ANUL IV – MODUL BOLI

CARDIOVASCULARE

HTA – PARTEA I

DARABONT ROXANA OANA

Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol
Davila” – Spitalul Universitar de Urgenta
Bucuresti
 PLANUL PREZENTARII

HTA – FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

DEFINITIA SI CLASIFICAREA HTA

ETIOPATOGENIA HTA ESENTIALA

COMPLICATIILE HTA
HTA – FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR
HTA – FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR
HTA – FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

Studiul MRFIT: TA are o relaţie continuă cu riscul

cardiovascular

Arch. Intern. Med., 1993; 153:186

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA SISTOLICA – CEL MAI
IMPORTANT CONTRIBUTOR LA MORTALITATEA
CARDIOVASCULARA

Barbati Femei

http://www.ehnheart.org/images/CVD-statistics-report-August-
2017.pdf
 RATA DE MORTALITATE PRIN BOALA CARDIACA
ISCHEMICA IN EUROPA

Barbati Femei

Rata per 100,000 Rata per 100,000

< 135
< 68
135 - 187
68 -102
187 - 250

250 - 500 102 - 152

152 - 323
> 500
> 323

http://www.ehnheart.org/images/CVD-statistics-report-August-
2017.pdf
 RATA DE MORTALITATE PRIN ACCIDENT
VASCULAR CEREBRAL IN EUROPA

Barbati Femei

Rata per 100,000

Rata per 100,000
< 70
< 62
70 - 104
62 - 81
104 - 173
81 - 151
173 - 295
151 - 231
> 295
> 231

http://www.ehnheart.org/images/CVD-statistics-report-August-
2017.pdf
 HTA – FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR

Riscul de infarct miocardic acut sau de accident

vascular cerebral se dubleaza atunci cand ↑TAs cu 20
mmHg sau cand ↑TAd cu 10 mmHg.

LEWINGTON S. si colab., Lancet, 2002; 360: 1903-1913

 IMPACTUL HTA

 1/4 din populatia globului are HTA - 1,56 miliarde de

oameni vor avea HTA in 2025
 HTA raspunde de 9,4 milioane de decese/an
 Studiul INTERHEART – 25% din sindroamle
coronariene acute din Europa Centrala si de Est se
datoreaza unui istoric de presiune arteriala
crescuta.
 40% din populatia adulta a Romaniei are HTA - 75%
din cei in varsta > 65 ani sunt hipertensivi
KERNEY P.M. si colab., Lancet, 2005; 365: 217-233; Lim SS si colab., Lancet, 2012; 380:
2224-60; YUSUF S. si colab., Lancet, 2004; 364: 937-952; DOROBANTU M si colab., J.
Hypertens., 2014; 32: 39-47
PREVALENTA HIPERTENSIUNII ARTERIALE IN ROMANIA –
STUDIUL SEPHAR III

Dorobantu M. si colab., J Hypertens (in press)

DEFINITIA SI CLASIFICAREA HTA
 DEFINITIA HTA

HIPERTENSIUNE ARTERIALA = acel nivel al presiunilor

de la care

riscul cardiovascular se dublează pe termen lung:

≥ 140/90 mmHg
 “Nu tot ce conteaza
poate fi masurat
si
nu tot ce poate fi masurat
conteaza”

ALBERT EINSTEIN
 CLASIFICAREA HTA

Systolic Diastolic
Category
(mmHg) (mmHg)
Optimal <120 and <80
Normal 120–129 and/or 80–84
High normal 130–139 and/or 85–89
Grade 1
140–159 and/or 90–99
hypertension

Grade 2
160–179 and/or 100–109
hypertension

Grade 3
≥180 and/or ≥110
hypertension

Isolated
systolic ≥140 and <90
hypertensionb

Williams B si colab., Eur Heart J., 2018; 39: 3021-3104

 CLASIFICAREA HTA

SISTOLICA IZOLATA/DIASTOLICA/SISTOLO-
DIASTOLICA

IN FUNCTIE DE ETIOLOGIE
 Esentiala/primara/idiopatica
 Secundara
 CAUZE SECUNDARE DE HIPERTENSIUNE REZISTENTA

Frecvente
 Sindromul de apnee in somn
 Hiperaldosteronismul primar
 Boala renala parenchimatoasa
 Stenoza de artere renale
 Diabetul zaharat

Rare
 Feocromocitomul
 Sindromul Cushing
 Hiperparatiroidismul
 Coarctatia de aorta
 Tumori intracraniene

Adaptat dupa Calhoun D. A. si colab. ; Hypertension , 2008; 51: 1403-1419

ETIOPATOGENIA HTA
 ETIOPATOGENIA HTA

HTA = boala cu determinism poligenic

puternic influentata de factori dobanditi
(obezitatea, consumul excesiv de sare etc)
 Angiotensinogen

RENINA IECA

Angiotensina I

- ENZIMA DE CONVERSIE

ANGIOTENSINA II -
Produsi
- BRADIKININA inactivi

AT1 AT2

Vasoconstictie, hipertrofie, fibroza,apoptoza Vasodilatatie

retentie hidrosalina actiuni in SNC - Efect antiproliferativ
stimulare simpatica, prooxidant si proinflamator Natriureza
 Angiotensinogen

RENINA IEC

Angiotensina I

CHIMAZE ENZIMA DE CONVERSIE

ANGIOTENSINA II
Produsi
BRADIKININA inactivi

AT1 AT2

Vasoconstictie, hipertrofie, fibroza,apoptoza Vasodilatatie

retentie hidrosalina actiuni in SNC - Efect antiproliferativ
stimulare simpatica, prooxidant si proinflamator Natriureza
ROLUL SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC IN HTA
ROLUL SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC IN HTA
 FENOMENUL DE RIGIDIZARE A AORTEI SI
MODIFICARILE UNDEI DE PULS

↑ Viteza undei
pulsului

↑diferenta
intre sistola si
diastola

Din: Vascular ageing. In: The pathology of vessels, Phat N. Vuong, Sir
Colin Berry; Springer-Verlag France, Paris, 2002: pag. 28; Izzo J.l. - J. Am.
Geriatr. Soc., 1981; 29: 520-534
FENOMENUL DE RIGIDIZARE A AORTEI SI
MODIFICARILE UNDEI DE PULS

Din: Plante G.E. and Farand P., Cap.

4, Macro- and microcirculation in
hypertension, Ed. SAFAR
M.E.,Lippincott Williams&Wilkins,
2005
 METODE DE MASURARE A VITEZEI UNDEI PULSULUI
(PWVcf)

PWVcf=L/Δt

Din: Boutouyrie P., Pannier B. –

Measurement of arterial stiffness. In
Central Aortic Blood Pressure, Laurent
S., Cockroft J. Edt., Elsevier, 2008

Sistemul COMPLIOR –
transductori piezoelectrici de
presiune
Augmentation index (Aix) = (P2 – P1 / PP) x
100 Aix, PWVao si SBPao
normale

Low peripheral
arterial resistance
P1

P2
P
P

Ejection Duration
 Aix, PWVao si SBPao
Augmentation index (Aix) = (P2 – P1 / PP) x 100 anormale
P2

High
P1
peripheral
arterial
PP resistance

Ejection Duration
COMPLICATIILE HTA
PROGRESIA AFECTARII DE ORGANE-TINTA

Dupa Dzau si Braunwald, J. Hypertens., 2008; 26 (Suppl. 4)

 COMPLICATIILE VASCULARE ALE HTA

- Rigidizare si,
la unii pacienti, dilatare
anevrismala in vasele
mari

- Remodelare eutrofica
in arteriolele de
rezistenta

TIME: dec.13, 2004 - Promovarea

aterogenezei

- Rarefactie capilara
COMPLICATIILE VASCULARE ALE HTA

- Injurie endoteliala

- Hiperplazie intimala
(arterioloscleroza
proliferativa)

- Arterioloscleroza
hialina
COMPLICATIILE RENALE ALE HTA

TIME: dec.13, 2004

COMPLICATIILE OCULARE ALE HTA

www.reviewofoptometry.com
COMPLICATIILE CEREBRALE ALE HTA

Din: Sörös P si colab.,

Nature Reviews in
Neurology., 2013; 9: 174-178
COMPLICATIILE CARDIACE ALE HTA

TIME: dec.13, 2004

 RELATIA DINTRE HTA SI HVS

 HTA induce postsarcina

crescuta si favorizeaza
HVS de tip concentric.
 Prevalenta HVS la
hipertensivi variaza in
functie de metoda de
evaluare: 20-50% in HTA
moderata si severa.
Devereux R.B. si colab.,
Circulation, 1977; 55: 613-618

Din: Lancet, 1982; 1: 1165-1168

 PATOGENIA CARDIOPATIEI HIPERTENSIVE
HTA
ALTI FACTORI:
Genetici, varsta,
sex, etnie
Obezitate, DZ HVS
Aport de sodiu
Rigiditate arteriala CRESTEREA MIOCITELOR, FIBROZA INTERSTITIALA,
APOPTOZA mediate de SRAA, SNS, INSULINA etc.

ISCHEMIE ARITMII DISFUNCTIE VS

BOALA DE
DEZECHILIBRU BOALA
CORONARE DIASTOLICA SISTOLICA
APORT-CONSUM MICROVASCULARA
EPICARDIICE

FORME CLINICE DE FIBRILATIE ATRIALA, INSUFICIENTA CARDIACA

ISCHEMIE MIOCARDICA ARITMII VEMTRICULARE
MOARTE SUBITA
EVOLUTIA DE LA HTA LA INSUFICIENTA
CARDIACA

Drazner M. H., Circulation, 2011; 123: 327-334

HVS GENEREAZA INSUFIECIENTA CARDICA CU
FRACTIE DE EJECTIE PREZERVATA

Borlaug B.A., Nat. Rev. Cardiol., 2014; 11: 507-515

 SEMNIFICATIA PROGNOSTICA A HIPERTROFIEI
VENTRICULARE STANGI LA PACIENTII HIPERTENSIVI
 HVS SI RISCUL DE MORTALITATE
CARDIOVASCULARA

STUDIUL FRAMINGHAM - SEMNIFICATIA HVS

DIAGNOSTICATA ELECTROCARDIOGRAFIC
Creste riscul de mortalitate cardiovasculara de 8x -
similar cu cel al pacientilor care au avut un infarct
miocardic.

Kannel W.B. si colab., Ann. Intern. Med., 1970; 72: 813-

822;
 HVS SI RISCUL DE MORTALITATE
CARDIOVASCULARA

STUDIUL FRAMINGHAM - SEMNIFICATIA HVS

DIAGNOSTICATA ECOCARDIOGRAFIC
Creste riscul de deces sau de complicatii non-fatale
de 2-4x.
Levy D. si colab., N.Engl.J.Med., 1990; 322: 1561-1566

Relatia dintre masa

VS si riscul CV este
continua si se
manifesta de la
valori aflate sub
criteriile de HVS.

Schillaci G. si colab., Hypertension, 2000; 35: 580-586

 HVS SI RISCUL DE INSUFICIENTA CARDIACA

HVS mareste riscul de aparitie a insuficientei cardiace

congestive si de deces prin insuficienta cardiaca.

Din: Okin P. M. si colab., Circulation, 2006; 113: 67-73

(LIFE Study)
 HVS SI RISCUL ARITMIC

HVS este predictor

independent de aparitie a
fibrilatiei atriale la
pacientii hipertensivi .

Verdecchia P. si colab.,
Hypertension, 2003; 41: 218-223;
Wachtell K. si colab.,
J.Am.Coll.Cardiol., 2005; 45: 712-
719
 HVS SI RISCUL ARITMIC

La pacientii hipertensivi cu HVS - ECG frecventa

ESV este de 40 x mai mare decat la cei hipertensivi
fara HVS sau la normotensivi.
Messerli F.H. si colab., Am. J. Med., 1984; 77: 18-22

Riscul de moarte subita este semnificativ crescut la

cei cu dovada ecocardiografica si, mai ales,
electrocardiografica de HVS.
Messerli F.H. si colab., Am. J. Med., 1984; 77: 18-22; Kannel W.B. si colab.,
J.Am.Coll.Cardiol., 1985; 5: 141B-149B; Haider A.W. si colab.,
J.Am.Coll.Cardiol., 1998; 32: 1454-1459