CERCETĂRI PRIVIND CREŞTEREA

INTENSIVĂ A CRAPULUI (CYPRINUS

CARPIO) ÎN SISTEME INTEGRATE
DE ÎNALTĂ DENSITATE
Analiza SWOT a strategiei dezvoltării acvaculturii

Puncte tari Puncte slabe

 Nişe de piaţă pentru speciile  Echipamente insuficiente şi tehnologii învechite

locale  Slaba organizare a producătorilor
 Potenţial semnificativ de  Condiţii de muncă neadecvate şi slaba
dezvoltare a pieţei interne productivitate a muncii
 Resurse piscicole exploatabile  Competitivitate redusă a sectorului
 Suprafeţe favorabile  Valoarea adaugată scazută a produselor
dezvoltării acvaculturii pescăreşti
 Forţa de muncă disponibilă  Capacitate administrativă insuficient dezvoltată
 Importantă reţea hidrografică pentru implementarea eficientă a PCP
 Instituţii de cercetare în  Acces limitat la credite bancare şi proceduri
domeniu greoaie în accesarea fondurilor
 Biodiversitatea  Infrastructura specifică slab dezvoltată
 Privatizarea fermelor piscicole  Diversitate redusă a produselor pescareşti
 Instruire insuficientă
 Implementarea deficitară a rezultatelor cercetării
Analiza SWOT a strategiei dezvoltării acvaculturii
Oportunităţi
 Perspectivă bună a pieţei
pentru produsele pescăreşti
 Important sprijin public
financiar
 Introducerea în cultură de
specii noi
 Potenţial pentru agroturism,
ecoturism şi alte activităţi
conexe
 Nişe de piaţă
 Îmbunătăţirea imaginii
sectorului
 Creşterea nivelului de trai
Riscuri
 Administraţie publică insuficient dezvoltată
 Cerere slabă a produselor de pe piaţa internă
 Competiţia pe piaţa Uniunii Europene pentru
produsele din acvacultură
 Slaba absorbţie a fondurilor
 Poluarea mediului
 Lipsă de interes pentru procesarea produselor
autohtone
 Lipsă de interes pentru sector a noilor investitori
 Migrarea populaţiei spre zone mai dezvoltate din
punct de vedere economic
 Cadru legal inadecvat
Caracterizarea ecotehnologică a raselor de crap
utilizate la reproducere

Caracteristici fenotipice Valori Forma cu solzi

Înălţimea maximă a corpului % media 44,3
din lungimea standard limite 40,5-51,0
Lungimea capului % din media 29,8
lungimea standard limite 28,3-32,0
Lungimea peduncului caudal media 19,4
% lungimea standard limite 17,4-21,0
media 0,87
Indice de circumferinţă limite 0,80-0,94
media 1,71
Indice de profil limite 1,62-1,84

Caracteristicile morfologice, constituţionale şi bioproductive ale rasei

selecţionate de crap „ Frăsinet”
Caracterizarea ecotehnologică a raselor de crap
utilizate la reproducere

Valori medii
Reproducători
Caracteristici fenotipice pentru
masculi
femele
Lungimea standard(I ) 85,50 84,46

Lungimea capului (lc) 21,71 21,92

Înalţimea maximă (H) 35,21 34,82
Înalţimea minimă (h) 13,30 13,62
Indicele de profil (l/H) 2,42 2,43
Coeficientul Fulton (g x 100)
/l³

Caracteristicile morfologice, constituţionale şi bioproductive ale rasei

selecţionate de crap „Podul –Iloaiei”
Caracterizarea ecotehnologică a raselor de crap
utilizate la reproducere
Caracteristici fenotipice Valori Forma fără solzi
Înălţimea maximă a corpului media 41,75
(% din lungimea standard) limite 41,25-42,0
Lungimea capului media 28,74
(% din lungimea standard) limite 28,58-28, 90
Lungimea peduncului caudal media 18,25
(% lungimea standard) limite 16,4-20,1
media 0,78
Indice de circumferinţă
limite 0,73-0,84
media 2,35
Indice de profil
limite 2,31-2,40

Caracteristicile morfologice, constituţionale şi bioproductive ale rasei

selecţionate de crap „Ineu”
Caracterizarea ecotehnologică a raselor de crap
utilizate la reproducere
Forma cu
Caracteristici fenotipice Valori
solzi
Înălţimea maximă a corpului media 31,50
(% din lungimea standard) limite 30,0 - 33,0
Lungimea capului media 30,6
(% din lungimea standard) limite 30,0-31,2
Lungimea peduncului caudal media 20,4
(% lungimea standard) limite 18,8-22,0
media 0,62
Indice de circumferinţă limite 0,56 -0,68
media 3,31
Indice de profil limite 2,98-3,64

Caracteristicile morfologice, constituţionale şi bioproductive ale rasei

selecţionate de crap „Ropşa”
 Cercetări privind creşterea crapului în
structuri de plasă de tipul ţarcurilor

 Material şi metoda de lucru

 Design-ul instalaţiei experimentale
 Indicatori ai performanţei de creştere
 Monitorizarea parametrilor calităţii apei
 Analiza datelor
 Organizarea experimentului
 Rezultate şi discuţii
 Principalii indicatori de calitate ai apei
 Indicatori performanţă tehnologică
 Compoziţia biochimică a cărnii

 Concluzii
 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor

 În cadrul sistemelor de producţie clasice, sisteme grupate sub denumirea

generică de acvacultura de heleşteu, crapul de consum este crescut în
bazine de mare suprafaţă ce presupun un management tehnologic şi
operaţional ce implică cheltuieli de exploatare considerabile, de multe ori
neacoperite de veniturile realizate. Nivelul ridicat al cheltuielilor se referă,
în primul rând, la costul terasamentelor şi al construcţiilor hidrotehnice
precum şi la costul energiei electrice consumate pentru inundarea/
desecarea heleşteelor.

 În acest context, sunt remarcabile preocupările comunităţii ştiinţifice din

domeniul acvaculturii în direcţia dezvoltării unor sisteme de producţie
performante care să permită aplicarea unor tehnologii cu un înalt grad de
intensivitate.

 Spaţiile limitate, de tipul structurilor de plasă, realizate sub forma unor

incinte (ţarcuri) în heleşteele existente în amenajările piscicole clasice,
reprezintă, fapt dovedit de experienţa pe plan mondial şi european, o
alternativă de mare perspectivă pentru creşterea crapului de consum în
vara II – a, până la atingerea taliei comercializabile.
 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor

Design-ul instalaţiei de creştere realizat a luat în considerare o multitudine de criterii, între care:

 suprafaţa arealului destinat bateriei de ţarcuri să fie de cel putin 1.0 ha;
 adâncimea apei să fie suficient de mare 1,5 -2,0 m;
 viteza curentului în zona unităţilor de creştere trebuie să fie de minim 0,3-0,5 m/s, astfel încât
să existe o bună primenire a apei, cerinţa esenţială pentru asigurarea unui grad ridicat de
intensivitate a sistemului de creştere;
 în zona amplasamentului ţarcurilor, fundul bazinului să nu prezinte depozite de mâl sau alte
structuri geotehnice de consistenţă redusă;
 bazinul acvatic nu trebuie să prezinte, sub aspect ecologic, probleme deosebite în ceea ce
priveşte: dezvoltarea excesivă a vegetaţiei, concentrări punctuale ale biomasei de cultură din
heleşteu, scăderea concentraţiei de oxigen, etc.
 sub aspect constructiv, să permită aplicarea unui management tehnologic flexibil în sensul
optimizării hrănirii în raport cu densităţile populate şi nivelul de intensivitate propus în
condiţiile satisfacerii dezideratului final, anume, scurtarea ciclului de producţie;
 metodele de recoltare a materialului piscicol să fie simple, facile şi netraumatizante;
 monitoring-ul biomasei de cultură pe parcursul perioadei de creştere şi prelevarea probelor
biologice să se realizeze uşor şi în condiţii de siguranţă;
 sa asigure o dinamica adecvata de recoltarea biomasei de cultura in raport cu cerintele pietii;
 bazinul în care sunt amenajate structuri de plasa de tipul ţarcurilor trebuie să permită
desfăşurarea nestânjenită a celorlalte activităţi preconizate pe suprafaţa neocupată de ţarcuri,
anume creşterea altor specii de peşti şi pescuitul recreativ.
 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Design-ul instalaţiei experimentale
Instalaţia de creştere realizată în scopul organizării experimentului se
prezintă sub forma unei baterii alcătuite din 12 ţarcuri având dimensiunile
20m x 10m x 2m, amplasate în heleşteul experimental.

Instalaţie pentru creşterea în sistem superintensiv a crapului

 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Design-ul instalaţiei experimentale
 Ţarcurile sunt confecţionate din plasă de sârmă zincată, cu ochiul de 10 mm, fixată pe o structură
de piloni de lemn, cu înălţimea variabilă, în funcţie de configuraţia fundului bazinului. Distanţa la
care sunt amplasaţi pilonii este de 2,5 m iar pentru mărirea rezistenţei s-au montat contrafixe, în
special la colţuri.
 Pentru întărirea structurii de rezistenţă şi pentru crearea posibilităţilor de acoperire a ţarcurilor cu
plasă de relon, care să împiedice pătrunderea păsărilor ihtiofage, pe capătul superior al pilonilor s-
a montat un contur confecţionat din cherestea de răşinoase, respectiv dulapi de brad, cu lăţimea
de 10 cm şi lăţimea de 5 cm, pe lungimea de 380 m.
 Pentru construirea unei astfel de baterii de ţarcuri au fost necesare 340 piloni de pin de dimensiuni
diferite, rezultând un total de circa 16 mc.
 Plasa zincată este confecţionată din sârmă cu Ø = 1,8 mm, iar latura ochiului a = 10 mm, având
astfel posibilitatea ca în ţarcuri să poată fi crescuţi peşti de talie mică.
 Necesarul de plasă zincată care se amplasează pe lungimea de 380 m, este de 800 mp. Greutatea
specifică a ţesăturii zincate având caracteristicile menţionate mai sus este de 4,2 kg/mp. Rezultă o
cantitate de 3360 kg ţesătură zincată pentru realizarea împrejmuirii celor 12 ţarcuri.
 Necesarul de elemente de structură de rezistenţă este de 3,7 mc.
 Pentru acoperirea bateriei de ţarcuri, a cărei suprafaţă totală este de 2.400 mp, s-a folosit plasă
pescărească de relon cu fineţea de 1000 tex şi latura ochiului a = 80 mm, masa totală a plasei fiind
220 kg.
 Pentru prevenirea asfixiei, în perioadele cu temperaturi ridicate s-a folosit un sistem de aerare al
apei. Acesta este compus dintr-un aerator de mare capacitate şi o instalaţie confecţionată din
tuburi de material plastic prevăzute cu orificii, montată pe fundul bazinului, în zona ţarcurilor.
Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Indicatori ai performanţei de creştere
În interpretarea datelor privind performanţa de creştere s-au folosit indicatori consacraţi
din literatura de specialitate, anume:
• Raţia specifică a creşterii (Growth Secific Ratio) (SGR), având semnificaţia sporului zilnic
de masă corporală exprimat procentual; relaţia de calcul pentru SGR este stabilită de Brett şi
Groves (1979) sub forma:
SGR (%) = 100 × (ln FBW – ln IBW)/zi
unde FBW (Final Body Weight) şi IBW (Initial Body Weight) sunt masele corporale
finală respectiv iniţială.
• Variaţiile individuale de masă corporală au fost evaluate folosind un parametru statistic
consacrat, anume, coeficientului de variaţie CVw, determinat cu relaţia:
CVw (%) = 100 × deviaţia standard × masa corporală medie
• Modificările coeficientului de variaţie pe durata perioadei de creştere (ΔCVw,%), un alt
indicator important în aprecierea performanţei tehnologice, a fost stabilit cu relaţia:
ΔCVw (%) = CVt=156/ CVt=0, unde:
indicele t exprimă momentul determinării coeficientului de variaţie.
• Randamentul valorificării hranei suplimentare de către biomasa de cultură a fost apreciat
ca un parametru, deasemenea consacrat în literatura de specialitate, anume, coeficientul de
conversie a hranei (FCR) (Food Conversion Ratio), calculat cu relaţia:
FCR = (Mf – Mi)/F
unde Mf este masa finală a biomasei de cultura , Mi este masa corporală iniţială a
biomasei de cultura a peştelui (g), iar F cantitatea totală de furaj, în stare uscată, administrată
pe durata creşterii.
 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Monitorizarea parametrilor calităţii apei

 Temperatura apei a fost înregistrată zilnic cu ajutorul unui termometru de

sticlă cu balon (cea mai mică valoare a fost 1 0C).
 Măsurarea temperaturii apei din ţarcuri a fost realizată de 3 ori/zi la
interval de 4 ore, pe toată durata desfăşurării experimentului.
 Determinarea pH-ului, oxigenului dizolvat şi alcalinităţii totale a fost
realizată o dată pe săptămână la orele 8:00 şi 16:00.
 S-au mai făcut determinări bilunare pentru BOD, azotul amoniacal, azotul
din nitraţi şi fosforul din fosfaţi. Probele de apă au fost analizate folosind
metodele standard (APHA, 1985). Transparenţa a fost determinată cu
discul Secchi iar pH-ul cu ajutorul pH metrului.
 Pentru determinarea masei peştilor a fost folosit un cântar (6 kg) cu cea
mai mică valoare de 0,1 g.
Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Analiza datelor
 Rezultatele privind parametrii de performanţă tehnologică sunt
exprimate ca medii ± S.D.
 Compararea valorilor medii a fost realizată printr-o metodă de
analiză dispersională (ANOVA), urmată de determinatorul de
limite multiplu al lui Duncan la un nivel de semnificaţie al lui p <
0,05.
 Analiza statistică a datelor a fost realizată cu un program
statistic (MS Office ).
 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI
 Experimentul privind creşterea vara II –a a puietului de crap în spaţii limitate de
tipul ţarcurilor amenajate în heleştee din cadrul amenajărilor piscicole
sistematice tradiţionale, a fost organizat în 3 variante (inclusiv varianta martor),
cu câte trei repetiţii pentru fiecare variantă, durata experimentului fiind 158 zile.

 Puietul de crap folosit pentru popularea ţarcurilor a fost obţinut prin

reproducere artificială în cadrul Staţiunii Nucet, predezvoltare şi crestere vara I
-a în cadrul aceleiaşi unităţi şi crescut în continuare, timp de 135 zile, pe durata
iernii, în sistemul recirculant al Catedrei de Acvacultură a Universităţii Galaţi.

 Introducerea puietului în ţarcuri a fost precedată de o bioacomodare a cărei

durată a fost de 5 zile. La momentul populării ţarcurilor, după perioada de
acomodare, greutatea medie a puietului a fost de cca. 195 g/ex.

 Principial, variantele experimentale abordate diferă prin numărul de exemplare

de pui introduse în fiecare din ţarcurile cu suprafaţa de 200 m.p., respectiv
densităţile de populare corespondente, anume:
 Varianta I - 400 ex. /ţarc (20.000 ex/ha.)
 Varianta II - 200 ex./ţarc (10.000 ex/ha.)
 Varianta III martor - 100 ex. /ţarc (5000 ex/ha.)
 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI
 Ţarcurile au fost populate pe data de 5 mai 2007, iar administrarea hranei a început
în momentul când temperatura apei a înregistrat o valoare optimă din punct de
vedere tehnologic (10 mai 2007).
 Hrănirea peştilor crescuţi în vara a II-a s-a realizat cu mixtură completă extrudată
pentru crap, SOPROFISH 25/12 STANDARD SP.
 Principalele ingrediente din compoziţia furajului sunt: făina de peşte, soia, porumb,
minerale şi vitamine.
 Compoziţia biochimică a furajului satisface cerinţele nutriţionale specifice stadiului
de dezvoltare a speciei, anume: proteină 32 %, grăsimi 11,0 %, apă 8,0%, celuloză
3,0 %, cenuşă 5,0 %, ureaze active 0,3 %, iar ca minerale, Ca si P. Mixtura mai
conţine vitaminele A, D3, E şi C şi aminoacizii esenţiali lizina şi metionina +
cisteina.
 În ceea ce priveşte intensitatea hrănirii, aceasta a crescut pe măsura dezvoltării
peştilor. Astfel, în prima săptămână raţia zilnică a fost de 3 % din greutatea
individuală (0,03xBW) după care, hrănirea s-a făcut ad-libitum, intensitatea hrănirii
ajungând, spre finalul perioadei experimentale, la 10 % din biomasa de cultură.
 Ritmul de creştere a fost înregistrat în urma pescuitului de control, care s-a
efectuat la interval de 15 zile. Odată cu pescuitul de control a fost evaluată şi starea
sanitară şi de întreţinere a materialului biologic supus experimentării.
Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
REZULTATE ŞI DISCUŢII

 În cadrul celor trei variante experimentale, cu repetiţiile menţionate,

au fost abordate:

 activităţi de cercetare privind monitorizarea condiţiilor mediale;

 optimizarea managementului tehnologic şi operaţional;
 evaluarea performanţei tehnologice;
 evaluarea eficienţei economice a sistemului de producţie.
 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Principalii indicatori de calitate ai apei 30

25

 Caracterizarea calităţii apei s-a realizat prin 20

determinarea principalilor parametri fizico-
chimici prezentaţi în tabel.6.1. Determinările s-

0C
15

au efectuat în cadrul laboratoarelor de 10

specialitate ale Staţiunii Nucet şi Universităţii
Galaţti folosind aparatura şi metodologii 5

moderne. 0
1 2 3 4 5 6
perioada de crestere (mai-octombrie 2007)
 Dinamica principalilor parametri de calitate
Variaţia temperaturii medii a apei în
(temperatura, oxigen, pH, alcalinitate) este
ţarcuri, creşterea în vara a II-a
reprezentată grafic, graficele obţinute
constituindu-se în instrumente utile pentru 8,00 300,00
managementul tehnologic. 7,90
7,80
250,00
7,70

(mg/l)
7,60
(u pH)

 Temperatura. Important factor tehnologic, 7,50

7,40
200,00

temperatura apei în ţarcuri a înregistrat valori 7,30

150,00
7,20
cuprinse între 15 şi 28 oC. Cea mai mare parte 7,10

din sezonul de creştere s-a caracterizat prin 7,00

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
100,00
Nr. bazin

temperaturi cuprinse între 20 şi 28 0C, interval pH Alcalinitate totală (mg/l)

optim pentru creşterea crapului. Variaţia pH-ului apei şi a alcalinităţii

totale la creşterea în vara a II-
 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Monitorizarea parametrilor calităţii apei

Conţinutul în oxigen

 Concentraţia oxigenului dizolvat a fost

determinată în două momente ale 10,00 10,00
zilei, relevante sub aspect tehnologic,
anume dimineaţa şi după amiaza. 9,00
8,00
9,00
8,00

 Cunoscut fiind rolul fotosintezei în 7,00 7,00

(mg/l)
dinamica concentraţiei oxigenului
(mg/l)
6,00 6,00
5,00 5,00
dizolvat în masa apei, s-au înregistrat, 4,00 4,00
normal, valori mai mari ale acestuia
după amiaza faţă de dimineaţa. 3,00
2,00
3,00
2,00

 Astfel, în timp ce în primele ore ale 1,00 1,00

zilei concentraţia de oxigen s-a situat 1 2 3 4 5

8:00
6 7 8 9 10
16:00
11 12 Nr. bazin

în jurul valorii de 4,5 mg/l în

majoritatea ţarcurilor, după amiaza ,
spre sfârşitul zilei, oxigenul a Variaţia concentraţiei de oxigen dizolvat în apă, la
înregistrat 8 mg/ l. creşterea în vara a II-a
 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Monitorizarea parametrilor calităţii apei
0,05 0,50
 Alcalinitatea. Nivelul alcalinităţii totale a
fost evaluat într-un ecart relativ restrâns, 0,04
0,40
anume între 161, 16 si 161,29 mg/l

(mg/l)
0,03

(mg/l)
CaCO3. Nu au fost remarcate diferenţe 0,30
0,02
semnificative între ţarcuri privind valoarea
0,20
alcalinităţii. 0,01

0,00 0,10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Nr. bazin
 NH4+ - N, NO3 – N, PO4 – P, BOD, NH4+ – N (mg/l) NO3 – N (mg/l)
turbiditate. Azotul amoniacal, nitraţii,
Variaţia concentraţiei azot amoniacal şi azotaţi în apă,
fosfaţii, consumul biochimic de oxigen şi la creşterea în vara a II-a
transparenţa au făcut, de asemenea,
obiectul unei riguroase monitorizări. 27,00 10,00

9,00
24,00 8,00
 În toate incintele experimentale, valorile

(mg/l)
(mg/l)

7,00
acestor parametri se înscriu în ecartul 21,00
6,00
optim folosinţei piscicole; remarcabil este 5,00
faptul că nu s-au înregistrat diferenţe 18,00
4,00
semnificative ale valorilor medii pentru 15,00 3,00
parametrii respectivi (p > 0,05). 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Nr. bazin
Substanţa organică (mg/l) BOD (mg/l)

Variaţia concentraţiei de substanţă organică în apă,

la creşterea în vara a II-a
 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Monitorizarea parametrilor calităţii apei

0,10 50,00

0,08 40,00

0,06
(mg/l)

30,00

(mg/l)
0,04 20,00

0,02 10,00

0,00 0,00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
PO4 – P (mg/l) Nr. bazin Turbiditate (cm) Nr. bazin

Variaţia concentraţiei de ion fosfat în apă, la creşterea în Variaţia transparenţei apei, la creşterea în
vara a II-a vara a II-a
Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Indicatori performanţă tehnologică
Nr. Populare S Producţie Furajare
tarc %
Nr. W0 W Nr. Wm W Spor Prod. SGR Cantitate FCR
ex. (g/ex) (kg) ex. (g/ex) (kg) prod. (kg/ha) (%BW/zi) (kg)
(kg)

1 400 195.52 78.20 98.7 395 1852.4 731.70 660.88 36585 1,44 872.36 1.32

2 400 198.25 79.30 97.5 390 1925.3 750.90 671.60 37545 1,46 980.54 1.46

3 400 200.71 80.28 97.2 389 1975.8 769.75 716.47 38487 1,47 974.40 1.36

4 400 205.30 82.12 98.0 392 2000.3 784.11 701.99 39206 1,46 961.73 1.37

5 400 189.68 75.87 97.5 390 1958.6 763.85 687.98 38193 1,49 976.93 1.42

6 400 210.14 84.05 97.7 391 2005.1 782.82 698.77 39141 1,44 1020.20 1.46

7 200 208.56 41.71 97.5 195 2150.2 419.28 377,57 20964 1,49 658,26 1.51

8 200 207.36 41.47 98.0 196 2027.6 397.41 355,94 19870 1,46 592,14 1.49

9 200 205.49 41.10 98.5 197 2110.7 415,80 374,70 20790 1,49 543,31 1.45

10 200 202.12 40.42 97.5 195 2217.8 432,47 392,05 21632 1,53 592,91 1.52

11 200 200.25 40.05 97.0 194 2155.5 418.16 378.11 20908 1,52 618,87 1.48

12 100 220.07 22.07 95.0 95 2475.5 235,17 213,10 11758 1,55 446,82 1.90

Total 3500 - 665,78 - 3413 - 7684,27 7018,49 - - 6451,17 -

Rezultate experimentale de creştere a crapului , în vara a II, în sistem intensiv , în spatii protejate
Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Indicatori performanţă tehnologică

Indicatorii sintetici de performanţă tehnologică realizaţi în cadrul experimentului de

creştere intensivă a crapului în tarcuri sunt:

 cantitate material de populare - 665, 78 kg (3500 ex. crap în vârsta de un an -

C1, cu masa individuală medie 190,22 g/ex);
 producţia realizată - 7684,27 kg (3413 ex. în vârstă de 2 veri – C1+ , cu masa
individuală medie de 2251 g/ ex.);
 spor de creştere a biomasei de cultură: 6229,14 kg;
 cantitatea de hrană administrată - 6451,7 kg;
 factorul de conversie a hranei: 1,03 (kg/kg);
 supravieţuirea: 97,14 %;
 producţie unitară: 32t/ha.
 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Indicatori performanţă tehnologică
 Varianta I – populare 400 de exemplare / ţarc, corespunzătoare unei densităţi de 20000 ex/ ha. Nu
există diferenţe semnificative între greutăţile medii finale, valorile acestui parametru încadrându-se între
1852,4 g/ex în ţarcul 1 şi 2005, 1 g/ ex. în ţarcul 6. Corelat cu procentele de supravieţuire şi sporul de
creştere, producţiile realizate au avut valori cuprinse între 731,7 kg şi 782, 82kg. Aceste producţii s-au
realizat în condiţile unor rate specifice de creştere de 1,44 % BW/zi şi de 1,49 % BW / zi şi un coeficient
de conversie al furajelor de 1,32 kg/ kg spor şi de 1,46 kg/ kg spor. Raportat la unitatea de suprafaţă de 1
ha, aceste valori corespund unor producţii de 36585 kg/ha, în ţarcul 1 şi de 39141 kg/ha, în ţarcul 6.

 Varianta II - populare 200 de exemplare / ţarc, corespunzătoare unei densităţi de 10.000 ex/ha.
Greutatea medie a fost cuprinsă între 2027, g/ex în ţarcul 8 şi 2217,8 g/ex, în ţarcul 10. În aceleaşi condiţii
de densitate şi de hrănire, rata specifică de creştere a fost în ţarcul 8 de 1,46 % BW/zi şi de 1,53 % BW/zi
în ţarcul 10, iar coeficientul de conversie al furajelor a fost de 1,49 kg/kg spor în ţarcul 8 şi de 1,52 kg/ kg
spor în ţarcul 10. Producţiile la unitatea de suprafaţă sunt de 19870 kg în tarcul 8 şi de 21 632 kg/ha ,în
ţarcul 10

 Varianta III (martor)– populare 100 exemplare / ţarc, corespunzătoare unei densităţi de 5000 ex/ ha,
greutatea medie obţinută a fost de 2475,5 g / ex, în condiţiile unei rate specifice de creştere de 1,55 %
BW/zi şi a unui coeficient de conversie al furajelor de 1,90 kg / kg spor. Producţia rezultată a fost 235,17
kg/ tarc, respectiv 11758 kg / ha.
Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Compoziţia biochimică a cărnii
Calitatea produsului obţinut, crap în vârstă de două veri crescut în sistem intensiv, este apreciată,
în cadrul experimentelor efectuate, pe baza compoziţiei biochimice a cărnii

Proba Variante Umiditate % Proteină g % Grăsimi g % Cenuşă g %

Ţarc 1 78,32 17,85 2,35 1,48

Ţarc 6 78,67 17,45 2,35 1,53

Crap – iunie

Ţarc 10 77,02 18,13 3,30 1,55

Ţarc 1 74,95 18,86 4,54 1,65

Ţarc 6 74,58 18,97 4,78 1,67

Crap – octombrie

Ţarc 10 74,40 19,39 4,59 1,62

Ţarc 12 78,20 18,36 2,02 1,57

Crap – octombrie

Compozitie biochimică crap crescut în ţarcuri

 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Compoziţia biochimică a cărnii

 Vârsta joacă un rol deosebit de important în ceea ce priveşte compoziţia biochimică a

musculaturii. Odată cu creşterea în vârstă are loc o reducere a ponderii apei în ţesutul
muscular şi o mărire a depozitului de grăsimi.

 Determinarea compoziţiei biochimice a cărnii de peşte permite aprecierea calităţii nutritive

dar şi a stării fiziologice a peştilor. Cunoaşterea acestor parametri conduce la stabilirea
condiţiilor de mediu optime care influenţează într-o anumită măsură specificitatea proceselor
metabolice precum şi aprecierea modului şi gradului de valorificare a diferitelor tipuri de
hrană (furaj şi hrană naturală, în sistem controlat şi mediu natural).

 Umiditatea cărnii de peşte variază în limite largi, fiind influenţată de vârstă. Odată cu
acumularea de grăsimi şi proteine în musculatura peştelui, umiditatea scade. Valorile
determinate pentru umiditatea cărnii de crap scad aproape constant, de la 78, 32 în luna
iunie, 74, 4 în luna de la finalul experimentului).
 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Compoziţia biochimică a cărnii

 Proteinele determină într-o mare măsură caracteristicile senzoriale ale cărnii în general.
Proteinele pot fi clasificate în funcţie de localizarea celulară în: proteine extracelulare
(colagen, reticulină, elastină, etc.) sau intracelulare (prezente în protoplasmă) şi proteine
insolubile de tip colagen.

 Proteina brută variază între 17, 45 % şi 19, 39 % , fiind influenţată de vârsta materialului
biologic studiat, sezon, dar mai ales, în acest caz, de calitatea furajului şi a mediului de viaţă.

 Pe lângă cantitatea de proteină din musculatura peştilor, o însemnătate deosebită o are

calitatea acestora, deoarece determină în mare măsură caracteristicile senzoriale şi aspectul
cărnii de peşte.

 În ţesutul conjunctiv lax, celulele izolate sau grupate pot acumula lipide. Aceste celule sunt
numeroase şi organizate sub formă de ţesut adipos în care se concentrează lipidele (Pirone
A et al, 2000). Acest ţesut adipos format din adipocite se localizează în zonele
intraperitoneale, subcutanate şi intramusculare. El prezintă o mare variabilitate cantitativă şi
calitativă în compoziţie, dată de gradul de diferenţiere al adipocitelor şi de asemenea de
condiţiile de hrănire şi creştere.
 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
Compoziţia biochimică a cărnii
 Modificările în concentraţia lipidelor pot fi influenţate de:

 inaniţie, care favorizează mecanismul β-oxidării, provocând o rapidă degradare a acizilor graşi saturaţi cu catenă
lungă şi determină o creştere relativă a acizilor graşi polinesaturaţi;
 metabolismul, care în funcţie de viteza sa (dependent de temperatură) şi stadiul fiziologic, poate produce o creştere
sau o reducere a depozitelor de grăsimi sau utilizarea diferenţiată a energiei metabolizabile;
 îmbolnăviri – câteva dintre ele pot afecta diferite organe implicate în metabolism şi digestie, cum sunt ficatul şi
intestinul şi pot produce disfuncţii semnificative în utilizarea energiei alimentelor;
 nutriţia şi natura hranei administrate – crapul, ca şi alţi peşti, au capacitatea de a-şi reface rapid depozitele de grăsimi
şi compoziţia în acizi graşi care depinde de concentraţia acestora din urmă în furaje şi de digestibilitatea lor; vârstă,
specie sau de caracteristicile anatomice, cum ar fi tipul de ţesut muscular.

 După unii autori, în ovocite concentraţiile mari de acizi graşi saturaţi şi mononesaturaţi constituie rezerve
energetice necesare dezvoltării embrionare.

 În adipocite, masa citoplasmatică este redusă şi concentrată la periferia celulei; aici se află complexul
enzimatic capabil să acumuleze şi să esterifice grăsimile, glicerolul şi acizii graşi la trigliceride.

 Muşchiul de crap din experimentele efectuate, prezintă valori ale grăsimii totale cuprinse între 2,35% şi
4,78 % ,cu o acumulare constantă de grăsime pe perioada experimentului şi fără variaţii semnificative de
la o probă la alta.
 Cercetări privind creşterea crapului în structuri
de plasă de tipul ţarcurilor
CONCLUZII

 Tehnologia de creştere în sistem intensiv a crapului de cultură în spaţii protejate este

adecvată cerinţelor actuale de producere a peştelui cu valoare ridicată, crapul fiind specia
cea mai căutată pe piaţă.

 Instalaţia de creştere permite libera circulaţie a apei, funcţionând ca un sistem deschis:

 asigură controlul condiţiilor de mediu ;
 asigură securitatea materialului piscicol ;
 se poate adapta ca dimensiune şi amploare în diferite tipuri de bazine acvatice ;
 este o instalaţie simplă, realizarea ei nu presupune costuri ridicate.

 Densitatea nu este factorul limitativ al creşterii, esenţial în creşterea superintensivă este

asigurarea condiţiilor de confort şi a cerinţelor nutriţionale .

 Creşterea în sistem intensiv, în spaţii protejate, oferă posibilitatea aprovizionării ritmice a

pieţei, inclusiv în afara sezoanelor tradiţionale de pescuit.

 Experimentele efectuate demonstrează adaptabilitatea crapului la creşterea în sistem

intensiv, fezabilitatea şi eficienţa unor astfel de sisteme în acvacultura din România.
 CONCLUZII
Creşterea crapului în structuri de plasă de tipul ţarcurilor
Activitatea experiementală privind creşterea crapului în vara a II-a în spaţii limitate amenajate în
perimetrul heleşteelor din cadrul amenajărilor piscicole sistematice a condus la formularea unor
concluzii cu relevantă valoare aplicativă, anume:
 tehnologia de creştere în sistem intensiv a crapului de cultură în spaţii protejate este adecvată
cerinţelor actuale de producere a peştelui cu valoare ridicată, crapul fiind specia cea mai căutată
pe piaţă;
 prin design şi soluţie constructivă, instalaţia de creştere permite libera circulaţie a apei,
funcţionând ca un sistem deschis ;
 dimensiunile relativ reduse ale incintelor de creştere şi soluţia de amplasare a acestora asigură
controlul facil al condiţiilor de mediu;
 prin amenajări având o complexitate tehnică redusă, în consecinţă necostisitoare, securitatea
materialului piscicol este asigurată;
 particularizat la caracteristicile tehnice ale diferitelor tipuri de ecosisteme acvatice naturale sau
amenajate, pot fi realizate diferite variante de structuri spaţiale din plasă în ceea ce priveşte
aspectele dimensionale şi de amplasare ;
 simplitatea soluţiei constructive generează costuri reduse de investiţii şi exploatare;
 in cazul cresterii intensive a crapului in spaţii limitate de tipul ţarcurilor, densitatea nu reprezintă
un factor limitativ, principalele elemente de cerinţă tehnologică, în acest caz, fiind reprezentate
de asigurarea condiţiilor de confort tehnologic şi a cerinţelor nutriţionale.
Creşterea în sistem intensiv, în spaţii protejate, oferă posibilitatea aprovizionării ritmice a pieţei,
inclusiv în afara sezoanelor tradiţionale de pescuit.
Experimentele efectuate demonstrează adaptabilitatea crapului la creşterea în sistem intensiv,
fezabilitatea şi eficienţa unor astfel de sisteme în acvacultura din România