Sunteți pe pagina 1din 120

NURSINGUL DISFUNCTIILOR LOBILOR

CEREBRALI

CONF.UNIV.DR. GHINESCU MINERVA


CONTEXT GENERAL
 AFECTAREA EMISFERELOR CEREBRALE POATE
FI :
- ORGANICA( mecanism structural, chimic sau
metabolic)
- NEORGANICA( cauza necunoscuta- psihoze si
tulburari comportamentale)
- CA DISTRIBUTIE :
- Disfunctie cerebrala focala( leziuni ocupatoare de
spatiu, accident vascular,traumatism, tulburari de
dezvoltare, cicatrice)
- Disfunctie cerebrala globala – determinate de
tulburari chimice-metabolice din inflamatia difuza,
vasculite, cancer diseminat
CONTEXT GENERAL
 Efectele clinice ale leziunilor cerebrale depind in
general de localizare si marimea leziunii
 Recuperarea depinde de gradul de functionalitate ,
adaptare si plasticitate a creierului si de varsta
pacientului
 ADULTI : exista o redundanta in ariile corticale
primare de receptie si in caile pentru functia
somatica , vizuala si control motor , leziunile
producand efecte permanente
 COPII : leziunile produc o adaptare a altor zone prin
compensarea fuctionala a zonelor lezate ; mai
frecventa la persoanele < 40 ani
CONTEXT GENERAL
 PLASTICITATEA – exista zone ale creerului (in
fuctie de felul stimularii si varsta persoanei) care isi
adapteaza functiile
 Ex. De-a lungul vietii procesele care au loc in
hipocamp pot inscrie noi concepte si perceptii in
memoria permanenta . La adult intr-un mod mai
redus , plasticitatea cerebrala contribuie la
reivatarea fuctiilor de gandire , miscare si senzoriale
dupa leziunile cerebrale
 Plasticitatea este mai reprezentativa in zonele cele
mai perfectionate ale creerului ( daca ariile limbajului
din emisfera satanga sunt afectate sever inainte de
8 ani , emisfera dreapta isi asuma capacitati
normale de vorbire )
CONTEXT GENERAL
 LOBII FRONTALI
- INFLUENTEAZA ACTIVITATEA MOTORIE
INVATATA , PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA
MANIFESTARILOR COMPORTAMENTALE
- COMPORTAMENTUL MOTOR DOBANDIT
(lovirea unei mingi de tenis)
- Leziunile lobilor frontali extinse: pacientii sunt
apatici, neatenti la stimului, indiferenti la
consecintele actelor lor si uneori incontinenti
- Leziunile acute bilaterale frontale : logoree,
neliniste, comportament social introvertit cu durata
de saptamani sau luni si diminuand spontan
CONTEXT GENERAL
 LOBII PARIETALI :
- INTEGREAZA PERCEPTIILE REALIZAND
CONSTIENTIZAREA , TRAIECTORIA
OBIECTELOR IN MISCARE ; MEMORAREA
FORMEI, CONSISTENTEI, GREUTATII
- Leziunile lobilor parietali: astereognozia( pierderea
recunoasterii tactile), afazia severa , apraxia,
dificultati de calcul, dezorientare stg/dr, agrafia ;
- la varstnici – nu recunosc hemicorpul paralizat sau
au o confuzie generalizata ; deseori imbracatul sau
alte activitati invatate nu pot fi realizate
CONTEXT GENERAL
 LOBII TEMPORALI
 CONTROLEAZA RECUNOSTEREA
VIZUALA , PERCEPTIILE AUDITIVE,
MEMORIA SI AFECTIVITATEA
 LEZIUNI : pierd acuitatea stimulilor
nonverbali (muzica), labilitate emotionala,
manifestari afective anormale ; ocazional
modificari de personalitate (pierderea
umorului, religiozitate filozofica, obsesivitate
si la barbati scaderea libidoului
Procesul de nursing al afaziei
 Def: deficitul sau pierderea limbajului in care
sunt implicate intelegerea sau explicarea
cuvintelor ca rezultat al leziunilor sau al
degenerarii centrilor limbajului din cortexul
cerebral
 SURSE DE DIFICULTATE : infarct cerebral,
tumori, traumatisme , degenerare
Afazia
 MANIFESTARI DE DEPENDENTA :
- TULBURARI IN INTELEGEREA CUVINTELOR
- TULBURARI IN RECUNOASTEREA SIMBOLURILOR AUDITIVE
, VIZUALE SAU TACTILE
( Pacientul rosteste cuvinte normal, fluent dar nu recunoaste
intelesul lor si relatiile dintre ele = SALATA DE CUVINTE)
- ALEXIA – incapacitatea de a citi cuvintele
- AFAZIE EXPRESIVA- scade capacitatea de a forma cuvintele
desi capacitate de conceptualizare si intelegere sunt pastrate
- AGRAFIA, DISGRAFIA
- ANOMIA- dificultatea de a numi obiectele cu pastrarea gramaticii
si sintaxei
Afazia
 Examenul fizic :
- Examenul pacientului in pat : expresii
verbale nonfluente, necoerente, ezitante
- Examene complementare :
1. Tomografia computerizata
2. Rezonanta magnetica angiografia prin RMN
3. tomografia cu emisie de pozitroni
4. Angiografia cerebrala
Interventii
 Recuperarea afaziei depinde de : marimea si
localizarea leziunii, gradul de afectare al limbajului,
varsta si gradul de educatie al bolnavului
 Copii < 8 ani recupereaza in totalitate limbajul
 Dupa 8 ani recuperarea se realizeaza in primele 3
luni dar ameliorarea poate continua pana la 1 an
 Intelegerea se amelioreaza mai mult decat functia
vorbirii
 LOGOPEDIE !!!cat mai curand dupa instalarea
afaziei
 Educatia apartinatorilor
PROCESUL DE NURSING AL
APRAXIEI
 Def.: incapacitatea de a executa acte motorii
intentionate , invatate anterior in ciuda capacitatii
fizice si vointei de efectuare
 SURSE DE DIFICULTATE : boli metabolice,
vasculare , demente
 MANIFESTARI DE DEPENDENTA :
- APRAXIE SELECTIVA PRIN PIERDEREA
MISCARILOR SPECIFICE
- APRAXIA DE CONSTRUIRE
- APRAXIA DE IMBRACARE
- INCAPACITATEA DE RELIZA SARCINI INVATATE
ANTERIOR
EXAMEN FIZIC
 TESTE: includ solicitarea pacientului de a
executa sau de a imita comenzi de tipul: “la
revedere”, salutul, miscarea de chemare cu
mana, oprire sau pornire , incuierea sau
desciderea un ui lacat cu cheia , utilizarea
unui creioan, a unei foarfece, efectuarea unui
inspir profund si mentinerea acestuia
PROCESUL DE NURSING AL
AGNOZIEI
 DEF: nu se poate identifica un obiect in ciuda
capacitatii de a identifica elementele sale tactile si
vizuale
 MANIFESTARI DE DEPENDENTA
- Incapacitatea de a percepe caracteristicile unui
obiect
- Incapaciatatea de a identifica chipuri cunoscute
- Pierderea intregii memorii pentru partea lezata a
corpului
Teste de identificare
 Solicitam pacientului sa recunoasca obiecte
obisnuite pe care le vede sau le atinge
 La pacientul cu hemiplegie stanga cerem sa
identifice partile paralizate ale corpului sau
obiecte localizate in campul sau vizual stang
PROCESUL DE NURSING AL
AMNEZIILOR
 DEF: INCAPACITATEA PARTIALA SAU TOTALA DE
REMEMORARE A EXPERIENTELOR TRECUTE
 SURSE DE DIFICULTATE : infectii( encefalite), ischemie
globala cu anoxie, stop cardiac, come profunde , degenerare
vasculara , traumatime , intoxicatii- inhalarea cronica de
solventi, tratament cu litiu,
 FORME :
1. Amnezia retrograda : amnezia evenimentelor de dinaintea
imbolnavirii, lezarii sau degenerarii cerebrale
2. Amnezia anterograda : incapacitatea de a stoca memoria de
dupa imbolnavire ,lezare sau degenerare cerebrala
3. Amnezia globala
4. Amnezia tranzitorie
5. Amnezia fixa ,stabila
6. Amnezia progresiva – dementa degenerativa
PROCESUL DE NURSING AL
ENCEFALOPATIEI WERNICKE
 SURSE DE DIFICULTATE:
- ALCOOLISMUL SEVER
- HIDRATAREA PARENTERALA FARA
VITAMINE UTILIZATA ZILE SAU
SAPTAMANI: dializa recurenta, lipsa de
supraveghere in postoperator, hiperemeza
gravidica, vegetarieni
ENCEFALOPATIA WERNICKE
 MANIFESTARI DE DEPENDENTA :
- Ataxie
- Confuzie, somnolenta, stupoare
- Nistagmus
- Oftalmoplegia partiala
- Pragul dureros este crescut
- Tremor, agitatie
- Hipotermie
- Hipotensiune ortostatica
- Sincopa
- Deficit nutritional
Interventii
 Administrarea parenterala de tiamina (vit. B6)
100 mg IV
 Rehidratarea
 Terapie nutritionala
PROCESUL DE NURSING IN
STUPOR SI COMA
Consideratii generale
 Starea de constienta necesita integritatea functiilor
cognitive ale emisferelor cerebrale si pastrarea
mecanismelor de trezire
 Alterarea acesor functii diminueaza starea de veghe
care poate fi scrta sau prelungita , moderata sau
profunda
 Pierderea pentru scurt timp a starii de veghe- sincopa
 Criza convulsiva
 Contuzia medie pana la 1 ora
 Inconstienta totala care dureaza mai mult de cateva
ore – in afectiuni severe intracraniene sau metabolice
 O leziune mai redusa : apatie, neatentie, hipersomnie
 Delirul scade starea de vigilenta si atentie
Surse de dificultate
1. Traumatism cerebral
2. Tumori cerebrale
3. abcese cerebrale
4. Infarctul sau hemoragia cerebrala
5. Hematom epidural sau subdural
6. Infarct , tumora , hemoragie de trunchi cerebral
7. Hemoragie cerebeloasa
8. Anoxie si ischemie( sincopa, aritmii cardiace, infarct pulmonar,
insuficienta respiratorie, intoxiacatie cu CO, vasculite
colagenozice
9. Uremie, coma hepatica, acidoza diabetica, hipoglicemie
hiponatremie
10. Epilepsia
11. Toxice exogene:alcool etilic, barbiturice, morfina, heroina, alcool
metilic,
12. Dupa accesul epileptic
13. Traumatisme: dilacerare, contuzii cerebrale
14. Afectiuni psihiatrice: catatonia, isteria, simularea
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
 INTERVIU DETALIAT:
- Pacientul poiate purta un carnet cu diagnosticul sau placa de
identificare
- Martorii sau familia trebuie intrebati despre modul de debut al
crizei sau bolii
- Ingestia de medicamente, alcool sau alte substante toxice
- Infectii
- Convulsii
- Cefalee
- Afectiuni anterioare: DZ, nefrita, boala cardiaca, HTA
- Recipientele care ar putea contine alimente, medicamente,
toxice,trebuie examinate si pastrate
- Politia poate ajuta la gasirea rudelor sau colegilor
INTERVIU DETALIAT:
 Varsta pacientului
- < 40 ani : medicamentele, epilepsia, infectiile
meningo-cerebrale
- < 40 ani: boala cardio-vasculara (AVC) ,
tulburarile metabolice(DZ, hipoglicemia,
coma hepatica, tulburari electrolitice, uremia)
Examenul fizic:

- Se asigura de permeabilitatea cailor respiratorii


- Temperatura rectala
- Pielea : culoarea evidentierea unui traumatism sau injectii
hipodermice (narcotice,insulina), eriteme, petesii,
- Scalp: contuzii, dilacerari
- Ochi : diametru pupilar, reactia la lumina, pareza oculara, reflex
cornean, reflexe oculo-cefalice”ochi de papusa” la rotarea
capului
- ORL:pierdere de LCR sau hemoragie ;limba cu cicatrice sau
muscata
- Halena respiratorie (alcool, acedtona, miros de mkigdale-
cianura)
- Modificari respiratorii :hiperpnee,respiratie Cheyne-Stokes,
Examenul fizic:

- Semne cardiovasculare: soc apexian, AV, caracterul


pulsului ,TA la ambele membre, semen de
decompensare cardiaca, cianoza, degete
hipocratice, scleroza vaselor periferice
- Abdomen: contractura, aparare,
- Semne neurologice: pareze, rigiditatea cefei, spasm
muscular, convulsii
- Trebuie monitorizata TA si pulsul
- ECG – activitate cardiaca
- Evaluarea prezentei : hemoragiei, incontinenta si
prezenta traumatisme craniene
Examene complementare
 Glicemia
 Teste sanguine: HT, gaze sanguine, NL, uree,
natremie, potasemie, bicarbonat, clor, alcoolemia ,
 Studii toxicologice
 Urina (prin cateterizare): glucoza, corpi cetonici,
albumina sau medicamente sedative
 Lavaj gastric – intoxicatii
 TC
 RMN
 Punctia lombara
 EEG- status epileptic nonconvulsivant
Interventii
Masuri de urgenta :
 Mentinerea libera a cailor respiratorii( intubatie sau traheostomie)
 Monitorizarea functiilor vitale
 Controlul hemoragiei
 Tratamentul socul;ui
 O2
 Cateterizarea vezicii urinare
 Reechilibrare hidroelectrolitica
 Monitorizare temperatura, puls, TA, frecventa respiratorie
 Nu se administreaza nimic pe cale orala
 Trebuie evitate stimulentele si narcoticele
 Alimentarea parenterala
 Preventia escarelor de decubit
Alterarea cunostintei- cauze si
manifestari
STARE MANIFESTARI DE DEPENDENTA
INTOXICATIA Halena alcoolica
ACUTA Pacient stupuros
ALCOOLICA Raspunde la stimuli nociceptivi

Facies si conjunctive hiperemice

Temperatura normala sau scazuta

Pupile moderat dilatate, egale si


reactive la lumina
Respiratie adanca si zgomotoasa

Alcoolemie> 200mg/dl
Alterarea cunostintei- cauze si
manifestari
STARE MANIFESTARI DE DEPENDENTA
TRAUMATISM Coma cu debut brusc sau progresiv
Istoric de traumatism( edem al scalpului la
CRANIAN
nivelul fracturii, sangerare prin nas , gura sau
ureche)
Temperatura normala sau crescuta

Pupile inegale si lenese sau reactive

Respiratie variata

Puls variabil(initial rapid apoi bradicardic

TA variabila

ROT modificate

Incontinenta si paralizie

TC-RMN- hemoragie sau fractura


Alterarea cunostintei- cauze si
manifestari
STARE MANIFESTARI DE DEPENDENTA
DIABET Debut progresiv
ZAHARAT Tegumente uscate

Facies hiperemic

Halena de fruct

Temperatura scazuta

Globi oculari hipotoni

Hiperventilatie

Glicozurie, hiperglicemie,acidoza
metabolica sanguina
Alterarea cunostintei- cauze si
manifestari
STARE MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
MEDICAMENTE Cauza a 70-80% din come
Alterarea cunostintei- cauze si
manifestari
STARE MANIFESTARI DE DEPENDENTA
EPILEPSIE Istoric de crize

Episod spontan convulsiv

Frecvent incontinenta

Temperatura, puls, respiratie-


normala
Pupile reactive

Limba muscata sau cicatriciala


Alterarea cunostintei- cauze si
manifestari
STARE MANIFESTARI DE DEPENDENTA
HIPOGLICEMIE Debut acut cu convulsii deobicei precedate de
fotofobie
Transpiratii greata, voma, palpitatii

Cefalee

Durere abdominala , agitatie

Tegumente umede si palide ,hipotermie

Pupile reactive,

Reflexe exagerate

Hipoglicemie prezenta

S. Babinski +
Alterarea cunostintei- cauze si
manifestari
STARE MANIFESTARI DE DEPENDENTA
ACCIDENT Varsta > 40 ani
VASCULAR Istoric de boala cardio-vasculara
CEREBRAL sau HTA
Debut brusc,cu semne de disfunctie
de trunchi cerebral
Facies asimetric

Pupile inegalesi areactive

Semne neurologice de focar-


hemiplegie
CT/RMN hemoragie intracraniana
Alterarea cunostintei- cauze si
manifestari
STARE MANIFESTARI DE DEPENDENTA
SINCOPA Debut subit deseori asociat cu crize
emotionale sau bloc cardiac br. III
Coma rareori profunda sau
prelungita
Paloare

Puls bradicardic in timpul atacului


apoi rapid si slab
Revenire rapida in clinostatism
STAREA VEGETATIVA
 DEF: absenta capacitatii de activitate
mentala constienta, datorata lezarii
distructive sau disfunctiei emisferelor
cerebrale , cu prezervarea diencefalului si
trunchiului cerebral asigurand pastrarea
reflexelor vegetative si motorii , precum si
ciclul normal somn-veghe
STAREA VEGETATIVA
 Apare tranzitor dupa leziuni difuze cerebrale
 O stare vegetativa care dureaza mai mult de 4
saptamani = stare vegetativa persistenta
 Starea vegetativa persistenta:
- Leziuni severe cranio-cerebrale
- Anoxie globala ( dupa stop cardio-respirator)
- Are prognostic sever
- Cand starea deureaza mai multe luni putini pacienti
se recupereaza dar nu in totalitate (50% din adulti
recupereaza starea de constiinta dupa 6 luni ; 60%
dincopii cu tyraumatisme cerebrale pot recapata
constiinta dupa 1 an)
STAREA VEGETATIVA
 Interventii :
1. Prevenirea complicatiilor (pneumonia)
2. Asigurarea unei bune alimentatii
3. Ingrijire medicala eficienta pentru a evita
leziunile de decubit ale spatelui si
membrelor
4. Fizioterapia pentru prevenirea contracturii
extremitatilor
BLOCAJUL MOTOR
 Afectiune in care pacientul ramane in stare
de veghe si constient dar din cauza deficitului
motor generalizat nu poate comunica decat
prin miscari oculare codificate
Moartea cerebrala
 Pentru declararea mortii cerebrale este
nevoie de :
- Cauza structurala sau metabolica cunoscuta
de lezare cedrebrala
- excluderea medicamentelor cu potential
anestezic sau paralizant mai ales
autoadministrate
- Hipotermia trebuie corectata
STABILIREA MORTII CEREBRALE – GHID
(American Academyof Neurology Guidelines 1995)

 Toate cele 9 criterii trebuie respectate pentru a


declara moartea cerebrala
1. Au fost depuse toate eforturile observate de rudele
pacientului sau de alte persoane apropiate lui
2. Cauza comei este cunoscuta si suficienta pentru a
expica pierderea ireversibila a intregii functii
cerebrale
3. Medicamentele depresoare ale SNC , hipotermia
(<32C) si hipotensiunea (<55mmHg) au fost
excluse .Nici un agent blocant neuromuscular nu
contribuie la starea neurologica
STABILIREA MORTII CEREBRALE –
GHID
(American Academyof Neurology Guidelines 1995)

4.Orice miscari observabile pot fi atribuite in intregime


functiei maduvei spinarii
5. Reflexele de tuse si/sau faringiene sunt absente
6. Reflexul cornean si reflexul pupilar la lumina sunt
absente
7. Nu urmeaza nici un raspuns caloric la irigarea cu
apa rece a membranei timpanice
8. Un test de apnee pentru minim 8 minute arata
absenta miscarilor respiratorii cu o crestere
documentata a PCo2 > 20mmHg fata de nivelul de
baza dinaintea testarii
STABILIREA MORTII CEREBRALE –
GHID
(American Academyof Neurology Guidelines 1995)

9. S-a stabilit cel putin 1 din urmatoarele patru criterii :


a. Criteriile 2-8 au fost confirmate prin 2 examinari separate , la
cel putin 6 ore de la internare
b. Crititeriile 2-8 au fost confirmate; un traseu EEG arata lipsa
activitatii electrice corticale
c. Crititeriile 2-8 au fost confirmate;arteriografia arata absenta
fluxului sanguin intracerebral
d. Daca oricare din criteriile 2-8 nu pot fi determinate datorita
starii traumatice sau conditiilor care impiedica evaluarea
(traumatism facial extins), se aplica urmatoarele criterii:
- Criteriile care sunt evaluabile sunt confirmate
- Nu se evidentiaza flux sanguin intracranian
- O a doua examinare la 6 ore dupa prima confirma toate
criteriile evaluabile
INTERVENTII AUTONOME
DECUBITUS

Definitie:
orice modificare
degenerativa aparuta la
nivelul pielii si cauzata de
presiunea exercitata prin
comprimare sau frecare
LOCALIZARI

- decubit dorsal: regiunea


occipitala, omoplati,
coate, regiunea sacro-
coccigiana, calcaie
- decubit lateral: umar,
regiunea trohanteriana,
fetele laterale ale
genunchiului, maleole
- decubit ventral: tample,
umeri, creasta iliaca,
genunchi, degetele
picioarelor
CLASIFICARE
 Clasificarea anatomica
Stadiul I: inrosirea pielii care nu dispare la presiune - leziunea este superficiala
si dermul este intact
Stadiul II: flictene, escoriatii - leziunea afecteaza stratul superficial al dermului
Stadiul III: ulcer superficial - leziunea afecteaza toate straturile dermului
Stadiul IV: ulcer adanc – leziunea este extinsa la toate straturile pielii,
musculatura subiacenta, tendoane si oase

 Clasificarea practica/terapeutica
(CEP=Culoare/Exsudat/Profunzime)
Culoarea leziunii: rosie – galbena - verzuie - neagra
Profunzimea leziunii:
- superficiala
- adanca = > 0,5 cm
Prezenta exsudatului:
- putin
- abundent
CAUZE
 Imobilizare indelungata
 Scaderea reactivitatii organismului ca urmare a unor conditii
invalidante (casexie, anemie), a administrarii unor medicamente
(psihotice, imunosupresoare) sau a folosirii unor tehnici
terapeutice (radioterapie)
 Prezenta unor conditii favorizante pentru mentinerea umiditatii
si/sau temperaturi ridicate ale pielii: incontinenta, transpiratii
abundente, febra
 Preexistenta unor afectiuni ale pielii: micoze, alergii, iritatii
 Scaderea tolerantei scazute la durere si presiune determinata de
unele afectiuni (DZ, AVC), medicamente (calmante, somnifere),
fumat
 Aportul scazut de apa si alimente, zinc, vitamina C
 Prezenta obezitatii, a varstei inaintate, a imobilizarii fortate
EVALUAREA SITUATIEI
 Se evalueaza:
- factorii de risc si starea generala
- stadiul leziunii
- aspectul general al pielii in zonele de electie pentru
aparitia decubitusului
- prezenta complicatiilor
- tinuta pacientului (in pat, in scaun)
- incontinenta si gradul de igiena

 Stabilirea planului terapeutic - se va specifica si se va tine cont de:


- starea generala a pacientului si prognosticul bolii
- obiectivul final al planului de ingrijire
- preferintele pacientului
- bugetul ce va trebui alocat si resursele existente
- implicarea si nivelul de instruire ale ingrijitorilor
INVESTIGATII
 Investigatii paraclinice
- examinarea bacteriologica a exsudatului cu antibiograma
- fistulografie
- ecografia partilor moi
- radiografii
- biopsii

 Consultul interdisciplinar
- chirurgie: pentru debridare, necrotomie, amputatii,
deschiderea abceselor
- chirurgie plastica: transplanturi, cosmetizarea fistulelor
- dermatologie: diagnostic diferential
- radiologie: depistarea osteomielitei
- geriatrie, radiologie, ergo sau fizioterapie
TRATAMENT PREVENTIV
- stimularea mobilitatii
- active: stabilirea unui program de
activitate zilnica, instalarea si folosirea unor
mijloace ajutatoare
- pasive: schimbarea periodica (la 4 ore) a
pozitiei in pat, exercitii izometrice
- folosirea de mijloace de protectie:
perne, colaci, aparatoare
- folosirea incaltamintei ortopedice
- stimularea consumului de lichide,
vitamine, minerale si calorii
- ingrijirea pielii: combaterea
uscaciunii, folosirea cremelor,
inspectia regiunilor sensibile
- folosirea si schimbarea frecventa a
lenjeriei si pijamalelor
- schimbarea/controlarea frecventa a
lenjeriei de pat
- instruirea personalului de ingrijire
Recomandari generale de ingrijire
a leziunilor de decubitus
 Mentinerea unui mediu umed la nivelul leziunilor
 Spalarea leziunii cu apa calduta de cate ori se schimba
pansamentul
 Evitarea folosirii fara indicatii speciale a solutiei de apa oxigenata
3%, pudrelor si unguentelor antiseptice
 Indepartarea chirurgicala a necrozei umede
 Folosirea mijloacelor moderne de ingrijire a leziunilor
 Folosirea de mijloace de protectie a pielii de la nivelul marginilor
leziunii
 Lasarea pe loc a necrozei uscate fara semne de infectie, a
flictenei intacte
 Deschiderea/ indepartarea flictenei cu pierdere de lichid sau
suprainfectate
Ingrijirea leziunii in functie de
aspect
 Leziune de culoare rosie
- superficiala
- cu putin exsudat: pansamente imbibate cu substante grase
sau folii sintetice care se schimba la 2-3-5 sau 10
zile
- cu exsudat abundent: pansamente absorbante (4 zile)
- profunda
- cu putin exsudat: alginat si acoperirea cu un pansament
absorbant
- cu exsudat abundent: pansamente absorbante cu
hidrocolozi
Ingrijirea leziunii in functie de
aspect
 Leziune de culoare galbena
- superficiala
- cu putin exsudat: pansamente hidroactive
- cu exsudat abundent: pansamente hidroactive
sau un alginat care se acopera cu un
pansament absorbant nesteril
- profunda
- cu putin exsudat: alginat acoperit de un
pansament hidroactiv
- cu exsudat abundent: pansament hidroactiv
acoperit de pansament absorbant
Ingrijirea leziunii in functie de
aspect
 Leziune de culoare verzuie
- superficiala: alginat sau
pansament hidroactiv sau
pansamente impregnate cu
solutii antiseptice
- profunda: pansament hidroactiv
de preferinta adaptat marimii si
formei cavitatii
Ingrijirea leziunii in functie de
aspect
 Leziune de culoare neagra
- superficiala
- cu crusta aderenta: desprinderea crustei pe
margini, inspectia tesutului de dedesubt
- cu crusta si semne de infectie: necrotomia si
tratament similar leziunii profunde cu exsudat verde
- profunda
- necroza umeda: necrotomia, debridarea
chirugicala, pansamente cu solutii
antiseptice sau antibiotice, acoperite cu
pansamente absorbante sau hidroactive
TRATAMENT MEDICAMENTOS
 Combaterea durerii:
- sistemic: antialgice
- local: Lidocaina gel 2%, benzidamina crema
3%, morfina gel
 Antibioterapie sistemica in cazul
complicatiilor
 Antibioterapie locala in cazul leziunilor urat
mirositoare
 Reducerea sangerarii (sistemic si local)
COMPLICATII
 Celulita
 Sangerarea
 Abcesul
 Erizipelul
 Artrita
 Fistulizarea
 Osteomielita
 Septicemia
 Amputatia
INTREBARI?????????
CAZ CLINIC
 PACIENT IN VARSTA DE 71 ANI CUNOSCUT DE 10 ANI CU HTA
SI DISLIPIDEMIE ESTE GASIT DE SOTIA SA INCONSTIENT ,
CAZUT IN BAIE ; ESTE SOLICITATA AMSS la domiciliu . Pe
parcursul deplasarii AMSS starea de cunostinta revine partial
 LA PREZENTAREA la DOMICILIU AMSS NOTEAZA IN DOSARUL
MEDICAL :
- Pacient constient
- Cai respiratorii permeabile( respira singur)
- Nu poate preciza ce s-a intampat ;nu isi aminteste nimic din
ultimele 24 ore dar poate decrie afectiunile de care sufera
- La solicitarea AMSS incearca sa prezinte diverse documente
medicale ( bilet de iesire din spital,analize paraclinice ) ; nu
poate deosebi diversele documente pe care le gaseste .
- Interviu : cefalee, ameteli, greata
- Ex. Fixic : tegumente palide , umede
- ap. Respirator : rare raluri umede la baza plaman drept
- ap. C-V: zg. Cardiace neregulate bine batute , suflu
holosistolic multifocal , TA : 240/130 mmHg
- ap. Digestiv : normal
 Ex. Neurologic : Rot vii, tulburari de echilibru
la mers( Proba Romberg +) ; la solicitarea
identificarii unui pix cu ochii inchisi pacientul
nu este capabil sa-i indice ; se solicita
deasemenea sa-si incheie nasturii de la
pijama –pacientul nu poate efectua acest
gest
1. Identificati problemele pacientului
2. Listati posibilele cauze ale acestor probleme
3. Interventiile AMSS autonome si delegate
4. Indicatori de evaluare a eficientei
interventiilor respective
DELIRUL SI DEMENTA
 USA: 4-5 milioane ( 15% din populatia
peste 65 ani si 2% din populatia generala)
au unele forme de scadere intelectuala
 DELIRUL=STARE CONFUZIONALA ACUTA
 DEMENTA = SCADREA SAU PIERDEREA
FUNCTIILOR COGNITIVE
DIFERENTIEREA INTRE DELIR SI DEMENTA

DELIR DEMENTA
1. Se dezvolta rapid 1. Se dezvolta incet
2. Evolutie fluctuenta 2. Evolutie progresiva lenta
potential reversibil 3. Ireversibila
3. Afectare profunda a 4. Afectare profunda a
atentiei memoriei
4. Deficite cognitive focale 5. Deficite cognitive focale
5. Declansat deobicei de 6. Declansata de
boli medicale B.Alzeihmer,boli cerebro-
6. Necesita evaluare vasculare
imediata si tratament 7. Necesita evaluare si
tratament Fara caracter de
urgenta
Delirul = stare confuzionala
acutra
 Stare clinica caracterizata prin tulburari
fluctuente ale cunoasterii, dispozitiei, atentiei,
starii de veghe si autocontroluluicare apare
acut fie fara afectare intelectuala anterioara ,
fie suprapusa pe un declin intelectual cronic
Culegerea datelor
 Cauze:
1. Boli cerebrale primitive
2. Boli organice sistemice care afecteaza
creerul: boli metabolicesi toxice ,anatomice
si infectioase
Cauze metabolice si toxice
Afectiuni Medicamente Alte toxice si
anticolinergice medicamente
-Anoxia -Antiemetice -Alcool
-Hiperpotasemia -Antihistaminice -Antihipertensive
-Hiperparatiroidism -Antiparkinsoniene -Benzodiazepine
-Hipoglicemia
-Antipsihotice -Cimetidina
-Hipopotasemia
-Antispastice -Digoxin
-Hipotiroidism
-Relaxante -Narcotice
-Acidoza
musculare
metabolica
-Antidepresive
-Ischemia
tranzitorie triciclice
-Comotia cerebrala
Cauze anatomice
 Leziunile organice :
- Ocluzia arteriala si infarctul cerebral
- Hemoragia subarahnoidiana
- Hemoragia cerebrala
- Tumorile cerebrale primitive sau metastatice
- Hematoamele subdurale
- Abcese cerebrale
Cauze infectioase
- Meningita sau encefalita
- Abcese embolice in cazul unei septicemii

- Infectii generalizate datorate eliberarii de


neurotoxine sau hipertermiei:
 Pneumonia

 Infectii de tract urinar

 Stare septica

 Infectii virale
SIMPTOME SI SEMNE
 Simptomele fluctueaza rapid timp de cateva minute ,
tinzand sa se agraveze mai tarziu in timpul zilei
 Diminuarea constiintei acompaniata de dezorientare
temporo-spatiala si la propria persoana
 Atentia diminuata
 Confuzia legata de evenimentele de zi cu zi este si
rutina zilnica
 Modificari de personalitate si afect
SIMPTOME SI SEMNE
 Simptomele :
- Iritabilitate
- Comportament inadecvat
- Teama
- Energie excesiva
- Manifestari psihotice: false convingeri, halucinatii
(vizuale) ,paranoia
- Unele persoane sunt linistite izolate sau apatice in
timp ce altele sunt agitate, hipereactive , neliniste
psihica, mers agitat
- Gandirea poate deveni dezorganizata, estompata,
rapida,intervin neologisme, tulburari afazice,sau
apare vorbirea haotica
Examene complementare
 Analize de laborator : datele biochimice,
hemoleucograma cu formula, test pentru
sifilis, sumar de urina, urocultura hemoculturi,
teste tiroidiene, nivelul vit.B12 , screening
toxicologic
 Status epileptic: EEG
 Punctie lombara
 CT – infarct vechi sau recent, hematoame
Interventii
 Simptomele sunt reversibile daca se intervine pentru
afectiunea de baza ( DZ, hipoglicemie, infectii,
intoxicatii etc.)
 Recuperarea poate fi lenta de saptamani in cazul
varstnicilor
 Toate medicamentele care nu sunt necesare vor fi
oprite
 Aport hidro-caloric adecvat
 Vit. B5 100 mg/zi 5 zile
 Supravegherea pentru semnele de sevraj
Interventii
 Ambianta linistita si calma – semiintuneric
 AMSS trebuie sa linisteasca pacientul, sa-l
reorienteze si sa-i explice manevrele necesare
 Medicamentele suplimentare trebuie evitate daca nu
sunt necesare pentru boala de fond
 Agitatia trebuie tratatacand ameninta starea
pacientului sau a anturajului (familia, personalul
medical)
 Imobilizarea pacientului judicios realizata cu slabirea
pacientului la fiecare 2 ore pentru a preveni leziunile
si intrerupta cat de curand posibil
 Tratament conform indicatiilor medicului
DEMENTELE
 AFECTIUNI RELATIV FRECVENTE IN PRACTICA
ASISTENTEI VARSTNICULUI , CU O CRESTERE A
PREVALENTEI PE MASURA SPORIRII DURATEI MEDII DE
VIATA
 SINDROMUL DEMENTIAL SE INSTALEAZA “SUB OCHII”
PRACTICIANULUI , LA VARSTNICII PE CARE II ARE IN
EVIDENTA PENTRU DIVERSE ALTE AFECTIUNI
 O MARE PARTE A ACESTOR BOLNAVI SUNT INGRIJITI DE
FAMILIE ( MAI PUTIN DE 1 DIN 5 FIIND SPITALIZATI)
 IMPLICATII PE PLAN SOCIAL, PSIHOLOGIC SI FAMILIAL
 INCIDENTA : 3-20%, INCIDENTA CRESTE CU INAINTAREA IN
VARSTA
CONTEXT GENERAL
 IN CE CONSTA ACESTE BOLI????
 DEFINITIE: SCADERE PROGRESIVA SI
IREVERSIBILA A ACTIVITATII PSIHICE ,
CONDITIONATA DE APARITIA UNOR MODIFICARI
ORGANICE CEREBRALE DE NATURA
DEGENERATIVA , INCOMPLET CUNOSCUTA
(SENILA) SI DE NATURA VASCULARA
(ATEROSCLEROTICA), A CAROR EVOLUTIE
POATE FI PRECIPITATA DE ACTIUNILE UNOR
FACTORI EXTERIORI DE NATURA PSIHO-SOCIO-
CULTURALA
CLASIFICARE
1. DEMENTE SENILE/DEGENEDRATIVE
2. DEMENTE VASCULARE/ATEROSCLEROTICE
3. DEMENTE MIXTE
IN FUNCTIE DE PERIODA DE VARSATA:
1. DEMENTE PRESENILE
2. DEMENTA ALZHEIMER- cu debut precoce
3. DEMENTA JAKOB-CREUTZFELD de natura
neurologica
4. DEMENTE TARDIVE- DEMENTA SENILA
ALZHEIMER CU DEBUT TARDIV
5. DEMENTA VASCULARA –aterosclerotica
6. DEMENTA MIXTA
Cauze de dementa
 Metabolice-toxice
1. Anoxia
2. Deficit de B12
3. Folosirea cronica, abuziva
de medicamente, alcool
4. Deficit de acid folic
5. Hipercalcemia
6. Hipoglicemia
7. Hipotiroidism
8. Encefalopatia hepatica
9. Encefalopatia respiratorie
10. Encefalopatia uremica
11. Pelagra
Cauze de dementa
 Structurale :
1. B.Alzheimer
2. Scleroza laterala
amiotrofica
3. Traumatism cerebral sever
4. Tumora cerebrala
5. Degenerare cerebeloasa
6. Hidrocefalie
7. Iradierea lobilor frontali
8. B. Parkinson
9. Paralizia progresiva
10. Boala vasculara
11. B.Wilson
Cauze de dementa
 Infectioase:
1. Endocardita bacteriana
2. Abces cerebral
3. Afectiuni legate de HIV
4. Neurosifilis
5. Meningita si encefalita TBC
6. Encefalita virala
PROCESUL DE NURSING AL
DEMENTELOR
 OBIECTIVE
- APRECIEREA PRECOCE A
SIMPTOMELOR SI SEMNELOR
SPECIFICE DEMENTELOR IN STADIUL
INCIPIENT
- IDENTIFICAREA CAUZEI/ETIOLOGIEI
- STABILIREA CONTEXTULUI PSIHO-
SOCIO-FAMILIAL
PROCESUL DE NURSING AL
DEMENTELOR
 DIAGNOSTICUL NURSING PRECOCE ARE
AVANTAJUL CA PERMITE INSTITUIREA UNOR
MASURI DE INGRIJIRE SI ELABORAREA UNEI
CONDUITE PENTRU ANTURAJ IN FAVOAREA
PREVENIRII ADANCIRII DETERIORARII PSIHICE
A BATRANULUI
 RISCURILE UNEI ORIENTARI NEDORITE :
1. RISC DE MINIMALIZARE A
SIMPTOMATOLOGIEI PSIHICE (“ CE DORITI LA
VARSTA D-VOASTRA?)
2. RISC DE EXAGERARE:ORICE MODIFICARE
PSIHICA =DEMENTA
CULEGEREA DATELOR
 INTERVIUL:
- atent, amanuntit facut anturajului
(partener de viata, copii, vecini)- pentru
cronologia tulburarilor si identificarea
acestora
- Aceste tulburari odata stabilite permit
ulterior estimarea eficintei interventiilor si
posibilitatea de reinsertie a pacientului
CULEGEREA DATELOR
 EXAMENUL FIZIC :
- Neurologic si clinic
- Absenta totala a cooperarii
- Opozitia la examinare
- Refuzul sau acceptarea cu greu a examenelor
complementare
- 2 situatii dificile :
1. Degradarea accentuata aproape brutala a unui subiect in
varsta , pana atunci activ si autonom, degradare
declansata de un factor favorizant
2. Alterarea progresiva , in trepte a performantelor
intelectuale

3. !!! Excluderea tulburarilor psihice ale imbatranirii cerebrale


normale : 4%- pseudodemente (Cummings,Benson)
Criterii de diagnostic
 FACTORUL TIMP: o boala cu evolutie scurta
(saptamani, luni) exclude o dementa putand fi
vorba de tulburari psihice , deliruri tranzitorii,
stari confuzionale
 FACTORUL PROGRESIE : o stare depresiva
corelata cu afectiuni psihice familiale de tip
depresiv sau istoric de pusee depresive exclud
diagnosticul de depresie
Criterii de diagnostic
 FACTOR ETIOLOGIC:
 tulburari metabolice ( hidroelectrolitic, glucidic, mineral,
pH); tulburari endocrine (hipo-hipertiroidie,
hiperparatiroidie);
 tratamente medicamentoase( antiparkinsoniene,
hipoglicemiante, sedative, antihipertensive)
 boli neurologice( tumori cerebrale, hidrocefalie, hemetom
subdural, in fectii)
 Afectiuni cardio-vasculare: HTA, Insuficienta cardiaca
 Afectiuni respiratorii : cord pulomonar cronic, BPOC,
neoplasm
 Anemia
 Boli renale: IRC, dementa postdializa
 Insuficienta hepatica , ciroze
 Carente vitaminice: B12, B1, B6, acid folic, vit A di C
STARI PSEUDODEMENTIALE
1. PSEUDODEMENTA DEPRESIVA
- ISTORIC DE AFECTIUNE PSIHIATRICA
DEPRESIVA CU EVOLUTIE DE LUNGA DURATA
- ANTECEDENTE DE BOLI PSIHICE
- CONTEXT FAMILIAL DE DEPRESIE SAU SUICID
- PSIHOTRAUME( DOLIU, SCHIMBARE DE
DOMICILIU0
- BOLNAVII : anxiosi, au sentimentul inutilitatii, idei
de culpabilitate si autoacuzare, idei de suicid,
STARI PSEUDODEMENTIALE
2. CONFUZIA ACUTA
- Decompensare cerebrala acuta
- Diminuarea a constiintei marcata de obnubilare si
divagatie , tulburari ale vigilentei si/sau ale
facultatilor de deplasare , de orientare, de mentinere
a atentiei
- Aparitia acuta sau supraacuta a simptomelor(ore,
zile) cu intensitate variabila in cursul zilei si agravare
vesperala
- Vor fi cercetati : factorii psihosociali, infectii(urinare,
respiratorii, anemie, variatii ale glicemiei), intoxicatii
medicamentoase( anticolinergice, cimetidina,
digoxin)
STARI PSEUDODEMENTIALE
3. ICTUSUL MNEZIC
- Instalare brusca

- Perplexitatea anxioasa a pacientului care


intreaba si se intreaba continuu , uitand
raspunsurile pe care le primeste
- Episod de scurta durata ; in general nu se repeta

4. STARE DE DELIR PRELUNGIT


- Tulburaride auz, vaz coroborate cu tulburari de
comportament
DEMENTA-CRITERII
1. TULBURARI GLOBALE DE MEMORIE
 SINDROMUL AMNESTIC GLOBAL
 TULBURARI DE ORIENTARE IN TIMP SI SPATIU
 TULBURARI DE EXPRIMARE SI INTELEGERE A LIMBAJULUI
– AFAZIA
 TULBURARI DE RECUNOASTERE A OBIECTELOR,
ZGOMOTELOR, STRUCTURILOR- AGNOZIA
 IMPOSIBILIOTATEA DE A EFECTUA MISCARI VOLUNTARE-
APRAXIA
= SINDROMUL AFAZO-APRAXIC-AGNOZIC
 SE POATE ADAUGA: ANOMALII DE COMPORTAMENT(
euforie, agitatie); TULBURARI DE JUDECATA, DE ATENTIE,
DE CONCENTRARE, ASPECTE DISTIMICE
DEMENTA-CRITERII
2. EVOLUTIA
- Evolutia este lenta
- Sa fie sugestive evolutia trebuie sa dureze peste
3 luni
- Instalarea rapida , brutala a semnelor de
degradare mintala = leziune organica
- FAMILIA: LA INCEPUTUL BOLII “ESTE
CARICATURA A CEEA CE ERA , IN PERIOADA
DE STARE” NU MAI ESTE EL”
- Este important sa se culeaga informatii despre
cum era inainte subiectul , personalitate,
capacitate intelectuala, eventuale tulburari
psihice
CRITERII DE DIAGNOSTIC IN
DEMENTA
 DEZVOLATAREA UNOR DEFICITE COGNITIVE
MULTIPLE:
1. SCADEREA MEMORIEI( scaderea capacitatii de a
memora informatii noi ori de reamintire a
informatiilor invatate anteriaor)
2. Unul sau mai multe din urmatoarele tulburari
cognitive:
- Afazie (tulburari de vorbire)
- Apraxie ( incapaciattea de a efectua activitati
motorii in pofida functiei motorii intacte)
- Agnozia ( incapacitatea de a recunoaste sau
identifica obiecte , in pofida functiei senzitive
intacte)
- Tulburari ale functiei executive( palnificare,
organizare, secventializare, abstractizare)
CRITERII DE DIAGNOSTIC IN
DEMENTA
 Deficitele cognitive descrise determina
scaderea semnificativa a functiilor sociale
sau ocupationale
 Evolutia caracterizata prin declin cognitiv
progresiv si continuu
BOALA ALZHEIMER
 DEFINITIE : pierdere progresiva , inexorabila
a functiei cognitive asociata cu prezenta unui
numar excesiv de placi senile in cortexul
cerebral si in substanta cenusie subcorticala
 EPIDEMIOLOGIE:
- 4 MILIOANE de amaricani
- Cost anual 90 miliarde de dolari
- De 2X mai frecventa la femei decat la barbati
- > 65% din dementele la varstnici
BOALA ALZHEIMER
 CAUZE :
1. Are caracter familial in proportie de 15-20%
2. Factori determinanti genetici : 4 gene distincte
localizate pe cromozomii 1,14,19, si 21
3. Trisomia 21 produce o B.Alzheimer precoce la
pacientii cu b.Down
4. Factorii de mediu
5. Tulburari hormonale
6. Expunere la metale
Culegerea datelor – semne si
simptome
 STADIUL TIMPURIU:
- Pierderea memoriei recente
- Dificultati in invatarea si memorarea informatiilor noi
- Probleme de vorbire ( in special cautarea
cuvantului)
- Schimbari ale dispozitiei
- Modificari de personalitate
- Dificultati progresive in executarea activitatilor
zilnice ( utilizarea cardului ca metoda de plata) ,
orientarea spatiala sau memoria asezarii lucrurilor
- Diminuarea gandirii abstracte si judecata abstracta
STADIUL TIMPURIU:

 Iritabilitate , ostilitate, agitatie


 Unii pacienti au afazie izolata sau tulburari
vizual spatiale
 VIATA SOCIALA : familia poate relata un
comportament ciudat: pacientul se rataceste
in drum spre magazin sau uita numele
unvitatilor ) la care se adauga perioade de
labilitate emotionala
2. STADIUL INTERMEDIAR
 Pacientii devin incapabili sa invete si sa memoreze
informatii noi
 Memoria evenimentelor indeoartate este afectata
,dar nu pierduta in totalitate
 Pacientii necesita ajutor la imbaiere, hranire,
imbracat sau toaleta.
 Dezorganizare comportamentale : dromomanie,
agiatie, ostilitate, necooperare sau agresivitate fizica
 Pacientii pierd simtul timpului si al spatiului
 Pacientii se ratacesc , nu-si mai gasesc dormitorul
sau baia
 Sunt supusi unui risc crescut de a cadea sau de a
se accidenta din cauza starii confuzionale
3. STADIUL SEVER
 Pacientii sunt incapabili sa mearga sau sa efectueze o activitate
cotidiana
 Incontinenta sfincteriana totala
 Memoria recenta si indepartata sunt complet pierduta
 Pacientii pot fi incapabili sa mestece sau sa manance si sunt
supusi riscului malnutritiei , pneumoniei de aspiratie si leziunilor
de decubit
 Plasarea intr-un centru de facilitare a ingrijirii pe termen lung
devine necesara
 In final pacientii devin muti
 SEMNELE motorii sau focale apar tardiv
 Incidenta crizelor convulsive este crescuta in toate stadiile bolii
4. Stadiul final- tardiv
 Stadiul final este coma
 Moartea deobicei este consecinta unei stari
septice
COMPLICATII
1. COMPLICATII COMPORTAMENTALE
- Ostilitatea
- Agitatia
- Hoinareala/dromomania
- Necooperarea
2. COMPLICATIILE PSIHICE
- Depresia
- Anxietatea
- Reactii paranoide
COMPLICATII
3. COMPLICATII METABOLICE:
- Deshidratarea
- Toxicitate medicamentoasa
- Infectii
4. ALTE COMPLICATII:
- Caderile
- Incontinenta sfincteriana
- Confuzia
- Efecte adverse ale medicamentelor : tulburari
parkinsoniene, hipotensiunea ortostatica ,
constipatie, retentie utrinara, glaucom, convulsii
Examene complementare
 Examinare a statusului mental
 Scala Barthel-
 Hemoleucograma
 Nivelul electrolitilor
 Testarea functiei tiroidiene
 Testarea acidului folic, vit.B12
 VDRL
 Ex. Urina
 ECG
 Rx pulmonar
BATRHEL INDEX
• Masoara performantele pacientului in zece
activitati ale vietii cotidiene in functie de
ajutorul exterior necesar
• Scorul maxim este de 100 puncte si
corespunde unei autonomii complete.
• Scorul de 60 puncte semnifica "independenta
asistata",
• Scorul de 75 puncte-cvasiindependenta
BATRHEL INDEX
ACTIVITATE DESCRIERE SCOR

ALIMENTATIE Independent se 10


serveste de tacamuri

Are nevoie de ajutor


pentru a se alimenta 5

BAIA Face baie fara ajutor 5


BATRHEL INDEX
ACTIVITATE DESCRIERE SCOR

TOALETA Se spala pe dinti, pe


PERSONALA fata, se piaptana si se 5
barbiereste singur

IMBRACATUL Independent isi leaga 10


sireturile
Are nevoie de ajutor 5
BATRHEL INDEX
ACTIVITATE DESCRIERE SCOR

CONTROLUL Fara probleme 10


INTESTINAL
 probleme ocazionala 5

CONTROLUL Fara probleme 10


VEZICAL
Probleme ocazionale 5
BATRHEL INDEX
ACTIVITATE DESCRIERE SCOR

TRANSFERUL Independent de a 10


LA TOALETA merge la toaleta
Are nevoie de ajutor 5
pentru a
TRANSFERUL Independent 15
IN PAT SAU Ajutor minim 10
FOTOLIU Ajutor maxim pentru 5
transfer
BATRHEL INDEX
ACTIVITATE DESCRIERE SCOR

MERSUL Independent 50 m cu 15


baston
Merge cu ajutor 10
Fotoliu rulant 5

URCATUL independent 10


SCARILOR Are nevoie de ajutor 5
Examene complementare
 CT
 RMN
 PET – CT
INTERVENTII
 Rata de supravietuire 2-20 ani in medie 7 ani
 Principiile prezentate la demente
 Medicamente care maresc activitatea
colinergica
 Antioxidantele
 Terapia estrogenica
 Antiinflamatoarele nesteroidiene
 Gingo Biloba
DEMENTA VASCULARA
 INCLUDE DISFUNCTIA DATORATA FIE
UNUI SINGUR INFARCT LOCALIZAT
STRATEGIC FIE UNOR INFARCTE MICI,
MULTIPLE DIN BOALA VASCULARA A
VASELOR MICI SI MIJLOCII
 MAI FRECVENTA LA BARBATI
 INCEPE DUPA 70 ANI
 APARE MAI FRECVENT LA HIPERTENSIVI
, DIABETICI, FUMATORI
DEMENTA VASCULARA
 PROGRESIA DEMENTEI VASCULARE POATE FI
INCETINITA PRIN CONTROLUL TENSIUNII
ARTERIALE , NORMALIZAREA GLICEMIEI, SI
OPRIREA FUMATULUI
 EVOLUTIA : treptata , fiecare episod de infarctizare
fiind insotit de declin intelectual si semne
neurologice
 Pierderea cognitiva poate fi focalizata
 Pe masura ce boala evolueaza pot aparea semne
neurologice : hemiplegie, paralizie pseudo-bulbara
cu ras si plans patologic si alte semne de disfunctie
extrapiramidala
DEMENTA VASCULARA
 SIMPTOMELE DEMENTEI VASCULARE:
- DEBUT PRECOCE( < 75 ANI)
- SEX MASCULIN
- ANTECEDENTELE CARE INCLUD FUMATUL
- ACCIDENTE VASCULARE ANTERIOARE
- DIABET ZAHARAT
- BOALA CARDIACA
- HTA
EXAMENE COMPLEMANTARE ; CT, RMN ,
ANGIOGRAFIE
TEMA
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL CU
STUDII SUPERIOARE IN SPRIJINIREA SI
EDUCAREA FAMILIEI PACIENTULUI
DEMENT
Intrebari ????????