Beidaut Stefania

Bogdan Ioana
Fusarea Stefan
Gaftoneanu
Madalina
Radu Adina

Facultatea de Psihologie si Stiintele

Educatiei
o Una din preocupările actuale ale psihologiei constă în studiul gândirii
morale, al sentimentelor şi valorilor morale, precum şi al
comportamentului moral în vederea cunoaşterii şi educării.

o Interpretarea moralităţii a fost raportată la patru fenomene, anume:

credinţe, intenţii, sentimente şi acţiuni, care sunt evaluate ca fiind bune
sau rele.
o Dezvoltarea ontogenetică se referă la dezvoltarea omului ca individ de
la naștere, pe întreaga perioadă de viață, cu ritmuri caracteristice
fiecărui stadiu al evoluției umane (Lepădatu, 2008).

o La început omul se formează pe sine, în raport cu relațiile cu mediul

fizic și social, având la bază factorii ereditari și înnăscuți, și este
totodată momentul în care reperele psihogenetice se conturează (la
maturitate omul dobândește anumite note caracteristice lui).
 Principalele teorii care au derivat din
studiul dezvoltării morale se încadrează
în trei mari categorii:
 Abordarea psihodinamică (teoria lui Freud)

 Perspectiva învățării sociale (cercetările lui

Skinner și Bandura)

 Abordarea dezvoltării cognitive

(caracterizată de teoriile lui Piaget și
Kohlberg)
 Abordarea psihodinamică
Această abordare face referire la stadiile dezvoltării psihosexuale, astfel încât
Freud a identificat cinci stadii ale maturizării psihosexuale:
 Stadiul oral (0-1 an)
 Stadiul anal (1-3 ani)
 Stadiul falic (3-5 ani)
a. Complexul Electra (la fete)
b. Complexul lui Oedip (la băieți)
 Stadiul latent (6-12 ani)
 Stadiul genital

ABORDARILE
DEZVOLTARII
 Perspectiva învățării sociale

o Teoria învățării sociale postulează că, inițial comportamentul

copilului e controlat prin recompense și măsuri punitive din partea
părinților. Datorită experiențelor anterioare când copilul a fost
pedepsit pentru încălcarea regulilor, ulterior el va trăi o anxietate
dureroasă la încălcarea acestora sau în situații ce implică tentația de
a se comporta imoral.
o S-a postulat că una dintre modalitățile copilului de a învăța
comportamentul moral se realizează prin observarea și atingerea
modelelor care se comportă într-o manieră morală.

ABORDARILE
DEZVOLTARII
 Abordarea dezvoltării cognitive

o Pe fundalul cercetarilor lui Piaget, Kohlberg a incercat sa efectueze o

analiza mai detaliata si comprehensiva a dezvoltarii morale.

o Metoda folosită de el constă in analiza raspunsurilor date de copii la

situatii ipotetice, e similara dar nu identica cu cea piagetiana; in timp ce
Piaget le cere copiilor sa judece neascultarea ca si trasatura caracteriala
pe baza actiunilor intreprinse, dupa ce acestea s-au produs, Kohlberg da
subiectilor dileme morale ipotetice cu posibilitatea de a alege cursul
actiunii, intrebandu-i pe acestia ce ar trebui actorii sa faca si de ce,
obtinand astfel o idee mai clara despre rationamentul moral care-i
conduce la decizii.

ABORDARILE
DEZVOLTARII
 Potrivit clasicelor teorii ale dezvoltării (Piaget, 1932), încă din primii ani ai
copilăriei, individul trece printr-o serie de etape succesive ale judecății
morale, fiecare dintre acestea fiind caracterizate de tipuri particulare de
organizare a ordinii sociale și morale.

o Orientare prin pedeapsă și conformare

o Hedonism instrumental naiv
o Acord și conformism social
o Comportament moral de a menține autoritatea
o Orientare prin contract social
o Principii etice universale

ABORDARILE
DEZVOLTARII
 Teoria lui Kohlberg a fost inițial dezvoltată pe baza cercetărilor empirice, folosind
numai participanți de gen masculin; Gilligan, un cercetător, a susținut că nu descrie în
mod adecvat preocupările femeilor. Kohlberg a declarat că femeile au tendința de a se
bloca la stadiul al treilea, concentrându-se pe detalii despre cum să mențină relațiile și să
promoveze bunăstarea celor din jur. Bărbații sunt mai susceptibili să treacă la principii
abstracte, și, astfel, sunt mai puțin interesați de detaliile despre cine este implicat.
O critică a teoriei lui Kohlberg este că indivizii dau frecvent dovadă de
inconsecvențe semnificative ale judecăților morale. Acest lucru apare adesea în dilemele
morale care implică conducerea sub influența alcoolului și situații de afaceri în care
participanții au dat dovadă că raționează la un stadiu inferior, de obicei, folosind mai
mult raționamentul condus de auto-interes (de exemplu, stadiul al doilea) decât cel
condus de autoritate și ordinea socială (de exemplu, stadiul al patrulea). Teoria lui
Kohlberg este în general considerată a fi incompatibilă cu inconsistențele judecății
morale.
Anumiți psihologi au pus sub semnul întrebării ipoteza că acțiunea morală este în
primul rând un rezultat al raționamentului formal.

ABORDARILE
DEZVOLTARII
o Așadar, morala, ca fenomen social, reflectă relațiile ce se stabilesc
între oameni, ca subiecți reali, într-un context social delimitat în
spațiu și timp.
o Ea reprezintă o formă a conștiinței sociale care include într-un tot
unitar idealul moral, valorile, normele și regulile morale prin care se
reglementează raporturile omului cu ceilalți oameni, cu societatea și
cu sine însuși.
 Bibliografie
 Golu, F. (2015). Manual de psihologia dezvoltării. O abordare psihodinamică.
Polirom

 Kohlberg, L. (1963). The Development of Children’s Orientations Toward a Moral

Order. Human Development, 6(1–2), 11–33. https://doi.org/10.1159/000269667

 Lepădatu, I. (2008). Psihologia vârstelor. Psihomedia. Sibiu

 Rest, J., Turiel, E., & Kohlberg, L. (1969). Level of moral development as a
determinant of preference and comprehension of moral judgments made by others1.
Journal of Personality, 37(2), 225–252. https://doi.org/10.1111/j.1467-
6494.1969.tb01742.x

 Roco, M. (2001). Cercetări privind gândirea morală şi ierarhia valorilor [Research on

moral thinking and values hierarchies]. Revista de Psihologie, 47(3-4), 151-163.