Morva

STUDENT: POPOVICI ADELINA

GRUPA: 2.5.04
 Istoric
 Morva a fost cunoscută încă din secolul
IV î.e.n sub 2 forme clinice: Malleus
humidus, caracterizată printr-o scurgere
nazală gălbuie și Malleus farciminosus,
exprimată prin erupții cutanate.

 Bacilul morvei a fost descoperit de V.

Babeș (1889), care l-a observant în
frotiurile din puroi și în preparatele
histologice din țesuturile lezate, dar nu a
reușit să-l cultive.

 În anul 1891, Helman și Kalming, au

preparat maleină și au folosit-o pentru
diagnosticul alergic al morvei.
 In timpul celor două războaie mondiale, agenții germani au
folosit boala ca arma biologica pe frontul de est, înmulțindu-se
și cazurile de morvă în rândul oamenilor.
 Răspândire
Distributia morvei în lume in anul 2012

 Morvă a fost semnalată pe toată

suprafață globului, cu excepția
Australiei.

 În present boală este pe cale de

dispariție, fiind eradicată din
Europa.

 În România, morvă a fost lichidată

între 1949-1960.
 Etiologie

 Agentul etiologic este Burkholderia

mallei, fiind un germen aerob, imobil,
necapsulat, cu aspect de bastonaș
subțire, drept sau ușor incurbat.

 Se cultivă ușor la 37 C pe medii

glicerinate 1-5% și pe ser coagulat de
cal.

 Este distrus rapid prin uscăciune, lumina

și dezinfectante obișnuite. Astfel, razele
directe în distrug în 24 ore.


 Caractere epidemiologice

 Morva este o boală a solipedelor,

dar receptivitatea variază în raport
cu specia. Cel mai sensibil este
măgarul.
 Calul face obișnuit forma cronică,
camilele sunt receptive, dar se
îmbolnăvesc numai când vin în
contact strâns cu solipedele
bolnave.
 Felinele sălbatice din grădinile
zoologice se îmbolnăvesc destul de
ușor în urma consumului de carne de
la cai morvoși.
 Contaminarea se poate face:
• pe cale directă, prin coabitare,
când animalele bolnave vin în
contact direct cu cele sănătoase
• pe cale indirectă, prin intermediul
apei, furajelor, adăposturilor,
harnașamentelor.
 Calea obișnuită de parundere a
germenilor in organism este calea
digestivă, la nivelul mucoasei.
Lezionată sau nu.
 Infecția se poate realiza și pe cale
respiratorie, transcutanată sau
mucoasele
aparente(conjunctivală, genitală).
 Patogeneză

 leziunea de la poarta de intrare lipseşte sau este de scurtă durată;

 în 10-30 zile –pulmon şi limfonodurile traheobronhice → procese
exsudative, apoi nodulare → complex primar →anticorpi;
 - localizarea procesului infecţios → fibrozarea şi calcificarea
nodulilor, bacilii rămân în stare de latenţă;
 uneori metastaze nazale şi cutanate prin diseminare limfo-
hematogenă tardivă sau precoce;
 endotoxina → necroza nodulilor → ulcere; nodulii morvoşi
pulmonari din leziunile primare → vindecare;
 - morva clinică ( metastatică) nu se vindecă.

 Tablou clinic
 - perioada de incubaţie 8-10 zile.
 Evoluează acut şi cronic.
 - Forma acută: - măgari, catâri - febră, tulburări generale grave, noduli,
ulcere cu evoluţie scurtă.
 - Forma cronică: - frecventă la cal ( peste 90% ) cu 3 localizări
importante : -pulmonară (internă), ocultă, febră trecătoare (asociată
formării de noi focare), tulburări generale (tuse, dispnee, jetaj, slăbire);
 -nazală - cu 3 semne: şancrul (ulcerul), jetaj iritant coroziv,
limforeticulită submaxilară, Morva lui Abadie -mucoasa laringiană;
 -cutanată (farcin, cârtiţă): noduli pe pielea fină - ulcere cu tendinţa de
extindere, acoperită cu “ulei de farcin”;
 -localizare la vasele limfatice regionale: aspect de coarde -noduli-
chişti morvoşi;
 -alte localizări : articulare, genitale.
 Manifestări clinice la oameni

 Infecţia se prezintă ca leziuni:

• cutanate localizate,
• pneumonie,
• stare septică
• infecţie supurativă cronică
sau o combinaţie a acestor
forme.
 Diagnostic

 Examenul serologic
 Examenul alergic (Maleinarea)
 Probele biologice care se recoltează în vederea
realizării diagnosticului de laborator:
-porţiuni de organe: pulmon, ficat, splină,
limfonoduri;
-noduli nedeschişi;
-sânge;
-secreţii nazale.
 Profilaxie si combatere

 Achiziționarea de cai numai din efective indemne de boală, cu

respectarea carantinei profilactice de 30 de zile.
 Operațiunile sanitar-veterinare se execută numai cu instrumente,
ace individuale, sterilizate prin fierbere.
 Supravegherea prin testul alergic( maleinare)
 Supraveherea bacteriologică și histologică la animalele moarte și
suspecte clinic
 Bibliografie

1. Perianu T., 2003 - Tratat de boli infecţioase ale animalelor, vol. 1, Ed.
Venus
2. www.ansvsa.ro
3. www.oie.int
4. www.who.int
5. www.google.ro
6. www.eur-lex.europa.eu