Ipoteze/Întrebări de cercetare:

Cantitativ și Calitativ
În mod tradiționale, există două tipuri de
paradigme:

• Calitativă (metodă inductivă;

încorporează valorile şi perspectiva
cercetătorului dar şi a participanţilor).
• Cantitativă (deductivă – raţionament de la
teorii generale la subiecte specifice;
obiectivitate; ştiinţificul = pozitivism şi
raţionalism; replicabilitate)
Cercetările cantitative

• Sunt studii explicative, ce se bazează pe studiul

relaţiei de cauzalitate
• Există cel puţin două variabile (VD, VI)
• Se testează dacă există o relaţie cauzală între
VI şi VD
• Poate genera o predicţie sau un rezultat viitor
aşteptat
• Există o legătură logică între o întrebare de
cercetare şi teorie
Cercetarea calitativă

• Descrierea şi înţelegerea situaţiilor specifice

• Răspunde la întrebări despre experienţă sau
sensuri.
• Interpretarea unei situaţii, a unor comportamente,
a unui context
• Analizele au loc într-un anumit context – rezultate
diferite s-ar putea găsi în situaţii diferite.
• Rezultate diferite s-ar putea obţine de la
cercetători diferiţi. Asumpţia perspectivei este că
nu există răspunsuri bune sau rele.
 Exemple de întrebări de cercetare:

• Cum experimentează familia faza terminală a

unui bolnav de cancer?
• Cum percep membrii comunităţii de la Pata Rât
capacitatea lor de a obţine ajutor din partea
serviciilor publice?
• Cum văd femeile rome din rural violenţa
domestică?
• Cu ce scop tinerii se unesc în bande de cartier?
• În ce mod viziunea femeilor faţă de dezvoltarea
comunităţii diferă de a bărbaţilor? De ce?
 Designul cercetării cantitative și calitative
Cantitativ Calitativ

„Nu există date calitative. Datele sunt de „Orice cercetare are, până la urmă, un
forma 0 sau 1." fundament calitativ"
- Fred Kerlinger - Donald Campbell

Scopul este să clasifici caracteristici, să le

măsori și să construiești modele Scopul este o descriere completă,
statistice într-o încercare de a explica ce comprehensivă.
anume s-a observat.

Cercetătorul știe în avans ce anume Cercetătorul știe doar în mare ce anume

caută. caută.

Recomandat în fazele finale ale Recomandat în fazele de început ale

proiectului de cercetare. proiectului de cercetare.
Toate aspectele studiului sunt planificate Design-ul cercetării se construiește pe
înainte ca datele să fie culese. măsură ce studiul se desfășoară.
Cercetătorul folosește instrumente –
Cercetătorul este instrumentul de
chestionare, de ex – pentru a colecta date
cercetare
numerice
Datele sunt sub formă de numere și Datele sunt sub formă de cuvinte, imagini
indicatori statistici sau obiecte
Subiectiv – interpretarea individuală a
Obiectiv – caută să măsoare și să
evenimentelor este importantă: folosește
analizeze conceptele în mod exact,
observația participativă, interviuri de
folosind chestionare, anchete.
adâncime etc.
Datele cantitative sunt mai eficiente, pot Datele calitative sunt mai bogate,
fi folosite pentru testarea ipotezelor, dar consumatoare de timp și nu pot fi
pot să rateze detalii contextuale. generalizate

Cercetătorul tinde să rămână obiectiv și Cercetătorul tinde să rămână subiectiv ți

separat de subiectul tratat. implicat în subiectul cercetat
Diferenţe între cercetările cantitative şi cele
calitative
Cantitativ Calitativ
Testează ipoteze Întrebări de cercetare
calitative; descoperă sens
odată ce cercetătorul are
datele
Conceptele sunt Conceptele sunt măsurabile
operaţionalizate de multe ori doar prin idei ce
sub formă de pot fi identificate prin
variabile observaţie sau interviu
măsurabile
 Cantitativ Calitativ

Indicatorii sunt Indicatorii sunt creaţi ad hoc

creaţi înainte de şi sunt specifici
măsurare şi sunt cercetătorului sau
standardizaţi contextului

Datele sunt sub Datele sunt sub formă de

formă de numere cuvinte, imagini, observaţii,
sau alte forme de transcrieri
măsurătoare
precisă
 Cantitativ Calitativ

Procedurile sunt Procedurile de cercetare

standard pentru a sunt specifice contextului şi
putea fi replicate nu vor fi replicate

Analiza foloseşte Analiza înseamnă

statistici, tabele, extragerea de teme din
grafice şi evidenţe, organizarea
analizează datelor pe aceste teme şi
ipotezele cu categorii pentru a prezenta o
ajutorul acestora imagine coerentă
 Alegerea unei perspective de cercetare

Dacă: Dacă:
Subiectul este cunoscut Subiectul este puţin
cunoscut
- Multe studii - Puţine studii
- Multe informaţii - Puţine informaţii

R: cantitativă R: calitativă
 Ce este un design de cercetare cantitativ?
Cercetătorii cantitativiști din Asistența Socială:
• se referă la observațiile lor ca fiind ”hard data”: adică
tabulări statistice ale evenimentelor
• de obicei, urmăresc un drum liniar folosind variabile
și ipoteze, insistând pe măsurări precise și legând
rezultate de explicații cauzale.
• folosesc adesea o logică reconstruită – limbaj
puternic formalizat
• folosesc o logică tehnocratică pornind de la designuri
statistice.
Ce este un design de cercetare calitativ?

Cercetătorii calitativiști din Asistența Socială

• Se referă la observațiile lor ca fiind ”soft data”, și
derivă din impresii, declarații, fotografii, hărți și
simboluri.
• Folosesc o traiectorie non-liniară, mergând în direcția
în care contextul cercetării îi duce, bazându-se pe
măsurări imprecise și folosind intuiția.
• Mai adesea folosesc logica practică, făcând evaluări
informale.
• Folosesc o logică transcendentă despre procese și
creștere
 Ce este triangulația?

• Implică măsurări multiple ale aceluiași

fenomen
• La nivel teoretic înseamnă că se folosesc mai
multe perspective teoretice în planificarea și
analiza contextului
• La nivelul metodelor: combinarea de stiluri ce
pot fi calitative sau cantitative.
Putem identifica 3 nivele diferite ale
întrebărilor de cercetare şi ipotezelor:
• Descriptive: descrierea unui fenomen –
cine? ce?
• Exploratorii: care este relaţia dintre
fenomene?
• Explicative: cauzalitate – de ce?

• Exerciţiu: pentru tema aleasă, specificaţi

întrebări şi ipoteze de cercetare la cele 3
nivele.
Studiile descriptive:

• Pot specifica una sau mai multe variabile

• Nu ştim suficiente lucruri pentru a specifica
direcţia legăturilor între variabile
• Vrem doar să descriem cine sunt participanţii,
cum se comportă, ceea ce cred ei, cum percep
lumea
Exemple de întrebări descriptive:

• Ce procent din participanţi sunt femei?

• Care este gradul de satisfacţie faţă de serviciile
oferite de agenţie?
• Cine are scoruri mai mari pe scala de depresie,
bărbaţii sau femeile?
• Ce procent din populaţia Clujului trăieşte sub
pragul de sărăcie?
• Care sunt motivele pentru care vârstnicii sunt
clienţii acestui centru de zi?
Alte diferenţe între întrebările de cercetare:

• Întrebările descriptive: descriu o situaţie -

Cine? Ce?
• Întrebările de cercetare cantitative se
concentrează pe studiul relaţiei de
cauzalitate între fenomene şi pe evaluarea
impactului: Care sunt cauzele?
• Întrebările calitative: mecanisme - Cum?
De ce? Care este procesul?
Ce este o întrebare de cercetare?

R: Este întrebarea la care tu încerci să

răspunzi prin cercetarea sau prin raportul
de cercetare.

Întrebarea de cercetare: trebuie să fie

generală sau specifică?
R: Ar trebui să fie cât mai specifică. În unele
cazuri se pot formula mai multe întrebări
de cercetare pentru a acoperi subiecte
complexe.
Exemple de întrebări de cercetare:

Dacă ne interesează efectul somnului

asupra reflexelor putem formula
următoarea întrebare:
• Care sunt efectele somnului asupra
reflexelor?
Similar:
• Are somnul efecte asupra reflexelor?
Sau:
• Este eficienţa maximă atinsă după opt ore
de somn?
Ce este o ipoteză?
• R: O ipoteză este o afirmaţie ce poate fi
demonstrată sau infirmată. Procesul
ştiinţific afirmă că ar trebui să existe doar
propoziţii falsificabile (ce pot fi infirmate).
• O întrebare de cercetare poate fi
transformată într-o ipoteză prin
reformulări.
• De ex., a treia întrebare de cercetare (de
mai sus) se poate trasnforma într-o
ipoteză:
• Reflexele maxime sunt atinse după opt ore
de somn.
Ce este o ipoteză nulă?
• Ipoteza nulă (H0) este ipoteza ce trebui
infirmată.
Ex:
• Reflexele maxime nu sunt atinse după opt
ore de somn.
Alta:
• Somnul nu are efecte asupra reflexelor.
• Pentru a respecta regula ştiinţificităţii (Karl
Popper) se folosesc ipotezele nule, iar
investigaţia ştiinţifică urmăreşte să
respingă aceste ipoteze.
• Procedeul ştiinţific nu se termină niciodată,
respingerea unei ipoteze nule duce
construcţia de alte ipoteze:

De ex. respingem o ipoteză nulă:

• Somnul nu are efecte asupra reflexelor.
 Alegerea unei întrebări de cercetare:

• Experienţă personală.
• Intenţia de a evalua eficacitatea unei intervenţii,
sau înţelegerea a cum şi de ce funcţionează
• Curiozitate despre o temă anume (cursuri,
media, lucrări)
• Care este nivelul cunoaşterii din domeniu
• Rezolvarea unei probleme
• Probleme importante şi/sau urgente
• Valori personale
• Goluri în cercetare şi în literatura teoretică
despre un subiect
 Tehnici :

• Examinarea literaturii. Repetarea unui studiu,

sau deplasarea într-o direcţie nouă (replication
and extension). Folosiţi ideea unui cercetător
pentru “cercetări viitoare”
• Definiţi scopul şi obiectivele proiectului de
cercetare.
• Discutaţi ideile cu alţii (coordonatorul lucrării).
• Aplicaţi cercetarea la un grup specific.
 Cum să construim întrebările de
cercetare?
• Cine? Când? Unde? Ce? Cum? De ce?
- le aplicăm la problemele din asistenţa socială

• Ex1: Vârstnicii care locuiesc în centre

rezidenţiale au contact mai redus cu reţeaua
externă de suport.
• Cine? Vârstnicii
• Unde? în centre rezidenţiale
• Ce? au contact mai redus
• Ex2: Copii martori ai violenţei domestice
au comportamente afective diferite faţă de
copii victime ale abuzului fizic.

• Cine? Copii martori

• Ce? violenţei domestice
• Ce? comportamente afective
• Când? faţă de copii
• Ce? victime ale abuzului fizic
• De la aceste întrebări de bază putem porni şi
prin diferite procedee putem ajunge la altele, ce
au o complexitate crescută.

• care sunt circumstanţele Când?

• care sunt mecanismele Cum? Când? De ce?

Adică: vom căuta variabilitate şi condiţii diferite; de

ex., putem adăuga o a treia variabilă, ce poate
influenţa fenomenul studiat
• Ex1: proximitatea (distanţa: km sau ore) faţă de
reţeaua externă de suport: Distanţa dintre
centrul rezidenţial şi reţeaua de suport aduce
variabilitate în frecvenţa contactelor?

• Ex2: existenţa şi dimensiunea suportului

matern: răspunsul mamei copilului la situaţia de
violenţă domestică sau abuz fizic al copilului
aduce variabilitate în comportamentul afectiv al
copilului?
 Dezvoltarea întrebărilor calitative

• De obicei încearcă să ne spună de ce

oamenii sau instituţiile se comportă într-un
anumit mod, cum se formează atitudini şi
opinii, cum se construieşte înţelegerea
personală a unor evenimente.
• De ce? Cum? În ce mod?
• Cerinţă: stabilirea unei întrebări de
cercetare importantă şi formularea clară a
acesteia
Criterii:

• Interesul: este interesantă? Merită să îţi

dedici timp?
• Importanţa: răspunsul adus la întrebare va
schimba ceva? Va avea un efect?
• Generalizarea: răspunsul va avea
importanţă pentru alţi asistenţi sociali,
clienţi etc din alte contexte?
• Fezabilă: se poate răspunde la întrebarea
respectivă prin cercetarea dvs.?
 Dezvoltarea întrebărilor cantitative

Paşii de parcurs:
• definirea problemei
• dezvoltarea ipotezei
• identificarea şi operaţionalizarea
variabilelor de interes
• alegerea metodelor de analiză
 Definirea problemei
• lucrarea nu trebuie să fie o examinare superficială a
unei teme largi ci o analiză în detaliu a unei
probleme limitate
• se porneşte de la o idee generală despre un
domeniu
• ideea generală se transformă (focus) într-o idee mult
mai restrânsă
Întrebări:
• Definirea problemei duce la o întrebare de
cercetare?
• Există o relaţie ce trebuie examinată?
• Este această relaţie testabilă?
• Pot variabilele să fie operaţionalizate?
• Este cercetarea fezabilă cu resursele la dispoziţie?
 Construirea ipotezelor
Reguli:
• să nu fie ambigue (ex ambiguu: în comunităţile
cu o coeziune socială mai ridicată rezidenţii au o
satisfacţie diferită faţă de serviciile sociale)
• să nu fie formulate ca şi „întrebări duble-directe”
(Ex: Cât de satisfăcuţi sunteţi de condiţiile de
muncă şi de salariu? Sau: Mai consumaţi
droguri?)
• Ex de ipoteză greşită: bărbaţii care au
comportamente violente faţă de partenerele lor
au un control redus şi au fost maltrataţi ca şi
copii.
• nu folosiţi întrebări ce sugerează răspunsul
• să fie clare, precise, relevante, logice.
Prezentaţi designul de cercetare al
lucrării precizând:

• Tema. De ce a fost aleasă, ce relevanţă

socială are. Pe cine interesează (ce
instituţii)
• Obiectivele cercetării. De ce au fost alese.
Ce relevanţă socială au.
• Ipoteza/ipotezele de cercetare sau
întrebările de cercetare
• Populaţia în care va fi cercetată tema
respectivă. De ce a fost aleasă? Ce
consecinţe are această alegere asupra
validităţii şi fidelităţii rezultatelor.
• Locaţia sau locaţiile în care se va realiza
cercetarea. De ce a fost aleasă? Ce
consecinţe are această alegere asupra
validităţii şi fidelităţii rezultatelor.
• Cum se va realiza accesul în locaţia
respectivă. De ce? Ce consecinţe are
asupra finalităţii cercetării?
• Cum se va realiza eşantionarea. De ce a
fost ales modelul respectiv şi nu altul. Ce
consecinţe are această alegere.
• Cum se va realiza accesul la subiecţi. De
ce? Ce consecinţe are această alegere
asupra validităţii şi fidelităţii rezultatelor.
• Ce metode de recoltare a datelor vor fi
utilizate?
• Ce metode de prelucrare a datelor vor fi
utilizate.