Sunteți pe pagina 1din 16

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU ULCER GASTRO-DUODENAL

COORDONATOR:
Dr.
ÎNDRUMĂTOR:
As.Med.
ABSOLVENT:

2018
ARGUMENTAREA LUCRĂRII
 
Cea mai frumoasă artă este de a îngrijii omul. Ce 
frumos este să cunoşti sufletul omului, ce mulţumire 
îţi dă gestul de ajutor pentru cel care are nevoie de 
tine, ce optimism şi putere de viaţă prinzi după 
puţinul de căldură oferit.
 
Am ales această temă a lucrării mele “ Îngrijirea  
pacientului cu ulcer gastro-duodenal” pentru că în 
ziua de azi, întalnim tot mai des oameni cu astfel de 
afecţiuni, datorită consumului mare de tutun.
ISTORICUL BOLII
 
 
Pe primul loc in ce priveste patologia tubului digestiv s-a situat patologia 
gastrica, mult mai tarziu descoperindu-se si  patologia duodenala. Leziunile 
evidente au fost depistate prima data la autopsie. 
Anul 1746 marchiaza primul cancer al duodenului descoperit de 
Georginius Hamberger. Zece ani mai tarziu, Morgagni depisteaza la autopsie 
un chist duodenal. 
In 1740 Chomel face autopsia tubului digerstiv unde descopera o nisa 
gastrica. Cunostintele de semiologie si observatii clinice erau din ce in ce mai 
bogate. Astfel, un veacul al XIX-lea s-a ajuns la primele tenatative de terapie 
chirurgicala.
Ulcerul gastric este prima oara operat in anul 1891 de catre Schnitzler.
Lucrarile Broussais din a doua jumatate a secolului XIX-lea au descris 
clinic duodenita, afectiune care a fost multa vreme considerata ca responsabila 
de icter si de o serie de tulburari hepatice si biliare. 
DATE GENERALE DESPRE BOALĂ

Prezentarea noţiunilor de anatomie şi fiziologie a


aparatului afectat.
Anatomia şi fiziologia aparatului afectat:

APARATUL DIGESTIV
 
        Este alcătuit din organe la nivelul cărora se realizează 
digestia alimentelor şi absorbţia lor. În acelaşi timp, la nivelul 
ultimului segment al tubului digestiv – rectul – se realizează 
eliminarea resturilor neabsorbabile, prin actul defecaţiei.
Tubul digestiv se deschide la exterior prin două orificii. 
Între acestea se disting mai multe segmente începând de la 
orificiul bucal, astfel:cavitatea bucală ,faringe, esofag,stomac, 
intetin subţire, 
CAVITATEA BUCALĂ
 
       Este primul segment al tubului digestiv şi comunică 
cu exteriorul, prin orificiul bucal, iar în interior, cu 
faringele. Cavitatea bucală este despărţită de arcadele
alveolo-gingivo-dentare, în două părţi: vestibulul şi 
cavitatea bucală propriu-zisă.
       Vestibulul bucal este situat în afara arcadelor 
dentare, fiind cuprins între dinţi, gingii, buze şi obraji.
       În cavitatea bucală propriu-zisă, se află cele două 
arcade dentare (superioară şi inferioară), limba şi 
glandele salivare (parotide, submaxilare, sublinguale). 
ESOFAGUL
 
       Este un organ musculo – membranos, tubular, care face 
legătura între faringe şi stomac. Prin el trece bolul alimentar.
       Prin reflexul de deglutiţie, bolul alimentar trece din 
faringe în esofag, prin coordonare nervoasă. Musculatura 
formează „undele”, numite contracţii, care împing bolul spre 
cardia.
STOMACUL
Este porţiunea cea mai dilatată a tubului digestiv, situat în etajul
supramezocolic al cavităţii abdominale, între splină şi ficat. Se întinde de la
orificiul cardia, până la orificiul piloric Din punct de vedere fiziologic, stomacul
primeşte alimentele ingerate şi, datorită funcţiei sale motorii, le amestecă cu
sucul gastric şi apoi le evacuează în duoden.
INTESTINUL SUBŢIRE
Este porţiunea din tubul digestiv cuprinsă între stomac şi intestinul gros, fiind
segmentul cel mai lung al tubului digestiv, măsurând între: 4-6 metri. Începe de la
orificiul piloric al stomacului, până la valvula ileocecală (locul în care comunică cu
intestinul gros). Acesta prezintă trei porţiuni:
- duoden;
- jejun;
- ileon.
Prezentarea teoretică a bolii

Definiţie
Ulcerul se defineste ca fiind o leziune la suprafata pielii 
sau a mucoaselor tubului digestiv, care nu prezinta 
tendinta de vindecare si care este insotita adesea de 
inflamatie. La nivelul pielii se poate dezvolta ulcerul 
varicos, iar la nivelul tractului gastrointestinal poatea 
aparea ulcerul aftos (in cavitatea bucala), ulcerul esofagian, 
ulcerul gastric, ulcerul duodenal.
Ulcerul gastroduodenal reprezinta o leziune cu diametru 
mai mare de 5 mm, mai mult sau mai putin profunda la 
nivelul mucoasei gastrice (se refera la stomac), respectiv 
duodenale (duodenul este primul segment al intestinului 
subtire, leaga stomacul de jejun), determinata de actiunea 
acizilor, a pepsinei sau a bilei.
Stresul
Stresul are inca un rol insuficient elucidat. Studiile 
efectuate s-au concentrat pe legatura dintre trasaturile de 
personalitate si pe impactul evenimentelor stresante. 
Studiile efectuate de Alp si de catre Ellard au demonstrate 
ca agentii de stress cronic de tipul frustrarilor importante 
sunt, in mod independent, asociati cu aparitia sau 
recaderile ulcerului duodenal. De asemenea, a fost studiata 
legatura dintre trasaturile de personalitate si boala 
ulceroasa. Un studiu efectuat pe 2000 de recruti a aratat ca 
cei cu conflicte de personalitate sunt predispusi la ulcer. Se 
accepta ca bolnavii cu ulcer au, in mod semnificativ, o 
dependenta marcata, sunt mai pesimisti si au frecvent 
tendinte hipocondrice.
CAZ CLINIC
PLAN DE ÎNGRIJIRE

1 Date relativ stabile


NUME: Popescu
PRENUME: George
SEX: M
VÂRSTA: 45
RELIGIE: ORTODOX
STARE CIVILĂ: CĂSĂTORIT
OCUPAŢIE: LUCRĂTOR ÎN CONSTRUCŢII
NAŢIONALITATE: ROMÂNĂ
GRUPA SANGUINĂ : -A(II)
Rh: -(+)
DATE ANTOPOMETRICE: - GREUTATE-75 kg
-ÎNĂLŢIME -1,75 m
DATE VARIABILE:
DOMICILIUL- LOCALITATEA IONEŞTI, JUD GORJ
CONDIŢII DE VIAŢĂ:- Locuieşte cu soţia sa şi cu cei 3
copii în condiţii salubre la casă.

MOTIVELE INTERNĂRII: -dureri puternice în epigastru şi


mezogastru;
-vărsături bilioase apărute după
ingestia de carne tocată;
-scaune diareice.
ANTECEDENTE - nesemnificative.
HEREDOCOLATERALE

ANTECEDENTE - fumător păna la apariţia simptomelor de boală.


PERSONALE
PATOLOGICE

ISTORICUL BOLII: Boala a debutat în urmă cu câţiva ani în urma unui tratament îndelungat cu
Aspirină; Ulcerotrat.
Bolnavul a suferit o rezecţie gastrică, în perioada de după intervenţia
chirurgicală, pacientul a respectat regimul alimentar recomandat de medic. De
asemenea nu a fumat şi nu a consumat băuturi alcoolice şi nici cafea.
CONCLUZII
 
1 Boala ulceroasa cu localizare gastrica si duodenala 
este frecventa atat la barbati cat si la femei. In 
etiopatogenia bolii remarcam factorii de stres si 
greselile alimentare.
2 Incidenta infectiei cu Helicobacter pylori este de 
peste 90% din pacientii cu ulcer gastric sau duodenal, 
comparativ cu 30-50% cât se întâlneste la persoanele 
asimptomatice.
3 Diagnosticul bolii se stabileste pe date clinice si 
paraclinice, dintre ultimele, o importanta din ce in ce 
mai mare o are endoscopia.
4 Ulcerele gastrice se vindeca mai greu decat ulcerele 
duodenale.