Sunteți pe pagina 1din 53

ETIOPATOGENIA

PARODONTOPATIILOR
MARGINALE CRONICE
1. Factori locali în producerea îmbolnăvirilor
parodonțiului marginal
1.1. placa bacteriană dentară
1.2. tartrul dentar
1.3. trauma ocluzală
1.4. cariile dentare
1.5. edentațiile
1.6. anomaliile dento-maxilare
1.7. parafuncțiile
1.8. obiceiurile vicioase
1.9. alți factori locali

2. Factori generali (sistemici) în producerea


îmbolnăvirilor parodonțiului marginal
1.1. PLACA BACTERIANĂ
DENTARĂ/ BIOFILMUL
• Formare = de la 1 oră după periajul dentar →
acumulare maximă după 30 zile
• Structură complexă
• Argumente în favoarea rolului cauzal al plăcii
bacteriene dentare:
– Întreruperea igienei bucale și consecutiv a formării plăcii
bacteriene este urmată de apariția de inflamații gingivale
– Restabilirea igienei bucale sau instituirea unor condiții
corespunzătoare de igienă conduc la reducerea inflamației
gingivale
– Acțiunea benefică a unor antibiotice sau antiseptice pt.
reducerea evoluției inflamației gingivale
– Reproducerea experimentală a unor leziuni parodontale
prin acumularea de placă bacteriană
– La animale germ-free nu au apărut leziuni parodontale
1.1.1. Placa supragingivală/ biofilmul supragingival

1.1.2. Placa subgingivală/ biofilmul subgingival


1.1.1. Placa bacteriană dentară
supragingivală

a. Etapele formării plăcii supragingivale


b. Metabolismul plăcii bacteriene
c. Factorii de apărare ai organismului gazdă
a. Etapele formării plăcii supragingivale
• Formarea peliculei
– Compoziție heterogenă (glicoproteine, carbohidrați,
imunoglobuline, factori de inhibiție ai
hemaglutinării)
– Grosime = 100 nm/2 ore și 500-1000 nm/24-48 ore
– Mecanism: absorbția proteinelor salivare pe
suprafața hidroxiapatitei
• Aderența și atașarea bacteriană
– După formarea peliculei, un număr de coci, celule
epiteliale și polinucleare aderă de suprafața
peliculei
– Depozitul bacterian crește prin atașare și
colonizare bacteriană
Mecanisme de aderență bacteriană la peliculă:
1) Aderența prin mecanism electrostatic
2) Aderența prin mecanisme hidrofobe
3) Aderențe prin structuri specializate
4) Aderențe prin receptori de suprafață specifici și
enzime
• Multiplicarea bacteriană (formarea matricei)
– Acumulare bacteriană
– Producerea de metaboliți
– Coagregare →matrice interbacteriană
– Conținut: complexe polizaharidice, proteine, lipide
(cantitate mică), enzime cu acțiune toxică (enzime
litice, endotoxine, metaboliți toxici), substanțe
anorganice (săruri de Ca, P, K, Na, etc.)
b. Metabolismul plăcii bacteriene
• Influențat de dietă
• Aport crescut de glucide
• Formarea de acizi (ex.: ac lactic de către
Veillonella, Neisseria)
• Consumul de oxigen → dezvoltarea speciilor
anaerobe
• Interacțiuni de nutriție bacteriană
c. Factorii de apărare ai organismului
gazdă
• Fluxul salivar
– Factori nespecifici ai imunității
– Sisteme tampon salivare
– Lactoferina
– Lizozimul
• Mișcările părților moi mobile (limba)
1.1.2. Placa bacteriană dentară
subgingivală

• Placă bacteriană asociată suprafeței dentare


• Placa bacteriană asociată epiteliului șanțului
gingival
• Placa bacteriană asociată țesutului gingival
(penetrarea în țesuturi)
Mecanisme de patogenitate bacteriană
în afecțiunile parodonțiului marginal

1. Mecanisme directe
– Aderența, colonizarea subgingivală și invazia în
țesuturile parodontale
– Acțiunea nocivă a unor factori de structură din
celula bacteriană
– Acțiunea nocivă a unor factori sintetizați și
eliberați din celula bacteriană
2. Mecanisme indirecte

– Apărarea nespecifică
• Bariera naturală
• Factori umorali de apărare (saliva, lichidul șanțului
gingival, complementul)
• Factori celulari (polinuclearele, macrofagele, celule
epiteliale, celule endoteliale, fibroblaste)

– Apărarea specifică (Ag și Ac)


BACTERII CONSIDERATE POSIBIL
PATOGENE ÎN BOLILE PARODONTALE
GINGIVITE

• Actinomyces (Actinomyces viscosus)


• Asociat cu hiperplazia gingivală
Parodontopatii marginale

• Actinobacillus actinomycetemcomitans/
Agregatibacter (Agg)
• Porphyromonas gingivalis
• Fusobacterium nucleatum
• Prevotella intermedia
• Capnocitophaga
• Spirochete
• Alte specii (Bacteroides gracilis, Bacteroides
ureolyticus, Wolinella recta, Campylobacter
concisus, Eikenella corrodens)
Speciile bacteriene Grup Procentajul
Stafilococi Gram + 28,80%
Enterococi ( streptococus
mutans, sanguinis,mitis) Gram + 28,80%

Gram +
Peptostreptococcus coci anaerobi 7,40%
Corynebacterium.Lactobacillus
Actinomyces , Bacterionema Gram + 15,30%
Gram +
Actinomyces , bifidus Tulp. anaerobi
Actinomyces israelii
Actinomyces naeslundii
Actinomyces odontoliticus
Leptotrichia bucalis 20.2 %
Neisseria Gram - 0,40%
Veillonella alcalescens Gram - coci
Veillonella parvula anaerobi 0,70%
Bacteroides melaninogecus
Bacteroides oralis
Vibrio sputorum
Fusobacterium nucleatum Gram -
Selenomonas sputigenum anaerobi 16,10%
Treponema denticola
Treponema oralis
Treponema macrodentinum
Borrelia vincenti Spirochete 1-3%