Psihologia

martorului marturiei
si marturisirii
CONF. UNIV. DR. KISS CSABA
Continutul cursului

 Dimensiuni psihologice ale prevederilor legale in domeniul

mărturiei
 Caracteristici generale ale mărturiei
 Caracteristici psihologice ale marturiei
 Specificul marturiei in functie de pozitia procesual penala a
martorului
 Raportul intre mărturie si realitatea investigată
 Tipuri de infractiuni si categorii de infractori ,depozitii specifice
 Marturia in situatii vulnerabile (minori , victime ,persoane cu
afectiuni , varstnici )
 Mărturia si procesele memoriei
Continutul cursului

 Martori in conditii speciale

 Martori sub acoperire
 Martori cu identitate protejata
 Denuntul ca forma specifica de mărturie – evolutii si involutii ale
continuturilor
 Mărturisire reala si falsa marturie
 Interviul psihologic si rolul sau in obtinerea unei marturisiri
 Fixarea continuturilor si a pozitiei subiectului in cadrul marturiei
Dimensiuni psihologice ale prevederilor legale
legate de marturie

 Art 97 CPP , Proba si mijloacele de proba

 -”Constiituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea
existentei sau inexistentei unei infractiuni , la identificarea persoanei
care a savarsit-o si la cunosterea imprejurarilor necesare pentru justa
solutionare a cauzei si care contribuie la aflarea adevarului in procesul
penal ”
 Proba se obtine prin urmatoarele mijloace
-declaratiile suspectului sau ale inculpatului , ale persoanei vatamate ale
părtii civile declaratiile martorilor .
-inscrisuri , rapoarte de constatare si expertiza , fotografii , mijloace
materiale de proba
Cateva delimitari conceptuale
generale
 Categorii de infractori si tipologii de infractori
 Participantii la infractiune
 Partile dintr-un proces penal
 Etapele procesului penal
Obiectu l psiholologiei judiciare il constituie abordarea
psihologica a actiunii persoanei implicate in actul infractional , de la
pregatirea actului infractional pana la reintegrarea ei in societate ,
pe de-o parte iar pe de alta parte reprezinta analiza si interpretarea
psihologică a reactiei partilor implicate in procesul penal sub actiunea
de infaptuire a justitiei generată de catre institutiile de aplicare a legii
.
Infractiunea

 Categorii de infractori si tipologii de infractori

 Participantii la infractiune
 Partile dintr-un proces penal
 Etapele procesului penal
Obiectu l psiholologiei judiciare il constituie abordarea
psihologica a actiunii persoanei implicate in actul infractional , de la
pregatirea actului infractional pana la reintegrarea ei in societate ,
pe de-o parte iar pe de alta parte reprezinta analiza si interpretarea
psihologică a reactiei partilor implicate in procesul penal sub actiunea
de infaptuire a justitiei generată de catre institutiile de aplicare a legii
.
Dimensiuni psihologice ale prevederilor legale
legate de mărturie

 Proba testimoniala una din cele mai vechi mijloace de proba

 Ascultarea in calitate de martor este in masura sa servească aflarii
adevarului
 Din perspectiva deontologica , pentru realizarea unui act de
justitie de calitate, ascultarea persoanelor in orice calitate
procesuala( suspect , inculpat , parte civila , victima ) indiferent de
pozitia acestora presupune serioase cunostinte de tactică
criminalistică si de psihologie judiciara
Reglementari procesual penale

 Ascultarea exclude orice forme de violenta

 In calitate de martor poate fi chemata orice persoana fizică
indiferent de situatia sociala , varsta sex religie , cetatenie
 Pot fi chemati ca martori persoane cu anumite afectiuni senzoriale
(orbi ,surzi sau de natura psihica ceeace presupune reguli specifice
 Orice infractiune sesizata presupune deschiderea unui dosar IN REM
Reglementari procesual penale

 Sunt exceptate de la obligatia de depune ca martor ,subiectii

procesualei principali , persoana incapabilă să relateze in mod
constient faptele sau diverse imprejurari , persoane care au luat la
cunostinta de anumite fapte in exercitiul profesiei ( secretul
profesional ) (psiholog , avocat , notar , preot )
 Pot refuza sotii, ascendenti si descendenti in linie directa, fratii , si
surorile suspectului , persoane care au avut calitatea de sot al
inculpatului sau al suspectului.
 Persoana vatamata poate fi ascultata in calitate de martor numai
daca nu se constituie in parte civila si nu participa in proces in
calitate de persoane vatamata .
OBLIGATIILE MARTORULUI

 A se prezenta in fata organului judiciar

 A depune juramant sau declaratie solemnă in fata instantei si nu
numai in conditii in care s-a inceput urmarirea penala sau in faza
de judecata
Jur sa spun adevarul si sa nu ascund nimic din ceea ce stiu! Asa sa
imi ajute Dumnezeu ( cu mana pe cruce sau pe Biblie )
Ma oblig ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce
stiu !
 De a spune adevarul
Drepturile martorului

 Protejati de lege impotriva oricarei violente , indiferent de natura lor

 Este oprit a se intrebuinta violenta amenintarea ori alte mijloace de
constrangere precum si promisiuni si indemnuri in scopul de a
obtine probe.
 Are dreptul de a nu se acuza (art 118)
 Are dreptul la protectie ( martorii protejati )( investigatori sub
acoperire )
-audierea martorilor amenintati
-audierea martorilor protejati , a investigatorilor sub acoperire
-audierea si protectia martorilor vulnerabili
Audierea martorilor amenintati

 In baza unor unor suspiciuni rezonabile ca viata , integritatea

corporală , bunurile sau activitatea profesionala sunt amenintate in
baza unor informatii furnizate , organul judiciar competent acorda
statutul de martor amenintat .
- Supravegherea si asigurarea pazei locuintei
- insotirea si asigurarea pazei martorului pe timpul deplasarilor
-protectia datelor de identiate personala
- audierea martorului fara ca acesta sa fe prezent
- nepublicitatea sedintei de judecata
Marturia martorului protejat

 Se pot auddia prin inregistari audio video , fara a fi prezent

 Toate documentele rezultate sunt strict confidentiale
Martorul vulnerabil

 Cel care de regula a suferit o trauma pe timpul savarsirii infractiunii

sau ca o consecinta ulterioara a comportamentului suspectului sau
inculpatului .
 Minorii si bătranii
 Se pot decide masuri de protectie similare martorilor amenintati sau
protejati.
Obtinerea marturiei prin audiere
pregatirea audierii
 Fiind o intercatiune sociala cu o finalitate judiciară semnificativa
cunostintele de psihologie sunt extrem de utile
 Studiul dosarului in vederea interactiunii cu martorul
 Stabilirea momentului audierii –inainte sau dupa audiere altor parti
implicate in procesul penal
 Stabilirea ordinii de audiere ( a martorilor principali , secundari si
indirecti .OCP ( organul de cercetare penala) ar trebui sa fie extrem de
atent la natura relatiilor dintre martori , posibile intelegeri , fenomene de
contagiune sociala efecte de autoritate sau nevoia de verifica
informatiile oferite de alti actori sau alte mijloace de proba
 Construirea unui chestionar al unui plan de ascultare
 Stabilirea unui spatiu pregatirea unor instrumente de inregistrare audio
video
Identificarea martorului

 Stabilirea datelor de identificare

 Depunerea juramantului
 Explicarea drepturilor
 Relatarea libera a informatilor detinute
 Adresarea intrebărillor
Conduita persoaneleor prezente la
audiere
 Cadrul este unul solemn si sobru –orice alta cadru poate genera o
pozitie necorespunzatoare a subiectului.
 Primirea este una neutra si obiectiva
 Ascultarea liberă este una realizata cu calm rabdare fara intreruperi
si evitandu-se orice reactii emotionale , sustinerea martorului in a
declara tot ceea ce stie.
Conduita persoanelor prezente la
audiere
 Reorientarea depozitiei inspre subiectele utile in situatiile extrem de
numeroase in care se orienteaza catre acele date nenecesare.
 La momentul adresarii intrebarillor se incearca :
 Inlaturarea denaturarilor de orice fel prin adaugare , omisiune,
substituire , transformare ( daca ele vor fi percepute )
 Intrebarile trebuie sa fie clare concise fara caracter acuzator , sau de
intimidare , evitand sa sugeram raspunsul sau sa formulam vreo
vinovatie
 Urmarirea sinceritatii sau nesinceritatii dar fara ostentatie ,
Cateva repere psihologice legate de stabirea
sinceritatii sau nesinceritatii

 Stabilirea unui nivel de baza a caracteristicilor comunicarii

1.Vom avea in vedere in discutie intrebari ce au legatura cu activitati
obisnuite , munca , loisir , familie ( ce nu au legatura directa cu fapta
) si vom urmari cu interes intregul comportament al subiectului
Pasul 2 . Punem cateva intrebari legate de aspectele generale de
comportament care intra in sfera cauzei dara fara legatura cu cauza
investigata Punem intrebari legate de posibile conduite ilegale de
acelasi tip dar care nu au legatura directa cu fapta
Pasul 3 Punem intrebari legate de fapta
Pasul 4 comparam conduitele
MARTORUL MINOR

 Pana la 14 martorul minor se va audia in prezenta unui a dintre

parinti a tutorelui sau a reprezntantului institutiei careia ii este
icredintat copilul
 Audierea se poate realiza la sediul institutiei , sau la scoala camin
domiciliu
 Se va realiza o adapatare a prevederilor legale la nivelul de
dezvoltare intelectuala a minorului.
Martorul minor

 Este extrem de influentabil

 Nu diferentiaza de foarte multe ori realitatea perceputa de
informatiile preluate ulterior .
 Isi schimba cu usurinta depozitiile in functie de solicitaril emajorilor
participanti la fapta penala
 De foarte multe ori elementele relatate cu certitudine se pot
schimba si /sau denatura in functie de argumentele pe care le I le
aducem
 Se orienteza in declaratii in functie de parintele sau persoana
dominanta existand un fenomen de contagiune social
Martorul minor

 Atunci cand are calitatea de victima toate aceste trasaturi se pot

accentua.
 Exista riscuri temeinice de vulnerabilizarea a minorului prin repetarea
audierii lui mai ales in situatiile in care este victima unei infractuni cu
motivatie sexuala
 Audierea se face in aceste situatii si inprezenta unui psiholog
desemnat de DGASPC
Caracteristici ale martorului si ale marturiei in
diverse tipuri de infractiuni

 Infractiunile impotriva patrimoniului

 La furt vom intalni martori in situatia in care se intalnesc cu hotii din
societatile comerciale , locuinte ,spatii publice in momentul in care
acestia patrund sau parasesc incintele,
 Sunt foarte rare situatiile in care apar asemena categorii . Cetatenii
manifesta in general retineri in a se implica deci foarte multi nici nu
vor sa auda de calitatea de martor.
 Perceptiile lor la intalnirea in scarile blocurillor in zonele de acces in
relationari intamplatoare sunt extrem de utile dare foarte
incomplete din perspectiva continutului.
Martorul in infractiuni impotriva
patrimoniului
 In zonele publice insa apar reactii ale mai multor cetateni si
marturiile par sa fie mai degraba o constructie colectiva decat o
perceptie individuale
 Cazul talhariilor si al furturilor din locuinta prin metoda gazele ,
deratizarea, accidentul

 In cazul infractiunilor de talharie asistam de cele mai multe ori la o

penurie de martori care sa redea momentul talhariei.De regula de
constituie in martori persoanele care sunt alertate de victime ,
pornesc in urmarirea lor sau surprind fuga autorilor.
 Perceptia persoanelelor aflate in miscare este direct proportionala
cu fereastra temporala in care s-a realizat perceptia.
Martorul in infractiunile la circulatia
pe drumurile publice
 Pot fi martori credibiliparticipanti la trafic neimplicati in producerea
accidentelor .Acestia au un grad mare de credibiltate
 Pot aparea martorii falsi care reprezinta interesele unei parti sau
alta
 In conditiile in care este vorba despre accidente soldate cu decesul
persoanelor din masina asistam de multe ori la intelegeri ale
supravietuitorilor pentru a omvinovatii pe cei decedati
 In cazul unor accidentari ale pietonilor asistam la aparitia unor
martori falsi dispus i sa schimbe chiar locul unde sa intaplat
accidentul
Martorul in infractiunile la circulatia
pe drumurile publice
 Pot aparea imediat dupa accident grupuri de persoane care
raspandesc o alta realitate decat cea perceputa de martori
directi
Martorul in infractiunile cu violenta

 Atunci cand cand se produc incaierari sau altercatii pozitiile

martorilor sunt in general determinate de grupul de apartenenta
,victime sau agresori .De regula ambele parti au ambele calitati
 Martorii vor incerca sa diminueze participatia persoanelor sau
grupurilor de apartenenta si vor exagera participarea membrilor
gruparii adverse .
 Martorii in infractiunile de pe stadioane sau manifestatii sunt
semnificativi in marturiile doar in conditiile in care exista o
consistenta a marturiilor unui grup
Martorul in infractiunile de
inselaciune , fals, maradona
 Sunt de regula reprezentantii institutiilor bancare , al notariatelor , al
ANAF sau persoane din spatiul public care nu percep in mod
corect caracteristicile psihofizice ale autorilor de inselaciuni
datorita rutinei si a numarului mare de solicitanti cu care lucreaza .
 Falsul de acte ,moneda este de cele mai multe ori depistat la
intervale de timp destul de importante astfel incat se produc
reorganizari ale memoriei
Martorul in infractiunile impotriva
vietii
 Infractiunile impotriva vietii presupun de multe ori utilizarea de
obiecte contondente , taietor intepatoare , arme albe si de foc
,cearta , tipete , urlete bubuituri
 Toate aceste zgomote sau situatii nefiresti sunt de regula corect
percepute de exemplu :
-ora la care s-a auzit scandal si bubuituri la vecinul de la etajul
superior
-ora la care s-au auzit focuri de arma
- momentul in care s-a auzit un strigat puternic si apoi o bubuitura
in cazul unor precipitari
-martorii sunt semnificativi in prezenta si situatiile existente intre
parti inaninte de agresiune
Martori in infractiunile sexuale

 Sunt cei care de regula se intalnesc cu agresorul sexual de lift

 Sunt persoanele care intalnesc primele victimele –tentativa de
omor prin aruncare de la etaj
 Sunt angajatii unor societatii comerciale unde victima se refugiaza
 Sunt cei care retin fizionomia celui care de acum fuge sau se
ascunde
Martorii in infractiunile de coruptie

 De regula un alt functionar public sau un martor sub acoperire

 Marturiile sunt de cele mai multe ori complete si complexe
 Exceptie sunt situatiile in care persoanele care se afla intr-un proces
fac un denunt fals si invinovatesc pe altii pentru a primi o reducere
substantiala de pedeapsa .
 In acest cazuri care sunt uneori nereale se introduc elemente de
adevar impreuna cu situatii inventate.
Martori la violenta domestica

 Rudele
 Copii
 Vecinii
 Apropiatii
 Angajatii , bone portari
Toate categorile sunt extrem de subiective si sau cointeresate material
Martorul vulnerabil

 Martorul surd mut sau surd surdo-mut

 Comunicarea se face prin intermediul unor persoane care are
capacitatea de a comunica prin limbajul special
 Martorul care nu cunoaste limba romana sau are dificultatii de
exprimare -comunicarea se face prn interpret autorizat .
Valoare si forta probanta a
marturiei
 Forta probanta –capacitatea de a influenta convingerea intima a
magistratului , a organului de cercetare penala
 Valoarea probanta este data de locul mijlocului de proba in
constructia rechizitoriului si al art.97
Valoare si forta probanta a
marturiei
 Desi ocupa un loc central in sistemul probelor totusi nu are o
valoare doveditoare superioara altor mijloce de proba
 “Proba cu martori este in continuare privita uneori cu scepticism ,
neincredere , diminuindu-i-se credibilitate” (T Bogdan , Probleme de
psihologie judiciara -, pg 196 -199)
 Proba tesimoniala este aparent fragilă , uneori inselătoare si cu o
valoare aleatorie.
Cauzele relativitatii marturiei

 Marturia este un proces complex de receptie , memorare ,

reactualizare si completare a realitatii investigate de catre
persoane prezente sau informate cu privire la o fapta de natura
penală /civilă .Ea se desfasoara in conditii prestabilite de
solemnitate . Fiecare parte a acestui proces este amenintata de o
serie de variabile mai mult sau mai putin controlate.
 Imperfectiunea organelor de simt
 Procese psihice filtrate si distorsionate de variabile
 Convingerea cvasi unanimă ca mărturia trebuie să fie extrem de
fidelă .
 Dubla filtrare a informatiei atat din perspectiva subiectivitătii
martorului cat si organului de cercetare penală care inregistreaza
cauza .
Factori de distorsiune legati de procesarile
primare sau secundare de receptie a
informatiei
 Constanta perceptiei –determina o reintregire o corectare a
perceptiei
 Iluziile perceptive
 Expectantele si personalitatea persoanei care percepe
 Modul de organizare al experientei anterioare
Factori de distorsiune obiectivi

 Vizibilitate
 Audibilitate
 Durata perceptiei
 Nivelul de mascare a evenimentelor si a persoanelor care fac
obiectul marturiei
Factori de distorsiune subiectivi

 Gradul de instruire
 Mobilitatea proceselor psihice si structura temperamentala
 Starea afectiva
 Starea de oboseala , sanatate
 Calitatea functiei prosexice
 Tipul perceptiv , analitic sintetic,
Martorul si marturia lui

De cele mai multe ori o mărturie completă in conformitate cu

realitatea este mai degrabă o excepție decat o regulă.
Ex.Jafului din banca
Zece afirmatii privind memoria umana
implicata in redarea evenimentelor penale

 1. Memoria este asemanatoare unei inregistrari video care poate fi

derulata ori de cate ori este nevoie
 2.Cand esti foarte sigur ca informatiile pe care le detii referitoare la
un eveniment judiciar sunt adevarate este foarte probabil sa fie asa
 3.Memoria este stabila in timp
 4 Informatiile cu privire la ceea ce ai vazut la un moment dat pot fi
pastrate separat de alte informatii ulterioare
 5.Fetele oamenilor ies mai puternic in evidenta si de aceea este mai
usor sa ti le reamintesti astfel recunoasterea fetelor este foarte rar
supusa greselii
Zece afirmatii privind memoria umana
implicata in redarea evenimentelor penale

 7.Declaratia unui martor este o dovada acurată a ceea ce s-a

intamplat
 8. Cand in cadrul unui eveniment este prezentă o arma ,martorii isi
vor aminti cu mai mare acuratete acel eveniment
 9. Evenimentele traumatizante sunt reactualizate cu o si mai mare
acuratete decat evenimentele obisnuite
 10. Evenimentele violente sunt reactualizate cu o si mai mare
acuratete decat venimentele obisnuite .
Efectul dezinformarii

 Informatia originala , perceputa in mod direct

 Informatia falsa care este perceputa ulterior si asociata
evenimentului
DEFICITUL DE MEMORIE

 Deficit de memorie
 Deficit de stocare –se amesteca informatiile originale cu cele post
eveniment
 Deficit de actualizare –nu se distinge intre evenimentul real si cel
informatia post eveniment
 Atribuirea erobată a sursei -confunda sursa originală cu sursa post
eveniment
Cand apare deficitul de memorie ?

 Este mai intens in cazul :

 Evenimentelor periferice in raport cu cele centrale
 Cand intervalul de retentie este mai lung
 Cand informatia falsa este prezentata in contextul unei intrebari in
raport cu o descriere
Oferirea de informatii post
eveniment false
 Cercetarile indica faptul ca atunci cand martorilor unui eveniment li
se prezinta informatii post eveniment false de catre alte persoane se
petrec urmatoarele :
- Martorii nu sunt constienti ca si-au insusit informatii de la altcineva
-Informatiile sunt tratate ca si cum ar face parte din evenimentul
original,
-se construieste deci acea memorie „contaminata„
Oferirea de informatii post
eveniment false
 Mecanisme de producere a memoriei distorsionate
 Evenimentul este reactualizat de mai multe ori .
 Expunerea repetata a martorului la informatia post eveniment falsa,
 Nivelul de credibililitate al sursei post eveniment,
 Nivelul de incompletitudine , de incoerenta al receptarii evenimentul
de baza creste vulnerabilitatea la informatiile post eveniment ,
 Cand cineva achizitioneaza informartii din mai multe surse va fi dificil sa
identifice sursa reala
 Martorii nici macar nu mai sunt constienti ca marturia lor a fost
influentata,
Evitarea deficitul de memorie

 Inregistrarea atenta a declaratiei pe care o face martorul uneori

chiar la fata locului .
 Evitarea expunerii martorului la alte informatii post eveniment .
 Acuratetea informatiilor este direct proportionala cu gradul de
familiarizare al martorului cu oamenii obiectele sau actiunile care
alcatuiesc evenimentul .
 Modalitatea de construire a intrebarilor ;sunt de preferat intrebarile
deschise, se vor evita intrebarile sugestive .
Recunoasterea dupa foto si
recunoasterea din grup
 De regula statistic procentul recunoasterilor corecte este de 75 %
 Daca sunt arme sau actiuni violente si nu sunt situatii de informatii
post eveniment fase –identificare se produce in proportie de 90%
 In conditii le in care infractorul nu este in grup identificarile false pot
fi de 60%
,
Factori care influenteaza
identificarile
 Efectele organizarii grupului –similaritatea sau diferentiere ,
 Efectele instructajului primit de cel care face recunoasterea,
 Modalitea de prezentare , in grup , cate o persoana sau in orb,
 Efectul distorsiunii verbale sau scrise
Verificarea si evaluarea
declaratiilor martorilor
 Marturia trebuie sa fie sincera
 Verificarea sinceritatii
 Verificarea bunei / a relei credinte
-sursa de unde provine marturia
-raportul fata de cauza

 Marturia trebuie sa fie fidela ,

 Verificarea capacitatilor perceptive si a factorilor posibili de distorsiune
Tipuri de martori

 Martori identificati la fata locului

 Martori care se prezinta din proprie initiativa
 Martori identificati ulterior
 Martori identificati ulterior de parti
 Martori tarati –surzi ,infirmai mutilati nevazatori
 Martori victima –cu posibile denaturari
Falsa recunoastere

 Uneori sub imperiul unor presiuni sau pentru obtinerea de beneficii

se produc false recunoasteri
Ele au urmatoarele caracteristici :
-seamana izbitor cu cele mai complete marturii ,cu ale vctimei in
special, in dimensiunea temporala si spatiala
-Nu reprezinta consecinta unei act narativ deliberat ci a unuia dictat
-Prezinta lacune semnificative in zonele neclarificate de alte marturii
-explicatiile sunt lacunare, ilogice si fara sustinere in spatiul probatoriului
Falsa recunoastere

 Nu pot ajuta la identificarea bunurilor furate sau a complicilor reali

 Acolo unde mijloacele de proba indica prezenta a mai multor
coautori este posibil sa fie introdusi si falsi participanti.
 Subiectii care genereaza false recunoasteri nu cunosc aspecte
cheie ascunse de investigatori .
 Se fac confuzii legate de orientarea spatio temporala in fapta