CONVULSIILE SI EPILEPSIA LA

COPIL

CURS
Sdr. convulsivcrize paroxistice cerebrale legate de o
activitate excesiva si hipersincrona a neuronilor corticali si
subcorticali, care se caracterizeaza clinic prin contractii
musculare involuntare (tonice, clonice sau clonico-tonice)
asociate sau nu cu tulburari ale constientei, neurovegetative,
senzoriale sau psihice.

INCIDENTA CONVULSIILOR LA COPIL

-1/15 copii consult. amb. sunt pt. manif. convulsivante
-24% din cei spitalizati au anamneza pozitiva pt. convulsii

-67-80% din convulsii survin in primii 2 ani de viata

-Convulsii neonatale1%
 CLASIFICAREA CONVULSIILOR

ACCIDENTALE -convulsia febrila

(OCAZIONALE) -infectii cerebrale (meningo-encefalita,
 abces, hematom infectat etc)
Tendinta  la -traumatism cranio-cerebral
recurenta -hemoragii intra craniene/boli
cerebrovasculare (tulb. coagulare,
malformatii arteriovenoase,tromboza)
-intoxicatii exogene (CO,Pb, alcool,
pesticide)/medicamentoase( atropina,
miofilin,MTX etc)
EPILEPTICE -tulb. homeostaziei O2 (hipoxie/anoxie)
Tendinta  la -cauze metabolice si nutritionale
recurenta (hipocalcemiarahitism;hipoglicemia;
hipoNa)
-insufic. organice severe (IRA, IHA)
-tumori cerebrale
-cauze psihogene (isteria, tetania de
hiperventilatie etc)
 CONVULSIA FEBRILA
crize convulsive ce apar la sugar si copil (3 luni-6 ani) in
context febril fara evidenta infectiei intracraniene sau a unei
cauze determinate
Prevalenta:- 1-15% in primii 5 ani de viata;
-predomina sexul masc.(1,4:1)
Etiopatogenie
Febra (>38,5⁰C)
-25% convulsiile pot fi
varsta 3 luni-5
prima manifestare a bolii
ani (varf primii 2 Excitabilitate febrile
ani) neuronala -IACRS
(prag convulsiv) -post imunizari
-boli infecto-contagioase
a copilariei

Factori genetici→AD cu penetranta

incompleta si expresivitate
variabilagena de pe crs. 2q 23
 CONVULSIA FEBRILA
CARACTERISTICI CF SIMPLA CF COMPLEXA
Aspect clinic Crize tonice, clonice sau Crize focale motorii
tonico-clonice generalizate, unilaterale; uneori deficit
uneori atone motor postcritic;

Durata crizei <15 min. >15 min.

Frecventa crizelor 1/24 h >1/24h
Stare de sanatate anterioara normala Anomalii neurologice; retard
neuropsihic

AHC Negativ pentru epilepsie; Pozitiv pentru epilepsie

posibil pozitiv pentru CF

EEG Nespecific: Aspect epileptic focal sau

-postcritic: posibil unde lente generalizat (complexe vf-
-dupa 7-10 zile: traseu normal unda)

Risc de epilepsie ulterioara <2% 2-15%

Profilaxia recurentelor nu da
 CONVULSIA FEBRILA
EXPLORARI
1. Ex. LCR: -obligatoriu la sugarul <1 an
-in CF complexe
- suspiciune de meningita

2. EEG:- poate obiectiva traseu patologic in 35-40% din

cazurile cu CF complexe
-traseu normal in CF simple

3.Investigatii biologice:
-hemocultura; ionograma; probe functionale hepato-
renale; glicemie; Ca; Mg; ±culturi (uro, copro-cultura etc);

4. Explorarile neuroimagistice nu sunt indicate curent in CF

 CONVULSIA FEBRILA
• DIAGNOSTIC POZITIV
-anamneza: AHC si APP neurologice
-aspect clinic al crizei (semiologie, durata, deficit postcritic,
caracterul febrei)
-explorari paraclinice

• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
1.Frisonul
2.Crize epileptice precipitate sau relevate de febra
3.Spasmul hohotului de plans
 CONVULSIA FEBRILA
TRATAMENT
1.Tratamentul crizei
-pozitionarea copilului: decubit lateral decliv cu eliberarea
cailor respiratorii
-diazepam: iv- 0,2-0,5 mg/kg/doza; poate fi repetat dupa 15
min. sau intrarectal 5-10 mg in functie de G (Desitine)
-scaderea febrei: antitermice (paracetamol); metode fizice
(impachetari)
2. Profilaxia recurentelor
-continua
-intermitenta
 CONVULSIA FEBRILA
Terapie profilactica continua-indicatii:
-CF complexe;
-recurente frecvente
-anomalii neurologice
-varsta mica de debut
• acid valproic (Depakine):15-20 mg/kg/zi
• Fenobarbital: 5mg/kg/zi
• Atentie la efectele secundare: hepato/hematotoxicitate; deprimarea
functiilor cognitive

Terapie profilactica intermitenta

- adm. medicatiei la primele semne de boala febrila
- Diazepam (0,2-0,5 mg/kg/doza la 8/12 ore, oral sau rectal)
 CONVULSIA FEBRILA
COMPLICATII
• Status epileptic febril ( durata crizelor subintrante>30 min)→hipoxie,
edem, suferinta vasculara→atrofie cerebrala difuza/localizata; creste
riscul de deces
PROGNOSTIC
-risc de recurenta CF: aprox. 40%
-rude grad I cu CF
-durata a febrei/ febra moderata inaintea CF
-CF complexa
-varsta <12 luni
-risc epilepsie:2-15%; CF complexe recurente; disfunctii neurologice;
retard psihomotor;
-risc sechele neuropsihice crescut dupa Cf complexehemiplegii,
coreoatetoza, tulb. de comportament, disabilitati de invatare
 EPILEPSIA
• Definitie- boala cronica cerebrala de etiologie variata caracterizata
prin crize epileptice (convulsive) recurente survenite la intervale
variabile.

• Sindromul epileptic→asocieri de crize epileptice recurente cu

particularitati clinice si EEG si alte semne neurologice caracteristice.
(ex: sdr. WEST, sdr. LENNOX-GASTAUT, sdr. AICARDI etc)
INCIDENTA: 40-70 (100) cazuri noi la 100.000 loc/an
ETIOLOGIE: factori genetici
factori dobanditi:
multifactoriala -malformatii cong.cerebrale/ boli vasculare;
-infectii cerebrale
-tumori
-boli degenerative SNC/toxice
 EPILEPSIA
• CLASIFICARE
• Epilepsia primara (idiopatica):
1.ereditara  incidenta fam. crescuta (3-5%)
-frecvente anom.EEG la rudele asimptomatice ale
bolnavilor cu epilepsie
- absenta unei leziuni cerebrale identificabile prin
mijloacele actuale de investigatie
- anamnestic lipsa unor factori patogenici posibili
implicati
2. non-ereditara
• Epilepsia secundara (organica –exista afectare cerebrala demonstrata
clinic si paraclinic): post-traumatic; post-infectios; suferinte hipoxic-
ischemice perinatale; anom. cong. cerebrale (neurofibromatoza;
porencefalii etc); malformatii cerebrale vasc. (anevrisme); tumori
cerebrale/metastaze; boli metabolice etc
 EPILEPSIA - Manifestari clinice

• Crize generalizate: convulsive; neconvulsive

• Crize partiale (focale): simple; complexe

• Starea de rau epileptic

 EPILEPSIA - Manifestari clinice

1. Crize generalizate:- afectarea constientei (implicate ambele

emisfere);
-manifestari motorii bilaterale

-convulsive (GM): -tonico-clonice

-tonice
-clonice

-non-convulsive: -atonice/akinetice
-absente (PM)- fara ”mal” convulsiv
-crize mioclonice
 EPILEPSIA - Manifestari clinice
• Criza GM (80% din conv. copilului)
- “aura” posibil inaintea crizei
- pierderea constientei
- tulb. Vegetative (emisie scaun/urina; transpiratii; aritmie cardiaca; tulb.
vasomotorii ; h-TA)
- convulsii initial tonice ulterior tonico-clonice bilat., simetrice, generalizate
cu durata 30-60 sec.;final prin coma stertoroasa (5-10 min.)
- Anamneza postcritica completa; midriaza bilat. reziduala; cefalee, mialgii; s.
Babinski  tranzitoriu;
• Crize mioclonice: secuse musc. scurte, masive,
bilaterale insotite de tulburarea starii de constienta

• Crize epileptice primar generalizate non-convulsive

(absente-PM):
- Suspendarea brusca a constientei 5-15 sec insotita
de atenuarea/supresia fct. psihice sup.;
- uneori mioclonii ale capului/secuse ale
pleoapelor/automatisme
 EPILEPSIA - Manifestari clinice
2. Crize partiale (focale):activarea unui sistem neuronal limitat al
unei emisfere cerebrale
• Crize partiale simple: fara pierderea constientei
-motorii: focale jacksoniene, posturale etc
-senzoriale (vizuale, olfactive, auditive,gustative)
-vegetative (sialoree, enurezis, dureri abdominale)
-cu simptome psihice: rar fara afectarea constientei→anxietate,
euforie, depresie etc

• Crize partiale complexe: afectarea starii de constienta afective;

psiho-senzoriale (halucinatii, iluzii); psiho-motorii (automatisme)
 EPILEPSIA - Manifestari clinice
3.STAREA DE RAU EPILEPTIC-URGENTA NEUROLOGICA!!
-Crize subintrante (GM, mioclonii, tip absenta dar EEG patologic, convulsii
partiale localizate) > 15-30 min. fara reluarea starii de constienta
-mai frecv. la copil decat la adult
-mai frecv. la cei cu retard mental / leziuni cerebrale structurale
Factori precipitanti % copii % adulti
sevrajul 20 19
anticonvulsivantelor
neuroinfectii; 36 5
AVC hemoragic; 3 25
intoxicatii 2 12
anoxie 5 11
Alte injurii (tumori, 4 5
Traumatism cranian

-orice tip de criza poate evolua spre status epileptic !!

 STAREA DE RAU EPILEPTIC -TRATAMENT
OBIECTIVE
• -mentinerea functiilor vitale
• -oprirea convulsiilor
• -identificarea si tratarea factorilor precipitanti
• -prevenirea complicatiilor si recurentelor
1. Stadiul initial
benzodiazepine diazepam lorazepam midazolam
Debut act. (min) 1-2 3-5 1-5
Durata act. (h) 0,5 6-24 0,5
Doza initiala 0,25 0,2 0,1
(mg/kg)
Repetarea dozei idem idem 0,05/kg/h
Cale adm. iv iv iv/im

Efecte sec: depresie respiratorie; h-TA

 STAREA DE RAU EPILEPTIC -TRATAMENT
2. Status constituit
- Monitorizarea fct. vitale
- Asigurarea caii de acces iv pt. corectia eventualelor dereglari
metabolice
- Investigatii pt. stabilirea etiologiei SE
- Tratament: fenitoin (iv,20mg/kg) sau fenobarbital (iv/im 15-20
mg/kg);
3. Status refractar
-monitorizare in TI; ventilatie asistata
-Piv: diazepam (100mg in 500ml-40ml/h) sau midazolam (0,1-0,5
mg/kg/h)sau valproat (5 mg/kg/doza, >1h)
-in caz de persistenta a crizelor:anestezie gen. cu pentobarbital sau
blocaj neuro musc. daca ventilatia asistata nu poate fi mentinuta.
 EPILEPSIA - Investigatii
1. EEG (provocare: hiperventilatie; stimulare luminoasa intermitenta)
-poate obiectiva semne de focalizare
-aspect: cel mai frecvent complex vf-unda

Convulsii partiale
(lob temporal stg)

Convulsii generalizate
 EPILEPSIA - Investigatii
2.Neuroimagistica
- gold-standard→RMN; CT
- obiectiveaza: tumori; malformatii (anevrisme; dilatatii ventriculara;
atrofie corticala etc); neuroinfectii (abces etc)

3. LCR- obligatoriu la copilul mic!

4.Ex. Complementare : HLG, ionograma, Ca, glicemie, probe functionale

hepato-renale, ASTRUP etc

5. Ex. Oftalmologic- FO (semne HIC)

 EPILEPSIA
• DIAGNOSTIC POZITIV
1. Ancheta familiala-parintii cu epilepsie aduc un risc de2% fata de
popul. gen de 1%;
-incidenta epilepsiei la rudele bolnavului este de
3,6%
-gemenii monozigoti sunt afectati concomitent in
68% cazuri iar cei dizigoti numai in 14%

2. APP: embriofetopatii; anoxie neonatala; meningo-encefalita; retard

psiho-motor; traumatisme craniene etc

3.Ex. Clinic: deficite localizate; HTA; lez. traumatice, anom. de

pigmentare (facomatoze) etc

4.Investigatii paraclinice complexe: neurologice; biologice

 EPILEPSIA
• DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
1.Sincopa- EEG aspect normal
-neurocardiogena sau vasovagala
-pierderea starii de constienta datorita insuficientei circulatiei
cerebrale→ survine numai ziua; dureza cateva sec; debut mai putin
brutal (permite bolnavului sa se aseze); somnul postcritic mai putin
profund; postcritic- labilitate vegetativa/ afectiva 
-cauze declansatoare:
• Proceduri terapeutice( punctie lombara, pleurala, sondaj vezical,
endoscopie etc)
• Medicatie ce induce h-TA ortostatica (antidepresive, beta-blocante,
diuretice)
• Accidente (electrocutare; traumatism epigastric;intoxic. Cu CO)
• Alte cauze:hiperreflectivitate sino-carotidiana; MCC, tulb de
ritm/cond., etc
 EPILEPSIA

2. Spasmul hohotului de plans

-4% din copii<5 ani

-forma cianotica (pierderea constientei; EEG-normal)
-forma palida-crize anoxice reflexe (rare) opistotonus + nistagmus
vertical; fact. pp-traumatisme usoare;

3.Frisonul

4. Mioclonii de adormire/ bruxism

 EPILEPSIA
5.Ticuri – rare la copilul<3 ani;
- miscari involuntare stereotipe, rapide la nivelul unui gr. musc.;
- evolueaza pe teren nevrotic cu hiperemotivitate;
- ex. Neuro.+ EEG → normale

6. Migrena (forma complicata): asociaza disfct. SNCparestezii, vertij,

scotoame; pierderea constientei de scurta durata (migrena bazilara)
-EEG-normal;
- anamneza fam. pozitiva pt. migrena / hemicranie

7. Pavor nocturn -copil 4-7 ani;

- cea mai frecventa manifestare paroxistica nocturna
non-convulsivanta a copilului
- EEG- normal
 EPILEPSIA
8.Hipersomniile:
-narcolepsia-nevoia imperioasa de somn in plina activitate (ore/sec);
-idiopatica sau sec. unor leziuni cerebrale
-catalepsia-pierderea tonusului muscular + abolirea ROT;
-favorizat de emotii
-aproape totdeauna survine la un narcoleptic (trebuie
diferentiata de criza PM)

9. Tetania

10. Crize psihogene- nu se produc in somn;

- aspect de criza lipotimica
- rar cand pacientul este singur;
- EEG-normal
 EPILEPSIA TRATAMENT

1.tratament farmacologic

2.tratament chirurgical in formele farmacorezistenta

3.asistenta psiho-sociala a bolnavului si familiei

 EPILEPSIA TRATAMENT
PRINCIPII DE TRATAMENT FARMACOLOGIC
-tratament individualizat; ideal-etiologic!

-initial monoterapie →doza medie cu crestere progresiva (se va urmari

nivelul sanguin al medicamentului) pina la controlul clinic al crizelor

-terapie monodrog de substitutie daca medicamentul administrat

suficient timp si cu nivel sanguin adecvat este ineficient

-terapie de asociere- la non-respoderi la monoterapie; de la diagnostic

cand exista mai multe tipuri de crize

ATENTIE la interactiunile dintre medicamentele anticonvulsivante!

-nu se intrerupe brusc tratamentul risc recadere/ status epileptic
 EPILEPSIA TRATAMENT
- Intreruperea tratamentului se face progresiv prin scaderea dozelor
dupa 3-5 ani de control total al crizelor

-rata de recurenta la intreruperea tratamentului: 12-42%

-control clinic neurologic si biologic repetat sub tratment cronic datorita

efectelor sec. medicamentoase

-evaluarea eficacitatii tratamentului se face clinic si EEG

-alegerea anticonvulsivantului este in raport cu eficienta sa pentru un

anumit tip de criza sau sdr. epileptic
 EPILEPSIA TRATAMENT

De linia II (singure nu
De linia I ( pot pot controla crizele
controla crizele în decat in asociere cu
monoterapie) MAE de linia I)
- clobazam, vigabatrin,
-fenobarbital, lamotrigina, topiramat,
fenitoin,primidona, ANTICONVULSIVANTE felbamat, gabapentin,
carbamazepina, tiagabin, oxcarbazepina,
valproat de zonisamida,
sodiu,ethosuximida, sultiam,acetazolamida,
clonazepam progabid,
ACTH,levitiracetam,
bromuri
 EPILEPSIA TRATAMENT
• TRATAMENT CHIRURGICAL→epilepsia rezistenta la tratamentul
medicamentos

- Multiple tehnici chirurgicale (lobectomie temporala; rezectie lezionala

extratemporala;hemisferectomie functionala; corpus calosotomie
etc)rata de vindecare: 50-90% in functie de tehnica utilizata
 EPILEPSIA TRATAMENT
STIMULAREA VAGALA
-indicatii: -epilepsia rezistenta la MAE si la care interventia chirurgicala
nu reprezinta o optiune terapeutica
- la copil: crize generalizate primare; sdr. epileptice; crize de
origine structurala dar cu rezultate variabile
 EPILEPSIA TRATAMENT
• DIETA CETOGENA
- Descrisa prima data in 1921 de Wilder in Mayo Clinic Bulletin
- rezervata copiilor cu crize intratabile, debilitante si severe
- 4:1 ( grasimi: proteine+ carbohidrati)→ 75-90% sunt reprezentate de
grasimi in ratia calorica zilnica
- cetoza urinara eficienta 80-160 mmoli/l

- Studiu prospectiv pe 150 copii (varsta:4luni-16 ani); rata medie de

410 crize convulsive/luna;rezultate dupa 1 an:
- 55% au ramas pe dieta
- 1/2 au prezentat scaderea frecventei crizelor la > 50%
- 1/4 au prezentat scaderea frecventei crizelor la > 90%
Freeman, Vining, et.al. Pediatrics, Dec., 1998
 EPILEPSIA TRATAMENT
• ASISTENTA PSIHOSOCIALA
-program educational special multidisciplinar la cei cu abilitati cognitive
scazute si tulburari de comportament

-program de somn min.8 ore

-limitarea utilizarii calculatorului/TV/jocuri video- la cei cu epilepsie

fotosensibila

-evita efortul fizic sustinut si anumite sporturi (inot, alpinism echitatie)

-va exclude din alimentatie stimulantele cerebrale (cafea, ciocolata

neagra, ceai verde) si alcoolul
 EPILEPSIA PROGNOSTIC
• Mortalitate este crescuta in :- primul an de viata
-epilepsii simptomatice
-spasme infantile
• cauze de deces:-direct legat de crize sau status epileptic (10%)
-accidente in timpul crizelor
-suicid (7-22%)
-moarte subita (>10%)
Factori de prognostic nefavorabil:leziuni cerebrale demonstrabile;crize
frecv.; EEG persistent si sever modificat intercritic; trat. tardiv sau rau
condus
Factori de prognostic favorabil : crize rare de un singur tip; EEG normal;
debut tardiv (>4 ani); absenta anomaliilor neurologice; intelect
normal
 SINDROAME EPILEPTICE GENERALIZATE
CRIPTOGENICE- SDR. WEST
• 1841-West
• Triada electroclinica: spasme infantile+ EEG cu aspect de
hipsaritmie+regres in dezvoltarea neuropsihomotorie

• Incidenta: 1/2400-4000 nn vii; ½ din epilepsiile din primul an de

viata; 2,8% din totalul epilepsiilor in primii 15 ani de viata

• ETIOLOGIE:
- forma simptomatica raspuns al creierului imatur la diverse leziuni
(neurofacomatoze, malformatii sau displazii cerebrale; boli
dismetabolice si degenerative; embriofetopatii; encefalopatii pre sau
postnatale);
-forma idiopatica
• CLINIC: debut sugar <1 an;
Retardul psihomotor
spasme musculare bilaterale si
este progresiv (95%
simetrice predominant axial
cazuri) asociaza tulb.
(gat, trunchi, membre) frecvent
de comportament si
“in flexie”, cu durata de 1-3 sec.,
alte semne neurologice
afectarea starii de constienta;
(hemiplegie; hipotonie
asociaza respiratie neregulata,
generalizata; paralizii
tipat; postcritic: plans, miscari
de nervi cranieni)
oculare anormale;
 SINDROAME EPILEPTICE GENERALIZATE CRIPTOGENICE- SDR. WEST

• EEG- traseu de hipsaritmie→activitate dezorganizata bilateral,

asincrona cu unde de amplitudine mare si descarcari multifocale.

Fp1-F3

F3-C3

C3-P3

P3-O1

Fp2-F4

F4-C4

C4-P4

P4-O2

Fp1-F7

F7-T3

T3-T5

T5-O1

Fp2-F8

F8-T4
50 µV
1 sec
T4-T6

T6-O2
 SINDROAME EPILEPTICE GENERALIZATE CRIPTOGENICE- SDR. WEST

• EVOLUTIE
-retard psihomotor progresiv
-dezvoltarea altei forme de epilepsie

FACTORI DE PROGNOSTIC NEFAVORABIL

-recadere post -terapie;
-G mica la nastere
-convulsii neonatale in antecedente
-retard in dezvoltare inainte de aparitia spasmelor
 TRATAMENT
Linia 1 de tratament:
-ACTH-ameliorare relativa; nomalizare in 5-13% cazuri mai ales in
forma idiopatica si cand este instituit precoce;
-Vigabatrin
-PDN
-Piridoxina (vit. B6)
Linia 2 de tratament:
-± alte anticonvulsivante : clonazepam; acid valproic; lamotrigina;
topiramat; zonisamida; levetiracetam
 SDR. Lennox-Gastaut
• Debut la varsta 2-7 ani 5-10% din epilepsiile copilului

• CLINIC: -multiple tipuri de crize: absente atonice si crize tonice (frecv.

la sugar si copilul mic); crize generalizate; absente; mioclonice si
partiale.
-retard mental progresiv pina la dementa si tulburari
comportamentale

• EEG-complexe vf-unda lente intercritic si aparitia de bufee sporadice

de 2-2,5 cicli/sec.
• Prognostic: grav cand asociaza leziuni cerebrale; varsta mica de
debut

• Tratament: frecvent este rezistent; pot fi utilizate : carbamazepina;

valproat sodiu; lamotrigina; vigabatrin.