Proiect studii sociale

Raportul cetatean-stat in presa din Romania

• La o zi după ce liderii PSD au adoptat o rezoluţie în care denunţă existenţa unui aşa
numit ”Stat Paralel şi Ilegitim” care, în opinia lor, încearcă să preia controlul asupra
puterii politice, pe internet a apărut un site cu adresa www.statulparalel.ro.- spune
site-ul protv
• Site-ul răspunde la întrebarea ”ce este statul paralel”. Printre răspunsurile oferite se
numără: ”statul paralel este compus din toţi politicienii şi toţi demnitarii care te fură.
Şi care apoi îţi râd în faţă”, ”statul paralel sunt cei care îsi bat joc de ţine. De viaţa ta,
de munca ta, de banii tăi”, ”statul paralel este statul hoţilor care îţi fură viitorul” sau
”statul paralel este statul politicienilor care îţi promit că îţi va fi mai bine. Dar de fapt
întotdeauna le este doar lor bine”.
”Întrebare: Ce este statul paralel? Răspuns: Statul paralel sunt cei
care îsi bat joc de ţine. De viaţa ta, de munca ta, de banii tăi. În
fiecare zi tu munceşti jumătate din timp pentru a-ţi putea plăti
mâncarea, casa, a merge în vacanţe, a ţine copiii la şcoală. Poate
reuşeşti să pui deoparte şi ceva pentru tine. Restul timpului îl
munceşti pentru plata taxelor şi impozitelor. Dacă eşti nemulţumit
de ce primeşti în schimb, află că de vină este statul paralel. Statul
paralel îşi bate joc de tine. De noi toţi”, se arată pe pagina site-ului
www.statulparalel.ro.
Descrierea aşa-zisului stat paralel continuă cu cei care îl compun.

Ei îl acuză pe preşedintele Klaus Iohannis că, prin lispa sa de

reacţie, este complice la numeroasele încălcări ale Constituţiei de
către exponenţii aşa-zisului ”Stat Paralel şi Ilegitim” şi că şeful
statului îşi încalcă una dintre principalele atribuţii constituţionale,
şi anume vegherea la respectarea legii fundamentale şi la buna
funcţionare a autorităţilor statului.
Site-ul a apărut in a doua zi după ce liderii PSD,
reuniţi vineri în şedinţa Comitetului Executiv
Naţional (CExN) la Băile Herculane, au
adoptat în unanimitate o rezoluţie în care
denunţă existenţa unui aşa numit ”Stat Paralel
şi Ilegitim” care, în opinia lor, încearcă să preia
controlul asupra puterii politice şi care
reprezintă un pericol de natură să îngrijoreze
opinia publică.
Separarea puterilor in stat-principiul democratic
• Separarea puterilor în stat, numită adesea doar "separația puterilor", este un
termen politic creat și folosit pentru prima dată de gânditorul politic francez
al epocii IluminismuluiCharles de Secondat, Baron de Montesquieu[1][2],
constituind un model de guvernare a tuturor statelor democratice de astăzi.
• Conform acestui model, puterea statului trebuie divizată în diferite
compartimente cu puteri și responsabilități separate și independente.
Cea mai normală separare a acestor puteri este cea
tripartită, care se întâlnește la majoritatea națiunilor
moderne, unde este vorba de
puterile legislativă, executivă și judiciară, cu mențiunea că
aceste funcții nu au voie să se afle în aceeași mână.
Acest principiu a fost enunțat încă de către John Locke
("Two treatises on government", 1690) și mai ales de
către C. de Montesquieu ("De l'esprit des lois", 1748) în
lupta împotriva statului absolutist, principiul acesta
devenind baza statului constituțional modern. Prin
separata transmitere a funcțiilor către parlament, guvern,
administrație, precum și către judecători independenți,
puterea statală este ținută în echilibru prin intermediul
unor controale reciproce (echilibrul puterilor), apărând
astfel pe cetățeni de eventualele acțiuni despotice ale
statului.
• In opinia noastra, separatia puterilor in stat este benefica unui regim democratic
deoarece presupune impartirea atributiilor in cadrul a diferite institutii in mod egal.
• Legislativul este una dintre cele trei puteri fundamentale independente și este
însărcinat cu dezbaterea și aprobarea legilor în sensul conținutului și formei
acestora, precum și cu controlul asupra executivului și judiciarului.
• Rolul puterii judecatoresti este de a interpreta și aplica legile în numele statului.
Această putere se concretizează printr-o ierarhie de curți de justiție. În România,
curtea supremă este Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Executivul (guvernul) se ocupă cu implementarea legilor în practică și cu
administrarea birocrației de stat. În fruntea guvernului se află prim-ministrul.
• Rolul acestei puteri nu este emiterea legilor (rol al legislativului) și nici nu este
interpretarea lor (rol al judiciarului). Guvernul însă poate propune legi spre aprobare
de către legislativ
• Situatia de incalcare a legii prezentate in
presa aleasa este adoptarea in unanimitate
a unei rezolutii care denunta un asa-zis
“stat paralel si ilegitim’’.
• Prin asta sugereaza numeroase incalcari a
constitutiei si a antributiilor
constitutionale.
Cetățenia Uniunii Europene (UE) a fost introdusă de Tratatul de la Maastricht
(semnat în 1992, intrat în vigoare din 1993). Cetățenia europeană este
complementară cetățeniei naționale și conferă drepturi, cum ar fi dreptul de a
vota în alegerile europene, dreptul la libera circulație și dreptul la protecție
consulară din partea ambasadelor altor state UE.
Istoric vorbind, principalele avantaje de a fi un cetățean al unui stat UE a fost
dreptul la liberă circulație între statele membre. Totuși, odată cu crearea
cetățeniei europene, au luat ființă și anumite drepturi politice. Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene prevede că cetățenii să fie „reprezentați direct
la nivelul Uniunii, în Parlamentul European” și de „a participa la viața
democratică a Uniunii” (Tratatul privind Uniunea Europeană, Titlul II, Art.
10).
Sunt acordate în special următoarele drepturi:

Drepturi politice
Votarea în alegerile europene: dreptul de a vota și a candida la alegerile pentru Parlamentul European, în orice stat
membru UE (articolul 22)
Votarea în cadrul alegerilor municipale: dreptul de a vota și de a candida la alegerile locale într-un stat UE, altul decât
statul al cărui cetățean este (articolul 22)
Acces la documentele guvernamentale europene: dreptul de acces la documentele Parlamentului European, ale
Consiliului și ale Comisiei(articolul 15)
Petiții către Parlamentul European și Ombudsman: dreptul de a adresa petiții Parlamentului European și dreptul de a
apela la Ombudsmenul European pentru a le aduce în atenție cazuri de proastă administrare ale organismelor și
instituțiilor Uniunii, cu excepția organelor de legale (articolul 24)
Drepturi lingvistice: dreptul de a adresare și de a apela la instituțiile UE în una din limbile oficiale și de a primi
răspuns în aceeași limbă (articolul 24)
Dreptul la liberă circulație
Dreptul la liberă circulație și ședere: un drept de liberă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii și dreptul de a lucra în
orice poziție (inclusiv serviciile publice naționale, cu excepția acelor posturi din sectorul public care implică
exercitarea competențelor conferite de dreptul public și de protejare a intereselor generale ale autorităților naționale
și locale (articolul 21), pentru care însă nu există o singură definiție).
Drepturi în străinătate
Dreptul la protecție consulară: dreptul la protecție din partea autorităților consulare a altor state
membre, atunci când într-un stat non-UE nu există autoritate diplomatică a statului cetățeanului
european (articolul 23): acest lucru se datorează faptului că nu toate statele membre mențin ambasade
în fiecare țară din lume (doar 16 țări au o singură ambasadă a unui stat UE).

Temeiul juridic al drepturilor fundamentale ale UE constă, în principal, în Convenţia europeană

pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, la care face referire Tratatul UE. În
ceea ce priveşte Carta drepturilor fundamentale, aceasta nu va avea caracter obligatoriu din punct de
vedere juridic decât după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Jurisprudenţa Curţii
Europene de Justiţie a contribuit, de asemenea, în mare măsură la respectarea drepturilor omului în
cadrul UE.
 Sfarsit

Clasa a 12 a E: Chiriac Bogdan, Niculae Robert, Niculescu Emil,

Vrinceanu Cristian