OLANDA

CHIRIAC MIHAELA
 1. Prezentare geografică
Olanda este situat în nord-vestul Europei, în
vecinătateaMării
Nordului, Belgiei și Germaniei. Țările de Jos
împreună cu câteva colonii de peste mări
formează Regatul Țărilor de Jos.
Olanda are o populație estimată la 17.089.057
persoane (16 decembrie 2016). Este a 11-a cea
mai populată țară din Europa și a 61-a cea mai
populată țară din lume.
Un sfert din teritoriul Țărilor de Jos se află sub
nivelul mării, statul având cea mai joasă
altitudine din lume.
 2. Olanda și Uniunea Europeană
 Țările de Jos (în neerlandeză
Nederland, în frizonă Nederlân;
denumite neoficial Olanda) sunt
o monarhie constituțională, stat membru
fondator al Beneluxului și al Uniunii
Europene.
 Aderarea la UE a fost pe 9 mai 1950, stat
mebru de la 1 ianuarie 1958, având un nr
de 26 europarmalentari.
 Capitala Olandei este Amsterdam. În
timp ce Amsterdam este capitala oficială
a țării conform Constituției, la Haga (în
neerlandeză Den Haag, sau oficial 's-
Gravenhage) se află sediul guvernului,
reședința regală, precum și cea mai mare
parte a ambasadelor.
 3. Bugete și finanțare
 Sumele primite/vărsate la bugetul UE
 Contribuțiile financiare ale statelor membre la
bugetul UE sunt repartizate în mod echitabil, în
funcție de mijloacele disponibile. Cu cât este mai
dezvoltată economia unei țări, cu atât este mai mare
contribuția sa. Bugetul UE nu are obiectivul de a
redistribui bogăția, ci mai degrabă pe acela de a se
concentra asupra nevoilor tuturor europenilor, în
ansamblu.

 Relația financiară dintre Țările de Jos și UE (2017):

 Cheltuielile UE în Țările de Jos: 2,417 miliarde EUR
 Cheltuielile UE în Țările de Jos, ca procent din
venitul național brut (VNB) al acestei țări: 0,33 %
 Contribuția Țărilor de Jos la bugetul UE: 4,384
miliarde EUR
 Contribuția Țărilor de Jos la bugetul UE ca procent
din VNB-ul său: 0,46 %
 4. Comerț și economie
 Economia olandeză
- s-a redresat în 2006, înregistrând o creştere de 3%,
superioară mediei din zona Euro (2,5%). În 2007,
Olanda s-a menţinut pe un trend superior zonei
Euro, atingând o rată de creştere de 3,5%, cea mai
mare din ultimii 8 ani.
-se bazează în mare măsura pe comerţul exterior şi
se remarca prin relaţiile industriale stabile, şomaj şi
inflaţie moderate, balanţa comerciala excedentară şi
rolul de important nod european de transport.
Poziţia geografică avantajoasă împreună cu un
sistem fiscal stimulativ, plasează Olanda între
primele 10 destinaţii preferate pentru
investitori2008 - 2009 Olanda a înregistrat în 2008 o
creştere economică de numai 2%, faţă de 3,5% în
anul precedent. În anul 2009, economia olandeză s-a
aflat în recesiune, produsului intern brut scăzând cu
4%. Previziunile pentru 2010 anticipează o creştere
economică de până la 1,5%.
 Volumul schimburilor comerciale: ale Olandei în perioada 2006–2014 (mld. euro)
Schimburi comerciale 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Import 285,37 307,27 332,07 276,01 331,9 364,79 389,61 386,3
382,7
Export 318,95 347,5 367,83 309,76 371,54 405,1 431,33 433,1
432,5
Balanță 33,58 40,23 35,76 33,75 39,64 40,31 41,71 46,8 49,8
Astfel, produsul intern brut a înregistrat în 2006 o creştere de circa 2.9%, atingînd valoarea de 490
miliarde Euro. La 73.9% PIB în 2006 a fost format din servicii, cota industriei şi agriculturii fiind de
23.9% şi respectiv 2.1%.
 Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor. Sectorul serviciilor furnizează
circa 74% din valoarea adăugata bruta.
 Serviciile comerciale reprezintă cu puţin sub jumătate din PIB (circa 49%).
Statistici
 PIB 699.7 miliarde USD [1]
 Creșterea PIB -0.8% (2013)
 PIB pe cap de locuitor 43 300 USD [1] (CIA 2012 est.)
 PIB pe sector agricultură 2.6%, industrie 25.4%, servicii 72.1% (2013)
 Inflație 2.5% (2013)
 Populație sub limita sărăciei 9.1% (2013)
 Coeficientul lui Gini 0.309 (2007)
 Forță de muncă 7.939.000 (2013)[1]
 Forța de muncă după ocupațieagricultură 2.3%, industrie 18.8%, servicii 78.9% (2011)
 Șomaj 8.3% (2013)
Comerț exterior
 Export 576.9 miliarde USD (2013)[1]
 Parteneri de exportGermania 26.5%, Belgia 13.7%, Franța 8.8%, Regatul Unit 8%, Italia 4.5%
(2012)
 Import 511 miliarde USD (2013)
 Parteneri de import Germania 13.8%, Republica Populară Chineză 12%, Belgia 8.4%,
Regatul Unit 6.7%, Rusia 6.4%, SUA 6.1% (2012)
Finanțe publice
 Datorie publică 74.3% din PIB (2013)
 Venituri publice 315.5 miliarde (2013)
 Cheltuieli publice 339.3 miliarde (2013)
 Rezerve 71.95 miliarde (2013)
5. Șomajul și inflația
 6. Blanța și datoria publică
 Datoria publica a atins în 2006 nivelul de
50.8% din PIB (249 miliarde Euro), iar
investiţiile la nivelul întregii economii au
reprezentat 19.3% din PIB (95 miliarde
Euro).
 Balanţa comerciala excedentară şi rolul de
important nod european de transport.
 7. Criza Economică din 2007
 Criza economică mondială a
început în
luna decembrie 2007, moment
când pierderea încrederii
investitorilor americani în ipotecare
a securitizată a condus la o criză de
lichidități ce a determinat o
injectare substanțială de capital în
piețele financiare din
partea Rezervei
Federale americane, a Băncii
Angliei și a Băncii Centrale
Europene.
 8. Măsurile luate de Olanda împotriva
crizei
 Impozitul pe profit se percepe în cote
progresive, în funcţie de valoarea
profitului. La sfârşitul anului 2008,
guvernul olandez a decis majorarea
până la 200.000 EUR a plafonului de
profit impozitat cu 20%.
 Această măsură este destinată stimulării
agenţilor economici în actuala perioadă
de criză şi va fi aplicată până în anul
2010. Anterior acestei decizii, se aplica
impozitul de 20% până la plafonul de
40.000 EUR, şi respectiv un impozit de
23% pentru profitul cuprins între
40.000 și 200.000 EURO.
 Deoarece economiile statelor care fac parte din Uniunea Europeana sunt
interconectate iar schimburile comerciale dintre ele sunt extrem de puternice efectele
crizei s-au propagat extrem de rapid la nivelul tuturor acestor economii.
 Criza financiară a lovit diferitele state membre cu un grad diferenţiat.
 Irlanda, ţările baltice, Ungaria şi Germania sunt susceptibile de a prezenta anul acesta
contracţii care depăşesc clar media UE de -4%. În contrast, Bulgaria,
 Polonia, Grecia, Cipru şi Malta par a fi mai puţin afectate decât majoritatea.
 Nivelul la care criza financiară a afectat statele membre individuale ale
 Uniunii Europene depinde în mare măsură de starea lor iniţială şi de vulnerabilităţile
asociate.