TREPONEMA

PALLIDUM
SERIA 2 GRUPA 11
SOARE MIHNEA-VLAD

CREIVEAN DIANA

KUSAY HAMMUDY
GENERALITATI

Bacterie microaerofila din clasa spirochetelor raspandita sub forma a 3

subspecii care produc fiecare in parte o boala cu transmitere strict
interumana
Cele 3 subspecii sunt
- T. pallidum pallidum (agentul etiologic al sifilisului)
- T. pallidum endemicum (cauzeaza bejelul (sifilis endemic)
- T. pallidum pertenue cauzeaza Pianul (boala cu transmitere non-
veneriana ce initial produce leziuni ale pielii (sancrul pianic) si
ulterior gome granulomatoase, boala poate afecta si
oasele/articulatiile)
Ulceratie specifica
pianului
Sifilisul generalitati

Boala provocata de T. Palidum palidum, un patogen extracelular,

sifilisul este o vasculita raspandita la nivel global si este a-3-a cea mai
raspandita boala cu transmitere sexuala dupa chlamydia si gonoree
din tarile dezvoltate, inclusiv Romania.
Spirochetele patrund prin leziunile tegumentului unde are loc o
multiplicare locala.
Infectia parcurge 3 faze
-Sifilisul primar (2-4 saptamani)
Faza in care apare o leziune numita “sancrul dur” aceasta dispare
dupa maxim 2 luni
Leziune primara in
infectia cu T.pallidum
la nivel de mucoasa
linguala
Sifilisul generalitati

Sifilisul secundar
Faza de maxima contagiozitate caracterizata in mare parte de un
sindrom pseudogripal si aparitia rozeolelor sifilitice care si acestea
dispar dupa un timp. Ele pot aparea pe orice parte a corpului,
inclusive pe visecere. Dupa aceasta urmeaza o faza de latenta, fara
manifestari clinice, necontagios.
Rozeole sifilitice (sifilis
secundar)
Sifilisul generalitati

Sifilis tertiar
O tremie din pacientii netratati ajung la aceasta etapa a bolii, ce este
caracterizat prin leziuni distructive ce pot afecta orice tesut. Poate fi
afectat creierul (neurosifilis) ce conduce la o paralizie progresiva si
letala, ca si in cazul pacientului de la care a fost prelevata tulpina
Nichols in 1912, pe baza careia se prepara antigenele necesare
diagnosticului serologic.
Sifilisul Congenital
Se poate transmite si vertical, de la mama netratata la fat, la nastere
sau din a-IV-a luna de sarcina. Poate provoca moartea fatului sau
malformatii grave ori alte morbiditati precum corioretinita.
Structura si examen microscopic

In momentul de fata, cultivarea invtro a T.pallidum este imposibila, fapt

ce o face mult mai greu de studiat. Aceasta se poate “cultiva” invivo
fiind inoculata intratesticular la iepuri provocandu-le o orhita.
PRELEVAREA
Se face de prin aspirarea serozitatii (cu pipeta Pasteur) de la nivelul
rozeolelor descuamate si in prealabil curatate cu ser fiziolgic.
Structura si examen de laborator

Se poate examina prelevatul nativ, sau preparatul colorant cu

impreganatie argentica (Giemsa), Fontana-Tribondeau sau se poate
folosi tehnica imunofluerescentei. Nu se poate folosi coloratia GRAM.
T. Pallidum are forima unei spirale cu dimensiuni de 6 pana la 15
microni si diametru de 0.2 microni. Comparativ cu alte alte spirochete
aceasta prezinta mobilitate mai mare.
Prelevat nativ – microscopie in fond intunecat
 R.KAVITHA, M.PHARM, LECTURER,

Prelevat colorant (GIMSA-FONTANA) DEPARTMENT OF PHARMACEUTICS,

SRM COLLEGE OF PHARMACY, SRM
UNIVERSITY, KATTANKULATHUR.
Prelevat preparat prin metoda
imunofluorescentei
Structura si examen de laborator

Treponemele sunt invelite in fibronectina fapt ce le ofera abilitatea de

a se atasa de celulele endoteliale (fibronectina - glicoproteina prezente sub
formă insolubilă pe suprafața tuturor celulelor din organism cu excepția eritrocitelor)

Infectia cu T.pallidum poate fi identificata prin metoda serologica pe

baza structurii antigenice a bacteriei.
Structura antigenica
- Agentul lipidic Wasserman (cardiolipinul) este gasit la germenii din
clasa treponema dar si in structura cordului de bou.
Structura si examen de laborator

Pe baza acestuia avem 2 tipuri de teste:

- Reactia VDLR (laboratorul de cercetare a bolilor venerice)
- Reactia de fixare a complementului (RFC)
Aceste teste se folosesc de regula concomitant si sunt eficiente inca
din prima faza a bolii.
Antigenele proteice (Reiter) specific treponemelor patogene dar si
saprofite sau glicopeptidele mai specific treponemelor patogene, se
evidentiaza prin reactii complexe si pe post de antigen se foloseste
antigenul Nichols
Structura si examen de laborator

Pe baza acestor antigene avem urmatoarele teste:

- Testul de imunofluorescenta explicat mai sus (anticorpii sunt specifici
antigenelor din aceasta clasa, si sunt facuti pe baza tulpinii Nichols)
- Testul TPHA (testul de hemaglutinare a treponemei pallidum)
- Testul lui NELSON (TPI – Imobilizarea treponemei pallidum cu
anticorpi IGG de la subiecti cu treponematoze tardive) are valoare
mai mare in etapa secundara a bolii)
Testele serologice pot esua (rezultat fals-negativ) dupa 6-24 de luni de
evolutie a infectiei titrul anticorpilor scazand lent si progresiv, dar
celalalte metode raman eficiente.