TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
 După modul de obţinere al energiei de măsurare:

• Mărimi active: sunt acele mărimi care au asociată o energie,

din care o parte poate fi utilizată în procesul de măsurare. Raportul
între energia totală, pe care o posedă mărimea respectivă şi
energia folosită pentru măsurare trebuie să fie cât mai mare, astfel
încât să nu se afecteze valoarea mărimii măsurate. Exemplu de
mărimi active: temperatura, tensiunea electrică, intensitatea
curentului electric.
• Mărimi pasive: sunt acele mărimi care nu posedă o energie
proprie liberabilă. Pentru măsurarea lor este necesar să se recurgă
la o sursă de energie auxiliară. Exemple de mărimi pasive: masa,
rezistenţa, capacitatea, inductivitatea.

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

 După aspectul dimensional-spaţial:

 Mărimi scalare: complet determinate printr-un singur număr.

 Mărimi vectoriale: caracterizate prin: modul(intensitate),
direcţie şi sens.
 Mărimi tensoriale: Tensorul este o mărime ataşată unui punct
din spaţiu şi care este alcătuită dintr-un ansamblu ordonat de
componente scalare. Exemplu: tensorul eforturilor ce apar într-
un corp solid deformat.

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

 După modul de variaţie în timp:

Mărimea deterministă: este acea mărime a cărei

evoluţie în timp este previzibilă, putând fi descrisă printr-
o funcţie matematică şi la care imprevizibilul intervine
într-o mică măsură.
Mărimea aleatoare: prezintă variaţii neprevizibile,
valorile pe care le ia în diverse momente de timp fiind
întâmplătoare. Aceste mărimi nu pot fi caracterizate
decât în sens probabilistic cu ajutorul metodelor
statistice.

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

 Mărimea
de
măsurat

Constantă Variabilă

Aleatoare Deterministă

Periodică Neperiodică
(Aperiodică)
Alternativă
Pulsatorie
Sinusoidală
Nesinusoidală

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

 Mărimea alternativă: este acea mărime periodică a cărei valoare medie
pe perioadă este nulă t

Mărimea pulsatorie: este acea mărime periodică a cărei valoare

instantanee nu-şi schimbă semnul

Mărimea neperiodică (aperiodică): nu mai este caracterizată de relaţia. Această

mărime evoluează în timp după legi predeterminate, dar valorile pe care le ia
nu au un caracter periodic. Exemplu de astfel de mărimi: parabole, hiperbole,
exponenţiale e.t.c.

Mărimea sinusoidală

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

 x(t) Xmed
x(t)
A
t
t  T
Semnal dreptungiular
Mărime aleatoare
x(t)
Xm

x(t)

A+ -/ t
t

A- -Xm

T=2/
T
a)
(a)
x(t) x(t)
Xm

t
T - t
(b)
-Xm
Exemplu de mărime alternativă (a) şi pulsatorie (b)
T=2
b)

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI Reprezentarea în timp (a) şi respectiv în fază (b), a unei mărimi sinusoidale
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
 Mărimi derivate
Tab. 1.2.

Mărime derivată
Denumire Simbol Relaţia de Unitate de măsură
definiţie Denumire Simbol
Putere electrică P P=U·I watt w
Tensiune electrică U U=L/q volt V
Rezistenţă electrică R R=U/I ohm Ω
Lucru mecanic, L
energie, W W=P·t joule J
cantitate de căldură Q
Frecvenţă f f=1/t hertz Hz
Cantitate de Q Q=I·t Coulomb C
electricitate,
sarcină electrică
Capacitate electrică C C=Q/U farad F
Inductanţă L L=Φ/I henry H

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
 - Rezistenţa electrică este o mărime care constă în proprietatea unui material de a se opune
trecerii curentului electric. Rezistenţa electrică este o mărime egală cu raportul între tensiunea
electrică aplicată între capetele unui conductor şi intensitatea curentului produs de această
tensiune în conductorul respectiv R= U/I. Unitatea de măsură în SI este ohmul (Ω).
În circuitele electrice rezistenţa se simbolizează R

- Intensitatea curentului electric este o mărime fundamentală în SI şi reprezintă cantitatea de

sarcină electrică ce trece prin secţiunea transversală a unui conductor în unitatea de timp.
Unitatea de măsură a intensităţii curentului electric este amperul(A)
- Tensiune electrică reprezintă lucrul mecanic efectuat pentru transportul sarcinii electrice
între două puncte ale unui circuit electric. Unitatea de măsură în SI este voltul (V).
- Impedanţa este o mărime care caracterizează funcţionarea elementelor de circuit în curent
alternativ. Z=U/I. Unitatea de măsură în SI este ohmul (Ω). Faţă de rezistenţă, impedanţa are un
caracter mai complex deoarece în curent alternativ elementele de circuit prezintă, pe lângă
proprietatea de rezistenţă, şi proprietăţile de inductanţă (L) şi capacitate (C).
- Inductanţa este proprietatea elementelor de circuit de a se opune variaţiilor de curent.
Inductanţa se poate defini ca raportul între fluxul magnetic ce trece printr-un element de circuit
şi intensitatea curentului care a generat acel flux L=Φ/I. Unitatea de măsură pentru inductanţă
este henry (H). Inductanţa este o proprietate specifică bobinelor : inductanţa proprie a unei
bobine sau inductanţa mutuală între două bobine, atunci când fluxul creat de o bobină trece şi
prin spirele celeilalte bobine.

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

 - Capacitatea este proprietatea elementelor de circuit de a acumula sarcini electrice.
Capacitatea se poate defini ca raportul între cantitatea de electricitate ce se acumulează într-un
element de circuit şi tensiunea la care este alimentat elementul respectiv C= Q/U. Unitatea de
măsură pentru capacitate este faradul (F).
- Reactanţa. Valorile inductanţelor şi capacităţilor depind de datele constructive ale
elementelor de circuit (dimensiuni, materiale). În circuit ele se manifestă prin reactanţele
corespunzătoare care depind de frecvenţă. In curent alternativ sinusoidal reactanţa inductivă
este XL= L·ω, iar reactanţa capacitivă este

XC  1
C 
unde ω = 2πf reprezintă pulsaţia, iar f este frecvenţa.
Unitatea de măsură pentru reactanţă este ohmul.

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

 - Factorul de calitate. Elementele reactive de circuit (bobinele şi condensatoarele) prezintă
pe lângă reactanţă şi o rezistenţă în care se consumă energie. Cu cât pierderile de energie
sunt mai mici cu atât calitatea elementelor reactive este mai bună. Factorul de calitate, care
se notează cu Q, se defineşte prin raportul între reactanţa şi rezistenţa unui element de
circuit sau unui circuit : Q=X/R. Factorul de calitate este o mărime adimensională, este un
număr.
- Puterea reprezintă energia consumată în unitatea de timp : P = W / t .
Unitatea de măsură pentru puterea în SI este wattul (w). În curent alternativ se definesc
următoarele puteri:
puterea activă P = UI cos φ [ w ]
puterea reactivă Q = UI sin φ [ VAR ] – voltamper reactiv
puterea aparentă S = UI [ VA ]

Între cele trei puteri există relaţia S2 = P2 + Q2

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

 - Perioada T este timpul scurs între două treceri consecutive ale valorii instantanee a
semnalului alternativ prin aceleaşi valori şi în acelaşi sens de variaţie. Ca valoare de referinţă, se ia
de obicei trecerea prin zero. Unitatea de măsură pentru perioadă este secunda (s). O perioadă
corespunde unei oscilaţii complete, adică o alternanţă pozitivă şi una negativă.
- Frecvenţa f a semnalului alternativ este inversul perioadei T şi reprezintă fizic numărul de
oscilaţii complete pe secundă. f =1/ T Unitatea de măsură pentru frecvenţă se numeşte hertz ( Hz ).
- Lungimea de undă reprezintă drumul parcurs de semnalul alternativ pe durata unei perioade.

  cT  c
f

Fig. 1.1.

Unitatea de măsură pentru lungimea de undă este metrul ( m ).

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
 „La efectuarea unei măsurări,
indiferent de gradul de precizie, nu se
poate obţine niciodată valoarea
adevărată a mărimii de măsurat. Între
valoarea obţinută şi cea adevărată a
mărimii de măsurat există o diferenţă
numită eroare de măsurare. Erorile sunt
extrem de diferite; ele se datorează
mijloacelor de măsurare sau metodelor
de măsurare, inconstanţei condiţiilor de
măsurare, influenţei mediului exterior,
lipsei de experienţă şi greşelilor
operatorilor, etc. Pentru obţinerea unor
rezultate cât mai apropiate de valoarea Principalele surse de erori în procesul de
reală este necesar ca aceste influenţe să măsurare.
fie cât mai mici sau erorile să fie
eliminate prin calcul.”[4]

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

 Clasificarea erorilor de măsurare
Erorile de măsurare pot fi clasificate după provenienţa lor în erori datorate:
fenomenului supus măsurării, mediului ambiant, mijlocului electric de măsurare,
interacţiunii mijloc de măsurare- fenomen supus măsurării, interacţiunii beneficiarul
măsurării – mijloc de măsurare.
După caracterul lor erorile de măsurare se clasifică în: erori sistematice, erori
aleatoare şi erori grosolane (greşeli).

Definirea erorilor de măsurare sistematice şi aleatoare:

Yr – valoarea adevărată a mărimii; m – media valorilor măsurate
pentru un număr infinit de măsurări;Y - media valorilor măsurate
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI pentru un număr finit de măsurări.
 „Există următoarele tipuri de erori instrumentale sistematice:

- eroarea de zero (Fig.a)

- eroarea de proporţionalitate ( Fig.b)
- eroarea de liniaritate(Fig. c)
- eroarea sistematică de histerezis ( Fig..)
- derivă – eroarea provenită din deplasarea în timp a caracteristicii reale paralel
cu caracteristica nominală ( Fig.e)

Tipuri de erori instrumentale sistematice:

a - eroare de zero; b - eroare de
proporţionalitate;
c - eroare de liniaritate; d - eroare de
histerezis; e - derivă.

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

 Din punct de vedere al regimului mărimii de măsurat erorile pot fi statice sau
dinamice. Eroarea statică reprezintă eroarea de măsurare ce rezultă la un regim
staţionar constant al mărimii de măsurat.
Eroarea dinamică este eroarea de măsurare ce rezultă la un regim variabil al mărimii de
măsurat. Erorile dinamice depind de caracteristicile mijloacelor şi metodelor de
măsurare utilizate şi de natura variaţiilor mărimii de măsurat.
După modul de exprimare erorile pot fi : absolute, relative şi raportate.
Eroarea absolută este diferenţa dintre valoarea măsurată şi valoarea reală a mărimii de
măsurat.”

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
 10

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI

TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
TEHNICI DE MĂSURARE ŞI SENZORI
SENZORI ŞI TRADUCTOARE
Procesele fizice sunt caracterizate prin mărimi fizice
care pot fi transformate în semnale electrice
(analogice) utilizând traductoare.

Rezultă că, prin prelucrarea acestor semnale, se pot

obţine informaţii despre procesele fizice.

Prelucrarea semnalelor se poale realiza prin tehnici

analogice sau numerice.

Prelucrarea numerică presupune transformarea

semnalelor analogice în semnale numerice cu un
sistem de achiziţie de date.
Structura unui sistem care utilizează prelucrarea numerică
pentru controlul unor procese fizice şi pentru memorarea şi
redarea informaţiei.
În acest scop, semnalele electrice de la ieşirile
traductoarelor sunt supuse unor prelucrări analogice
iniţiale şi transformate în tensiuni electrice! Aceste
funcţii sunt realizate cu circuite de condiţionare a
semnalelor şi constau în: divizare, amplificare,
filtrare, izolare, conversie curent-tensiune etc.
Semnalele numerice se obţin prin prelevarea, la
momente de timp date, a valorilor semnalelor
analogice şi conversia acestor Valori sub formă
numerică. Astfel, componentele de bază ale
sistemelor de achiziţie de date sunt circuitele de
eşantionare şi memorare şi convertoarele analog
numerice.
 Definiţii
• SENZOR: element capabil să efectueze o
conversie

• TRADUCTOR: element capabil convertească

semnalul de energie de la intrare în semnal
electric
Locul senzorului în lanţul Informaţia de măsurare legată
de măsurare de frecvenţa semnalului
Din punct de vedere al principiului de funcţionare, traductoarele
sunt:
• parametrice - pasiv - având ca mărime electrică de ieşire un
parametru de circuit (rezistenţă, inductanţă, capacitate);
• generatoare - activ - având ca mărime electrică la ieşire o
tensiune sau sarcină electrică;
• de radiaţie, bazate pe interacţiunea dintre diferite forme de
radiaţie (infraroşii, ultrasunete, laser, microunde, nucleare) şi
mărimea neelectrică de măsurat;
• digitale, care produc direct coduri numerice.

Traductoarele sunt caracterizate

 static (limite de măsurare, precizie, sensibilitate,
liniaritate)
 dinamic (funcţie de transfer, timp de răspuns, bandă de
frecvenţă).
 Efecte fizice ce stau la baza funcţionării
senzorilor

Mărimea de măsurat aplicată la intrarea senzorului

poate fi purtătoarea uneia din următoarele forme de
energie:
• radiantă (optică, electromagnetică, nucleară);
• mecanică;
• termică;
• electrică;
• magnetică;
• chimică.
Principalele fenomene fizice care stau la baza funcţionării şi
dispozitivul fizic ce realizează conversia
 Tipuri de senzori şi caracteristici generale

l
- rezistenţa electrică a unui conductor omogen: R
S
N2
- inductivttafea proprie a unei bobine: L n
lk
1  S
k k

-capacitatea electrică a unui condenstor plan : S

C
d
Senzori pasivi - sinteză
Senzori activi - sinteză
a. Temperatura
b. Forţa
c. Presiune

d. Nivel