Sunteți pe pagina 1din 23

Punctia biopsie hepatica

Anatomie - Generalitati
 Ficatul este cel mai mare organ din corpul
unan, cântarind la adult aproximativ 1500
grame.
 Are urmatoarele dimensiuni: aproximativ
20 cm (orizontal), 17 cm (vertical) si 12
cm (grosime).
 Se afla în cadranul drept superior al
abdomenului, în spatele ultimelor coaste
 Functiile ficatului sunt numeroase si
complexe, fiind considerat un veritabil
« creier metabolic » al organismului.
Anatomie - Generalitati
Punctia biopsie hepatica

 Starea ficatului se poate investiga


acum prin metode moderne, cum ar fi
IRM-ul hepatic, Fibroscanul şi
Fibrotestul. Biopsia sau puncţia
hepatică, aşa cum este cunoscută mai
degrabă, rămâne însă cea mai exactă
investigaţie.
Ce este biopsia hepatica?
Prin biopsie hepatica
(numita si punctie biopsie
hepatica sau punctia
ficatului), se extrage un mic
fragment de ficat pentru
examinare morfopatologica
Alte metode diagnostice
 In afara de biopsie, pentru diagnosticul unei boli de
ficat pot fi utile si alte explorari ca:
 Analize de sange
 Analize Virusologice = markeri virali: AgHBs, Ac HCV,
DNA-VHB, RNA-VHC
 Ecografia
 Examenul CT si RMN
 Fibrotestul
 Actitestul
 Fibroscanul
 Acestea dau informatii indirecte despre structura
ficatului, rezultate mai putin concludente decat
biopsia.
Indicatii
 Sunt numeroase situatiile in care este necesara biopsia hepatica,
fara efectuarea ei nefiind posibil diagnosticul corect si desigur nici
tratamentul corect.
 Cele mai frecvente situatii in care biopsia hepatica este
necesara sunt:
 Hepatite cronice cu virus C, D sau B
 Tumori hepatice descoperite la ecografie sa examen computer
tomograf
 Icter de cauza neprecizata
 Hepatomegalie (marirea ficatului) de cauza necunoscuta
 Analize de laborator care sugereaza o boala de ficat, dar nu pot
preciza diagnosticul
 Febra de cauza neprecizata
 Boala de ficat de cauza medicamentoasa, alcoolica, boli de sange, etc
 Urmarirea evolutiei starii ficatului la bolnavul care a primit un
transplant de ficat (urmarirea rejetului hepatic)
Materiale necesare

1. Ecograf – de preferat cu sistem de


vizualizare 3D/4D
2. Pistol biopsie – Ex: Bard Magnum, Gallini,
etc.
3. Ace biopsie – Ex: Tru-cut ( 14 Gauge, 16
cm)
4. Seringi, echogel steril,comprese sterile,
manusi sterile, dezinfectant, pansament
5. Anestezic local – lidocaina 1%
6. Recipient biopsie cu solutie cloroform 10%
Metoda
 În prezent, majoritatea PBH se fac
ecoghidat
Metoda

 Înainte de efectuarea investigaţiei,


este necesară evaluarea coagulării
sângelui prin coagulogramă şi
hemogramă (puncţia nu se face dacă
există risc mare de sângerare).
Metoda
 Pacientul este aşezat pe partea stângă
(decubit lateral stâng)
 Se face o ecografie abdominală pentru
a se stabili locul din care se va face
puncţia
 Apoi se face anestezie locală cu xilină.
 Apoi se face puncţia sub control
ecografic, cu un pistol cu ac subţire.
Metoda
 După extragerea de ţesut hepatic se face
pansament local. Pacientul rămâne sub
supraveghere medicală 24 ore.
 Imediat după puncţie, pacientul va
rămâne culcat pe partea dreaptă 2 ore.
 În acest interval de timp nu va mânca.
 Apoi va rămâne în pat alte 2 ore putând
să mănânce alimente uşoare, care nu
balonează (apă plată, supe de zarzavat,
iaurt, compot).
Riscuri, Complicatii
 Exista riscuri, dar in cazul biopsiei hepatice
acestea sunt foarte rare, dar exista chiar si
un deces la 10.000 de biopsii hepatice.
 Cele mai semnalate incidente ale punctiei
hepatice sunt:
 sangerare la piele
 sangerare in ficat
 sangerare in peritoneu
 rupturi de ficat
 perforatia colecistului sau altui organ
Riscuri, Complicatii
Riscuri mai mari de complicatii au
persoanele cu urmatoarele afectiuni:
 Ciroza hepatica avansata
 Hemangiom hepatic
 Chiste hepatice
 Alte tumori hepatice cu risc sangerand
 Tulburari de coagulare
 Persoane care iau tratamente anticoagulante,
antiagregante trombocitare sau
antiinflamatoare nesteroidiene
 Infectii ale pielii din zona de biopsie
Concluzii

 PBH este necesară pentru stabilirea


diagnosticului de certitudine a unor
formaţiuni intrahepatice/gradului de afectare
a ficatului pentru a se putea iniţia terapia în
cazul hepatitelor cronice virale
 Nu există riscul de diseminare a celulelor
suspecte
 Pricipala contraindicatie ramane tulburarea de
coagulare
 Desi este o manevra invaziva care poate pune
probleme, complicatiile sunt foarte rare
Va multumesc!

S-ar putea să vă placă și