi

compresiunile toracice pentru ventilaţie:10-12
ventilaţii/min,
 100 compresiuni toracice/min
•Dispozitive
supraglotice
 ADJUVANŢII SIMPLI AI
CĂILOR AERIENE

 Calea orofaringiană
 Nu va fi utilizată la pacienţii conştienţi (poate
determina apariţia vărsăturilor)
 Calea nazofaringiană
 Nu va fi utilizată în fracturile medio-faciale
 VENTILAŢIA GURĂ LA
MASCĂ

 Permite îmbogăţirea aerului insuflat în oxigen

 Cauze estetice
 Scade potenţialul apariţiei infecţiilor
 VENTILAŢIA
 Cu balon de ventilaţie cu rezervor care se ataşează la:
– mască

 Permite îmbogăţirea cu oxigen a aerului insuflat

– fără rezervor la 5 - 6 l/min. FiO2 50%

– cu rezervor la 8 - 10 l/min FiO2 90%

 MASCA LARINGIANĂ ŞI
COMBITUBUL
OBIECTIVE
 Înţelegerea rolului măştii laringiene şi
Combitubului în resuscitarea
cardiopulmonară
 Deprinderea tehnicilor de introducere a celor
două tipuri de adjuvanţi
 MASCA LARINGIANĂ
 Avantaje
 Se introduce repede şi
uşor
 Mărimi variate
 Ventilaţie mai eficientă
decât cu masca facială
 Se evită laringoscopia
Dezavantaje
 Nu prezintă garanţie
absolută împotriva
aspiraţiei
 Nu se recomandă în cazul
în care este nevoie de o
presiune foarte puternică
 Căile aeriene nu pot fi
aspirate
 TEHNICA DE
INTRODUCERE A
MĂŞTII LARINGIENE
 COMBITUBUL
Avantaje
 Se introduce repede şi uşor
 Se evită laringoscopia
 Protejează împotriva
aspiraţiei
 Se poate folosi dacă este
nevoie de presiuni mari
Dezavantaje
 Există doar două mărimi
 Pericol de ventilaţie prin
lumen greşit
 Pericol de distrugere a
balonaşelor la introducere
 Traumă la introducere
 De unică folosinţă
PLASAREA COMBITUBULUI
VENTILAŢIA PRIN
COMBITUB
Comunicatii
COORDINATION
North-East region

Telemedicine
center
TELEMEDICINE
Advanced life support
prespital
Departament primire urgente
Telemedicina CENTRUL REGIONAL
91 5/19/2019
IASI-VIDEOTELEMEDICINA
SITUAŢII SPECIALE ÎN
RESUSCITARE
 Obiective
Să înţelegem cum trebuie modificate tehnicile de
resuscitare în cazul în care acesta se desfăşoară în
situaţii speciale de:

 Hipotermie
 Imersie şi submersie
 Intoxicaţii
 SARCINA
 ELECTROCUTIE
 Circumstanţe speciale

 Cauze obişnuite ale stopului cardio-respirator la

tineri
 Stopul cardiac este adesea prevenibil
 Anumiţi pacienţi necesită resuscitare
prelungită
 Hipotermie
Definiţie: Temperatura centrală< 35 °C
(termometru cu valori scăzute de citire a
temperaturii)

 Uşoară 32 - 35 °C
 Medie 30 - 32 °C
 Severă < 30 °C
 Hipotermia

Probleme speciale:
 imersia

 vârstele extreme

 leziuni/boli

 Medicamente/alcool
 Caracteristici clinice ale hipotermiei

 Puls: lent, neregulat, filiform

 Pupile: dilatate
 SNC: status mental alterat, comă

Hipotermie primară sau secundară?

 Atenţie
 Caracteristicile clinice ale hipotermiei pot mima moartea
 Efect de protecţie cerebrală
 “Pacientul nu este mort pâna când nu este cald şi mort”, cu
excepţia cazurilor în care:
 există leziuni letale evidente
 corpul este atât de îngheţat că resuscitarea este imposibilă
 pacient internat- la latitudinea medicului
 Căile aeriene si respiraţia

 Oxigen în concentraţie mare, umidificat si

incălzit (40-46 °C)
 Ventilaţie
observaţi ridicarea toracelui
 Circulaţia

 Atenţie la bradicardia extrema

 Temperatură esofagiană
 Rigiditate toracică crescută
 Circulaţia
 Defibrilarea poate eşua dacă temperatura
centrală nu este > 30°C
 Alte tipuri de aritmii se ameliorează spontan,
concomitent cu creşterea temperaturii
 Eficacitatea medicamentelor este redusă la o
temperatură < 30 °C
 Încălzirea pacientului
 Scoateţi pacientul din mediul rece
 Mobilizarea poate precipita apariţia aritmiilor
 Preveniţi pierderea ulterioară de căldură
 Transportaţi rapid pacientul la spital
 Îndepărtaţi hainele reci/ude
 Încălzirea activă
Externă
 Pături cu aer cald
 Camera incalzita
Internă
 Circulaţie extracorporeala
 Ventilaţie cu 02 încalzit şi umidificat
 Fluide calde i.v. (40 ºC)
 Lavaj gastric, peritoneal, pleural şi al vezicii urinare cu
lichide calde
 Hemofiltrare continuă veno-venoasa
 Imersia şi submersia
 Imersia – capul deasupra apei
 hipotermie
 instabilitate cardiovasculară
 Submersia – capul sub apă
 asfixie
 hipoxie – stop cardiac secundar
 Înecul- deces în decurs de 24 ore de la submersie
 Decizia de resuscitare
 Revenirea completă este posibilă chiar şi
după o imersie prelungită
 Risc crescut de hipotermie dacă
temperatura apei este < 25ºC
 Submersia datorată unei crize epileptice
sau consumului de alcool?
 Salvarea din apă

 Minimalizarea riscului salvatorilor

 Suspicionaţi lezarea coloanei vertebrale
 Menţinerea pacientului în poziţie orizontală
 Nu începeţi resuscitarea în apă decât dacă
sunteţi instruiţi pentru aceasta
 Căile aeriene şi respiraţia
 Precauţii: posibila leziune a coloanei vertebrale
 Administraţi oxigen 100%
 Nu încercati să “drenaţi plămânii”
 Varsatura este un fenomen frecvent
 Caile aeriene si respiratia
 Ventilatia trebuie inceputa cat mai rapid posibil, in conditii de
siguranta pentru salvator (in apa de adancime mica sau la mal)
 Se deschide calea aeriana si se administreaza ventilatii timp de
1 minut
 Daca victima poate fi adusa la mal in mai putin de 5 min. se
continua ventilatiile
 Daca distanta este mai mare, se ventileaza inca 1 minut si se
incearca aducerea cat mai rapida a victimei la mal
 Circulaţia

 Atenţie la bradicardia extremă

 “Hipovolemie” provocată de înlăturarea
presiunii hidrostatice exercitată de apă, asupra
organismului, în timpul imersiei
 Fluide intravenos
 Sonda nazogastrică
 Nu are importanţă dacă fenomenul s-a petrecut
în apă dulce/sărată
 Intoxicaţiile

 Una dintre principalele cauze ale deceselor la persoanele

sub 40 ani
 Cel mai frecvent sunt intoxicaţii voluntare cu agenţi
medicamentoşi sau droguri
 Accidente industriale sau expuneri pe timp de război:
 contaminarea cu substanţe chimice
 radiaţiile
 Resuscitarea: căile aeriene
 Starea de conştienţă este alterată de obicei, în caz de:
 obstrucţie a căilor respiratorii
 stop respirator
 Evitaţi respiraţia gură-la-gură în cazul intoxicaţiilor cu:
 cianuri
 hidrogen sulfurat
 substanţe corozive
 organofosforice
Sarcina: cauzele stopului cardiac la
gravide
 Hemoragie
 Embolie pulmonară
 Embolie cu lichid amniotic
 Dezlipire de placentă
 Eclampsie
 Intoxicaţie medicamentoasă
 Resuscitarea în sarcină

 Este nevoie de două persoane

 Implicarea precoce a unui obstetrician şi a unui
neonatolog
 Respiraţia

Dificilă din cauza:

 Ascensionării diafragmului şi limitării
mişcărilor lui
 Poate fi necesară o presiune mare de
insuflaţie
 Circulaţia
 În decubit dorsal compresie pe vena cavă inferioară
 Deplasarea uterului:
 Semidecubit lateral stâng
 deplasare manuală
 Refacerea volemiei
 Intervenţie chirurgicală imediată în caz de sângerare
 Cezariană de urgenţă
în al 3-lea trimestru de sarcină, dacă
resuscitarea nu are succes în primele 5
minute
 La o varsta gestationala de 20-23 saptamani,
cezariana se efectueaza in scopul resuscitarii
mamei
 La o varsta gestationala > de 24-25
saptamani, cezariana se efectueaza in scopul
resuscitarii atat a mamei cat si a fatului
Electrocutarea
 Electrocutarea
 Electricitate (curent alternativ):
 casnică
 industrială

 Fulgerare (curent continuu)

Factori care influenţează severitatea

 Tipul de curent şi traseul acestuia prin corp

 alternativ (AC) - mai frecvent FV
 continuu (DC) - mai frecvent asistolă
 Tensiunea curentului
 Intensitatea curentului eliberat
 Rezistenţa la curentul electric
 Zona şi durata contactului
Leziuni provocate de curentul
electric
 Siguranţa salvatorului

 Întrerupeţi sursa de curent electric

 Curentul de înaltă tensiune poate:
 să producă arc electric
 să se răspândească prin sol
Întrebări?