Biochimia sistemului conjunctiv

Moroianu Gabriel
Clasa a 11 a B
 Tesutul conjunctiv
• Ţesutul conjunctiv serveşte la susţinerea altor ţesuturi
ale corpului, asigurând nutriţia lor şi participând la
mecanismele de apărare imunitară ale organismului.
• Tesuturile conjunctive sunt diseminate în interiorul
organelor şi între ele.
• Acest tip de ţesut nu vine însă în legatură directă cu
mediul extern sau cu lumenul vaselor.
• Intră în alcătuirea oaselor, are rol trofic (de hrănire),
depozitează grăsimi, intervine în apărarea organismului,
în fagocitoză.
• Este un ţesut care asigură rezistenţa organismului.
Ţesutul conjunctiv conţine apoximativ 1/3 din cantitatea
totală de apă a corpului omenesc.
 Sistemul conjunctiv este alcătuit din:
-Celule conjunctive Fibre conjunctive
Substanța fundamentala
- In funcţie de consistenta substanţei
fundamentale, ţesuturile conjunctive se
clasifica în: moi, semi-dure, dure şi fluide.
 Ţesutul conjunctiv
Ţesutul conjunctiv moale → îndeplineşte o mare
varietate de funcţii: hrănirea altor ţesuturi,
legarea diferitelor părţi ale organelor, protecţie
mecanică, producerea elementelor figurate ale
sângelui.
• El este de cinci tipuri:
-lax
-fibros
-elastic
-adipos
-reticulat.
• Ţesutul conjunctiv semi – dur→ formează
cartilajele ce asigură rezistenţa mecanică
şi elasticitatea organismului.
• Ţesutul conjunctiv semidur este alcătuit
din celule cartilaginoase tinere numite
condroblaste.
• Condroblastele secretă substanţa
fundamentală numită condrină (amestec
de substanţe organice impregnate cu
săruri de Na şi Ca).
• Celulele tinere se impregnează cu
condrina şi se transformă în condrocite-
celulele mature, sferice sau ovale.
• Condrocitele sunt adăpostite, în substanţa
fundamentală, în nişte cavităţi numite
condroplaste.
• Acest tip de ţesut este de trei tipuri:
-ţesut cartilaginos fibros
-țesut cartilaginos elastic
-țesut cartilaginos hialin
• Ţesutul conjunctiv dur → intra in alcatuirea oaselor si
are în substanţa fundamentală o proteină, numita
oseină impregnată cu săruri minerale.
• Tesutul osos este format din lamelele osoase dispuse
în două moduri:
- ţesutul osos spongios format din lamele osoase
diferit aşezate denumite trabecule, care delimitează
cavităţi de diferite mărimi – areole.
• Acestea dau osului spongios aspectul de burete.
• Areolele comunică între ele şi conţin măduva
hematogenă (măduva osoasă roşie).
• Acest ţesut se găseşte în interiorul epifizelor oaselor
lungi şi în interiorul oaselor scurte şi late;
- tesutul osos compact formează peretele diafizei
oaselor lungi şi lamele superficiale ale oaselor scurte
şi late.
• Unitatea morfologică şi funcţională a
osului compact este osteonul (sistemul
haversian), alcătuit din canale haversiene
în jurul cărora se dispun 5 – 30 de lamele
osoase concentrice între care se găsesc
osteoplastele cu osteocite.
• Ţesutul conjunctiv fluid → este format din tesutul sanguin si
limfatic.
• Aceste două ţesuturi sunt de origine mezenchimală, apărând ca
ţesuturi lichide, circulante, având substanţa fundamentală lichidă
ce primite deplasarea elementelor figurate prin masa sa.
• Sângele asigură nutriţia organismului, respiraţia, excitaţia
celulelor, vehiculează produşii de elaborare şi îndeplineşte funcţii
de apărare.
• Sângele, limfa, lichidul interstiţial şi alte umori organice,
constituie mediul intern al organismului.
• Sângele reprezintă 8% din greutatea corporală si este format
dintr-un mediu coloidal numit plasmă, în care se află în
suspensie un mare număr de celule ce conferă sângelui un
aspect opac şi o culoare roşie, datorită hemoglobinei din
eritrocite.
• Este format din:
- Plasma ( 55 – 60% ) este alcătuită din apă ( 90% )
-substanţe organice ( 9% ) şi substanţe anorganice ( 1% ).
- elementele figurate ( 40 – 45% ) se împart în hematii ( globule
roşii ), leucocite ( globule albe ), trombocite ( plachete sangvine)
 Bibliografie
Sfatulmedicului.ro
Www.rasfoisesc.com
Wikipedia.com