functionala complexa de celule si tesuturi care opereaza sincron pentru a preveni/neutraliza agresiunile biologice asupra organismului • Sistemul imun este capabil sa recunoasca celulele tumorale ca fiind straine organismului pentru a le distruge? • Sistemul imun este caracterizat prin: – Sistemul imun innascut – Sistemul imun dobandit adaptativ Sistemul imun innascut • Prima linie de aparare a organismului importriva patogenilor care raspund precoce si nespecific la infectii si includ macrofagele, celulele denditrice – natural killer, NK • Actioneaza foarte rapid impotriva patogenilor • Nu este “educat”, nu este selectiv Sistemul imun dobandit adaptativ
Consta din mecanisme umorale si efectorii care
permit generarea de celule T si B Celulele T joaca un rol important in imunitatea adaptativa ca efectori si reglatori Celulele T recunosc antigenul pe calea receptorului celulei T Celulele T sunt co-reglate prin multiplii receptori cu rol co-stimulatori sau co-inhibitori Celulele cu rol de co-inhibitori se numesc check- pointuri imune Sistemul imun dobandit adaptativ
Este mult mai specific si mai larg comparativ cu
sistemul imun innascut Este mediat de limfocite Este un sistem “educat”, specific Functiile majore sunt: diversitatea, specificitatea, memoria – capacitatea sistemului de raspunde rapid la un patogen care a fost recunoscut anterior Este dependent de recunoasterea antigenelor si o data stimulat este capabil sa dezvolte o memorie imunologica de lunga durata necesara imunosupravegherii celulelor anormale, respectiv celulele infectate si celulare si celulare tumorale Sistemul imun dobandit adaptativ
• Cuvinte cheie ale Sistemului imun dobandit:
Celulele T helper, care exprima un marker cunoscut, CD4 Limfocitele T citotoxice Celulele B care produc anticorpi Sistemul imun dobandit adaptativ
• Raspunsul imun adaptativ include:
componenta umorala care genereaza anticorpi componenta celulara care este responsabila de activitatea citotoxica Principii de imunoterapie
La inceputul anilor 1970 Bernet a emis teoria
supravegherii imunologice, conform careia recunoasterea antigenelor tumorala declaseaza un rapsuns imun care pastreaza integritatea organismului Foarte multe dovezi nu au exista pana recent Clinic, aceasta teorie este argumentata de incidenta tumorilor la bolnavii transplantati sau cu tratamente imunosupresive sau de corelare a prognosticului cu prezenta infiltratelor limfocitare intratumorale in cancerulovarian sau colorectal • Conceptia actuala asupra teoriei supravegherii imunologice pleaca de la faptul ca presiunea selectiva exercitata de sistemul imun determina o modulare (modificare) continua a fenotipului tumoral, definita imunoeditare, • Imunoeditarea faciliteaza dezvoltarea unor tumori mai putin imunogenice si care nu mai sunt recunoscute de catre celule imune • Procesul de imunoeditare se desfasoara in trei etape: ELIMINARE ECHILIBRU EVAZIUNE ELIMINARE
• Eradicarea totala a tumorilor care au reusit sa
treaca de mecanismele non-imune de supraveghere, complementare ale supravegherii imune, adica: – procesele de reparare a ADN-ului, – inhibitia de contact, – apoptoza, activitatea p53
• Eliminarea celulelor tumorale este rezultatul unui
raspuns competent atat innascut cat si adaptativ, celular si umoral • ECHILIBRU – Eliminarea celulelor tumorale prin mecanisme non-imune si imune, selecteaza o populatie mai putin antigenica, care in timp poate deveni dominanta • EVAZIUNEA – Este ultima etapa a procesulului de imunoeditare cand varianta celulara selectata scapa recunoasterii sistemului imun, fie prin: Lipsa de recunoastere, Rezistenta fata de limfocitele citotoxice Inducerea unor dereglari care blocheaza sistemul imun Imunoterapia cancerului
• Presupune utilizarea unor agenti biologici care
actioneaza asupra mecanismelor naturale de aparare ale organismului impotriva tumorii si/sau substantelor implicate in diferentierea, proliferea si activitatea celulelor imune
• William Coley a fost primul care a testat
eficacitatea amestecurilor derivate din bacterii in inducerea regresiei tumorale la pacientii cu TM avansate • In anii ’80 s-au aprobat terapiile cu IFN alfa si interleuchina 2 in tratamentul melanomului malign si a TM renal cu celule clare
• In anii ’90 a fost aprobat tratamentul cu instilatii
intravezicale cu BCG in cancerul vezical superficial Citokinele
Interleukina 1 cuprinde 2 forme α si β,
joaca un rol important in procesele inflamatorii, inducand febra este implicata in inducerea casectiei neoplazice.
Interleukina 2 este o citokina produsa de limfocitele T activate care dupa ce
se leaga de un receptor specific de suprafata limfocitelor T, mentine si activeaza proliferarea limfocitelor T. creste activitatea limfocitelor T kiler induce activarea subpopulatiei LAK. induce secretia altor citokine, inclusiv IL1, interferon γ, TNF α. tumorile cele mai responsive la interleukina 2 sunt melanomul malign, cancerul renal si de colon
problema cea mai importanta in tratamentul cu interleukina este
toxicitatea dependenta de doza, manifestata prin febra, emeza, oligurie, hipotensiune, efecte cardiovasculare • Imunoterapia cancerului include: – Tratamentul cu citochine – Terapii celulare – Vaccinuri antitumorale – Modulatori ai punctelor de control imune, check points – Anticorpi duali specifici – Molecule mici • Primele modalitati aprobate care au folosit celule T pentru a induce un raspuns antitumoral au fost terapiile celulare – sipuleucel T
– RITUXIMAB – anticorp himeric uman/murin care actioneaza
impotriva CD20, exprimat in 90% din cazuri pe celulele B din LNMH – TRANSTUZUMAB – anticorpul cu cel mai mare efect in tratamentul tumorilor solide, anticorp umanizat IG1, care tinteste HER2 – PANITUMUMAB – anticorp monoclonal care se leaga de domeniul extracelular al factorului de crestere epidermal • Indicat in TM colon metastatic EGFR pozitiv cu oncogena Kras non-mutanta – PERTUZUMAB – anticorp anti-pan-HER2 care inhiba dimerizarea receptorilor HER2neu – CETUXIMAB – anticorp monoclonal himeric IG1 care are ca tinta domeniul extracelular al EGFR Interferonii
– Glicoproteine descrise in 1957 ca produs al celulelor
infectate viral care protejeaza impotriva altor infectii virale – Interferonul alfa 2 A si alfa 2B – cele mai utilizate in practica clinica Este indicat in melanomului malign ca tratament adjuvant Prezinta toxicitati secundare hematologice, hepatice, sindrom psedo-gripal A fost indicat in tratametul leucemiilor limfocitare cronice, LNHM cu grad scazut de malignitate, sarcom Kaposi Interferonii
mecanismele de actiune sunt:
actiune directa antivirala antitumorala efecte antiangiogenetice de stimulare a apoptozei antiproliferative
Interferonii cresc expresia antigenelor majore de histocomptatibilitate si a
antigenelor tumorale asociate
Interferonul alfa indicat in leucemia cu celule paroase, melanomul metastatic.
Interferonul beta utilizat in tratamentul sclerozei multiple
Interferonul gamma prezinta o activitate antitumorala slaba.
Factori de crestere hematopoetici
• Factorii de crestere granulocitari, G-CSF
• Stimuleaza productia si stimularea graulocitelor in maduva si creste capacitatea lor de mobilizare in periferie – FILGRASTIM – PEGFILGRASTIM ? CUM ACTIONEAZA TERAPIILE IMUNOLOGICE
• Specific pe anumite tinte exprimate de
celulele maligne • Stimuleaza anumite celule imunocompetente • Intercepteaza pe mai multe cai procesul de carcinogeneza • Augmenteaza capacitatea sistemul imun al organismului de a recunoaste si distruge celulele maligne • Imunoterapia a fost relansata in 2013 cand s-au identificat receptorii de check-point (puncte de control imune) • O alta tinta terapeutica este reprezentata de calea check point, PD-1, PD-L1 • Expresia PD-L1 este crescuta in multe tipuri de celule neoplazice corelata cu prognostic nefavorabil si cu un raspuns predictiv la anticorii monoclonali , PD-1, PD-L1 • supraexpresia ligandului de suprafață al morții celulare programate (PD-L1, CD247, B7-H1). • PD-L1 este o proteină transmembranară care este exprimată pe celulele imune activate incluzând macrofagele, • celulele dendritice, • celulele B, celulele natural killer, • celulele vasculare endoteliale • celule epiteliale tumorale. • Rolul PD-L1 este de a se lega de receptorul PD-1 exprimat pe suprafața celulelor citotoxice T activate • Determinările secundare reprezintă subclone mult mai agresive care reușesc să scape atacului sistemului imun
• determinarea expresiei PD-L1 la nivelul celulelor
tumorale circulante poate reprezenta un biomarker care să identifice mai corect pacienții care pot beneficia de tratamentul cu anticorpi PD-1/PD-L1.
• celulele care au capacitatea de a ocoli eficient
limfocitele T au un avantaj selectiv mult mai pronunțat și contribuie mult mai pregnant la diseminarea tumorală. • In prezent sunt aprobate medicatii: – Antireceptori de moarte programata NIVOLUMAB – TM bronhopulmonare NSCLC Efect imunomodulator Anticorp monoclonal uman IG4 care blocheaza selectiv interactiunea intre receptorul PD1 cu cei doi liganzi de moarte programata PD1 si PD-L2, intrerupand semnalul negativ care regleaza activarea si proliferarea celulelor T PEMBROLIZUMAB si NIVOLUMAB – Melanomul malign metastatic NIVOLUMAB • Nivolumab este un anticorp monoclonal uman (HuMAb - human monoclonal antibody) de tip imunoglobulină G4 (IgG4), • produs în celule ovariene de hamster chinezesc prin tehnologia ADN-ului recombinant.
• se leagă de receptorul 1 cu rol în controlul morţii celulare
programate (PD-1) şi blochează interacţiunea acestuia cu liganzii PD-L1 şi PD-L2. • Receptorul PD-1 este un factor negativ de reglare a activităţii celulelor T, care s-a demonstrat că este implicat în controlul răspunsurilor imune mediate de celulele T.
• Legarea PD-1 de liganzii acestuia PD-L1 şi PD-L2, care sunt
exprimaţi în celule de tip antigen și pot fi exprimaţi la nivel tumoral sau de alte celule din micromediul tumoral, duce la inhibarea proliferării celulelor T şi a secreţiei de citokine • Melanom • indicat în monoterapie sau în asociere cu ipilimumab pentru tratamentul melanomului în stadiu avansat (nerezecabil sau metastazat) la adulţi. • Limfom Hodgkin clasic (LH clasic) • Carcinom renal (RCC) • Carcinom urotelial • în monoterapie este indicat pentru tratamentul carcinomului urotelial nerezecabil local avansat sau metastazat, la adulţi, după eşecul terapiei anterioare pe bază de săruri de platină. • Cancerul bronho-pulmonar altul decât cel cu celule mici (NSCLC, non-small cell lung cancer) OPDIVO în monoterapie este indicat pentru tratamentul cancerului bronho- pulmonar altul decât cel cu celule mici local avansat sau metastazat, după tratamentul anterior cu chimioterapie, la adulţi. • Cancer scuamos de cap şi gât (SCCHN, squamous cell cancer of the head and neck) TOXICITATI SECUNDARE • Pneumonită mediată imun • Colită mediată imun • Hepatită mediată imun • Nefrită şi disfuncţie renală mediate imun • Reacții adverse cutanate –eruptii cutanate • Hipotiroidie • Alte reacţii adverse mediate imun miocardita • Trebuie evitată utilizarea corticosteroizilor sistemici şi a altor terapii imunosupresoare la momentul iniţial, înaintea iniţierii tratamentului cu nivolumab, din cauza posibilei interferenţe cu activitatea farmacodinamică. • • corticoterapia sistemică şi alte terapii imunosupresoare pot fi utilizate după iniţierea administrării nivolumab în scopul tratării reacţiilor adverse mediate imun. • Pacienții cu expresia tumorală PD-L1 au demonstrat la toate nivelurile de expresie predefinite o probabilitate mai mare de îmbunătățire a supraviețuirii la grupul cu nivolumab, comparativ cu docetaxel, în timp ce la pacienții cu expresie tumorală PD-L1 scăzută sau absentă supraviețuirea a fost asemănătoare cu a pacienților cu docetaxel. IPILIMUMAB • Ipilimumab este un anticorp monoclonal anti-CTLA-4 complet uman (IgG1κ) produs pe celule ovariene de hamster chinezesc prin tehnologie ADN recombinant. • Antigenul-4 al limfocitelor T citotoxice (CTLA-4) este un reglator cheie al activităţii limfocitelor T. • Ipilimumab este un inhibitor al punctului de control al CTLA-4 care blochează semnalele inhibitorii ale limfocitelor T induse pe calea CTLA-4, ducând la creşterea numărului de celule T efectoare reactive care se mobilizează pentru declanşarea un atac imun direct al limfocitelor T împotriva celulelor tumorale • induce răspuns imun antitumoral • Ipilimumab poate epuiza selectiv celulele T reglatoare la nivelul tumorii, ducând la o creştere a raportului celule T efectoare intratumorale/celule T reglatoare, care conduce la apoptoza celulelor tumorale Pembrolizumab •este un anticorp monoclonal umanizat care se leagă de receptorul 1 (PD-1) cu rol în controlul morții celulare programate
•blochează interacțiunea acestuia cu liganzii PD-L1 şi PD-L2.
• Receptorul PD-1 este un reglator negativ al activității celulelor T, care s-a
dovedit a fi implicat în controlul răspunsurilor imune ale celulelor T.
• Pembrolizumab potențează răspunsurile celulelor T, inclusiv răspunsurile
anti-tumorale, prin blocarea legării PD-1 de PD-L1 și PD-L2, care sunt exprimate în celulele ce prezintă antigenul și pot fi exprimate de tumori sau alte celule din micromediul tumoral. PEMBROLIZUMAB • este indicat în monoterapie • pentru tratamentul melanomului avansat (nerezecabil sau metastatic) la pacienți adulţi • monoterapie pentru tratamentul de primă linie al carcinomului pulmonar, altul decât cel cu celule mici (NSCLC, non-small cell lung carcinoma), metastatic, la adulţi ale căror tumori exprimă PD- L1 cu un scor tumoral proporţional (STP) ≥ 50%, fără mutații tumorale EGFR sau ALK pozitive. • monoterapie pentru tratamentul pacienților adulți cu limfom Hodgkin , la care transplantul autolog de celule stem (TACS) și tratamentul cu brentuximab vedotin (BV) au eșuat sau care nu sunt eligibili pentru transplant în condițiile eșecului tratamentului cu • carcinomului urotelial local avansat sau metastatic, la adulţi cărora li s-a administrat anterior chimioterapie care conţine săruri de platină