POSTUL ÎN HINDUISM ȘI

BUDISM PARALEL CU
CREȘTINISMUL
Blidar Smărăndița
Botnaru Iuliana
Constantin Teodorina
Ungurean Iulia
 Creștinismul

Postul este hrana sufletului; şi, după cum

hrana trupească îngraşă trupul, tot aşa şi
postul face mai puternic sufletul, îl face
mai uşor, îi dă aripi, îl face să stea la
înălţime, să se gândească la cele de sus şi
să se ridice mai presus de plăcerile şi
dulceţile acestei vieţi."
(Sf. Ioan Gură de Aur)
 Ce este postul?

Postul este renunţarea, de bunăvoie, a omului la

plăceri şi primirea cu mulţumire şi cu bucurie a
tot ceea ce-i dă Dumnezeu în viaţă, având ca
motivaţie dragostea de Dumnezeu Care-l vrea
curat şi neprihănit.
Este un mijloc de desăvârșire, spre asemănarea
cu Dumnezeu și cu îngerii.
Postul a fost prima poruncă dată omului.
 De ce trebuie să postim?

Creştinul posteşte pentru a se apropia de Hristos;

Pentru a se înălţa spiritual ca om;
Pentru a putea lupta împotriva ispitelor trupeşti
şi sufleteşti;
Pentru a întări credinţa, milostenia şi a dobândi
smerenia.
 Clasificarea postului

În Cultul ortodox postul se clasifică

după:
asprime;
durată;
 Posturi după asprime

Postul total (ajunarea) - nu se mănâncă nimic o

zi sau mai multe zile;
Postul aspru - hrană uscată;
Postul comun (obişnuit) - mâncăruri gătite numai
de origine vegetală;
Postul uşor (cu dezlegare) - peşte, vin şi
untdelemn;
 Posturi după durata:

 de o zi;
Zilele de miercuri și vineri (vinderea respectiv
răstignirea Domnului Iisus Hristos)
29 august (Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul )
14 septembrie ( Înălțarea Sfintei Cruci)
24 decembrie ( Ajunul Crăciunului)
5 ianuarie ( Ajunul Bobotezei)
 de mai multe zile;
 Posturi de mai multe zile
Postul Paştelui - 7 săptămâni

Postul Crăciunului - 40 de zile

Postul Sf. Apostoli Petru şi Pavel:

(durată variabilă);
Postul Adormirii Maicii Domnului –14 zile
 În timpul posturilor, dacă este un praznic împărătesc se
face dezlegare la pește.
 În sâmbelete și duminicile Postului Paștelui se fac
dezlegări la ulei și vin.
 În postul Nașterii Domunului în sâmbete și duminici,
precum și în zilele unor sfinți mai importanți, se manâncă
pește.
 Dacă un praznic împărătesc cade în zi de miercuri sau
vineri, este HARȚI; adică se suspendă postul și se face
dezlegare la toate alimentele (cu excepţia praznicelor
împărăteşti din perioadele mari de post, ca de ex. Buna-
vestire sau Schimbarea la faţă).
În funcţie de numărul de credincioşi care
postesc în acelaşi timp postul poate fi:

 post general (toată Biserica);

 post local (o regiune, localitate, eparhie);
 post particular sau personal
 Hinduismul

 În hinduism, o structură religioasă foarte complexă şi diversă, sunt

prezente diferite tipuri şi timpuri de post, în funcţie de propriile credinţe
ale hindusului şi de obiceiurile locale.
 Astfel, există practica postului din anumite zile ale lunii, precum în
fiecare a 11-a zi, când adepţii cucernici ai zeului Vishnu postesc,
convinşi că astfel îl împacă pe zeu, se eliberează de păcate şi îşi purifică
mintea.
 Tot zi de ajunare este şi Purnima, ziua cu lună plină a lunii calendaristice
hinduse, dedicată Marii Zeiţe, când se ajunează de la răsăritul soarelui
până la răsăritul lunii.
 Apoi, în funcţie de zeii pe care îi cinstesc, credincioşii hinduşi postesc în
zilele din săptămână dedicate acestora. Astfel, adepţii lui Shiva postesc
lunea, cei ai lui Brihaspati, joia, cei ai lui Vishnu, vinerea etc.
 Hinduismul

 Acestora li se adaugă o serie de alte zile de post, anuale, în

care se sărbătoreşte naşterea unor divinităţi: Ganesha,
Krishna ş.a. sau diferite alte sărbători religioase.
 De asemenea, marile pelerinaje, anuale sau periodice, sunt
săvârşite de credincioşi care în prealabil sau în timpul
pelerinajului se abţin de la anumite alimente şi plăceri lumeşti,
practicând, în schimb, abstinenţa, tăcerea, meditaţia,
lectura textelor sacre.
 Acestor posturi li se adaugă şi postul pe care soţia îl ţine
pentru soţul său, mama pentru fiu, sora pentru frate.
 Postul altruist
 Ţinut cu prilejul sărbătorii anuale Karwa Chauth, în hinduism există un tip de
post pe care l-am putea numi „postul altruist“. Având la origine o legendă
care spune că rugăciunea soţiei credincioase este mai puternică chiar
decât zeul morţii, Yama, acest post total este ţinut de către soţii pentru ca
zeii să îi ocrotească şi să le dăruiască soţilor lor viaţă îndelungată, fericire şi
bunăstare. Postul Karwa Chauth începe seara, după apariţia lunii, şi
durează până în seara următoare, timp în care soţia poartă haine de
sărbătoare, îşi pune bijuteriile cele mai frumoase şi îşi pictează mâinile şi
picioarele cu henna. După răsăritul lunii, la încheierea postului, are loc un
ritual în care, după rugăciunile dedicate astrului nopţii, soţia primeşte prima
îmbucătură de mâncare şi gură de apă din mâna soţului. Karwa Chauth
reprezintă unul din modurile prin care soţia, suferind pentru soţul său, îşi
arată iubirea şi devoţiunea pentru acesta. În acelaşi spirit al sacrificiului de
sine pentru cei dragi, în hinduism este practicat şi postul mamei pentru fiu şi
cel al tinerelor fete pentru fraţii mai mari.
 Postul budist

 Perspectiva budistă asupra postului alimentar poartă amprenta „căii de

mijloc“ promovate de Buddha, neocupând un rol esenţial în procesul
iluminării.
 Cu toate acestea, există şi în budism practica postului, atât în cazul
monahilor, cât şi al laicilor, dar care diferă de la o şcoală budistă la alta; în
timp ce unii credincioşi, în numele principiului non-violenţei, sunt
vegetarieni, alţii consumă carne fără să vadă în aceasta o încălcare a
ahimsei.
 Dacă unii laici nu postesc niciodată, alţii recunosc valoarea şi importanţa
postului, postind două, şase sau mai multe zile pe lună. Tot la fel, deşi unii
călugări nu postesc niciodată, alţii se angajează într-un post foarte riguros.
 Postul Budist

 Astfel, aceştia încep cu o pregătire prealabilă de trei zile, în care mănâncă

numai pâine uscată, pentru a-şi pregăti stomacul pentru următoarele 18
zile de post, perioadă în care nu mănâncă nimic şi beau doar mici cantităţi
de apă.
 Dacă acest post s-a dovedit benefic pentru evoluţia spirituală a
călugărului, este repetat, totodată crescându-i şi perioada la 36 şi, uneori,
la 72 de zile.
 Trebuie reţinut că întotdeauna acest post atât de drastic şi îndelungat se
ţine sub supravegherea şi îndrumarea unui maestru sau călugăr superior,
care îl poate opri în orice moment. Atât în cazul laicilor, cât şi al monahilor
budişti, se consideră că postul, deşi nu este indispensabil iluminării, duce la
purificarea şi disciplinarea trupului şi a gândurilor.
 Postul Budist

 Tradițional, dar nu neapărat obligatoriu este să postească atunci urmează

să fie lună plină sau lună nouă, de cel putin sase ori pe lună sau mai des.
 Copiii postesc arareori.
 Prin traditie, budistii chinezi si vietnamezi evită să folosească în perioada
postului anumite legume iuti: usturoiul, ceapa albă sau rosie, prazul si
arpagicul. Nu există o interdictie privind consumul de lactate, aceasta fiind
o opțiune personală, dar cu sigurantă sunt interzise ouăle. A se abține de la
mâncărurile savuroase, care îti produc plăceri gustative, este primul pas
spre post.
 Postul Budist

 O legendă spune că însuși Buddha, încercând să postească, mânca zilnic

un singur bob de grâu și o singură sămânță de susan. Și astfel, a slăbit
atât de mult încât nu mai avea puterea să mediteze. Apoi, întâlnindu-se cu
un tânăr păstor, acesta i-a oferit un castron de lapte cu cereal,
recăpătându-și puterile. După această întâmplare și-a dat seama că nu
postul sever îl va ajuta la meditație, ci că trebuie să se alimenteze cu
moderație.
Mulţumim pentru atenţie (: