PROCESUL DE NURSING

AL CONVULSIILOR SI
EPILEPSIEI
MINERVA GHINESCU
2016
DEFINITIE

 Convulsiile sunt manifestari clinice

paroxistice caracterizate prin activitate
motorie( contracturi musculare)
involuntara, de variate tipuri, determinata
de anomalii paroxistice ale activitatii
electrice a neuronilor cerebrali.
CONTEXT GENERAL
 Contractiile involuntare ale musculaturii motorii
pot fi :
 repetitive ( clonice) sau
 sustinute (tonice)
 generalizate sau
 localizate, caz in care intereseaza un anume
grup de muschi.
 Ele pot fi insotite sau nu de tulburari ale starii de
constienta, tulburari vegetative sau tulburari
senzoriale.
CONTEXT GENERAL
 Aparitia convulsiilor presupune existenta
unei descarcari electrice bruste, excesive
si dezorganizate a neuronilor cerebrali,
care poate fi inregistrata concomitent pe
EEG.
 S-a stabilit ca aceste manifestari
paroxistice sa fie denumite sub termenul
generic de crize epileptice.
CONTEXT GENERAL
 Crizele epileptice se incadreaza in doua
entitati :
 Epilepsie (boala)
 Convulsii ocazionale ( sinonime: crize
epileptice ocazionale)
EPILEPSIA
DEFINITIE
 Epilepsia este o afectiune cronica de diverse
etiologii, caracterizata prin repetitia crizelor
convulsive,care rezulta dintr-o descarcare
electrica excesiva a neuronilor cerebrali( crize
epileptice), oricare ar fi simptomele clinice sau
paraclinice eventual asociate
( Gastaut)
 Epilepsie idiopatica -convulsii recurente de
etiologie necunoscuta
 Epilepsie secundara (simptomatica sau
organica )-convulsii recurente datorate
unor leziuni cerebrale congenitale sau
dobandite
 Convulsiile : crize epileptice motorii ocazionale,
care survin numai datorita unor agresiuni acute
asupra SNC ( infectii, traumatisme) sau a unor
modificari acute ale homeostaziei( febra, anoxie
sau anomalii metabolice, in special hipoglicemie
,hipocalcemie).
 Convulsiile apar determinate de un eveniment
fortuit, si nu se repeta dacat daca acest
eveniment se reproduce, dar recidiva cauzei
declansante nu antreneaza obligatoriu si
recidiva convilsiilor.
 Convulsiile primitiv generalizate sunt
determinate de o crestere a excitabilitatii
intregului cortex cerebral,
 convulsiile partiale isi au originea in arii
limitate ( focale) ale cortexului.
 Descarcarile neuronle anormale pot
ramane in focarul initial - localizate sau pot
sa se generalizeze secundar
 In timpul convulsiilor un mare numar de
neuroni se descarca sincron si cu
frecventa inalta.
 Are loc o scadere a influentelor inhibitorii a
neuronilor care folosesc ca substanta
neurotransmitatoare acidul gama-
aminobutiric( GABA).
 Predispozitia la convulsii este adesea
determinata genetic mai ales in cazul epilepsiei
petit mal,epilepsia focala benigna a copilului si
epilepsia focala benigna a copilului si epilepsia
fotosenzitiva.Pentru sustinerea diagnosticului de
epilepsie este utila inregistrarea EEG de 24 ore
pentru surprinderea manifestarilor electrice ale
convulsiei.
 Predispozitia la convulsii este adesea
determinata genetic mai ales in cazul epilepsiei
petit mal,epilepsia focala benigna a copilului si
si epilepsia fotosenzitiva.
 Pentru sustinerea diagnosticului de epilepsie
este utila inregistrarea EEG de 24 ore pentru
surprinderea manifestarilor electrice ale
convulsiei.
CLASIFICARE
 Convulsiile partiale sunt expresia
afectarii partiale sau in totalitae a unei
singure emisfere cerebrale.Starea de
constienta a bolnavului in timpul atacului
convulsiv este pastrata dar pot fi afectate
temporar unele functii cognitive si
vorbirea.
CLASIFICARE
 Convulsiile generalizate sunt expresia suferintei
creierului in totalitate, incluzand ambele emisfere
cerebrale si adesea structurile subcorticale
 Debutul convulsiilor poate fi precedat de semne sau
simptome care anunta atacul ( aura).
 In timpul crizei de convulsii generalizate starea de
constienta este pierduta, dar perioada de timp a pierderii
constientei poate fi atat de scurta, incat sa fie
imperceptibila( ex. convulsiile mioclonice)
CLASIFICARE
 STATUSUL EPILEPTIC consta in convulsii
tonico-clonice care survin repetat,fara perioade
de relaxare musculara si revenirea constientei.
 Acestea reprezinta intotdeuna o mare urgenta
medicala deoarece in lipsa tratamentului
adecvat, poate avea sfarsit letal sau poate
determina sechele neurologice
permanente,datorita afectarii hipoxice a
creierului.
 Durata crizei poate depasi cateva ore.
Clasificarea tipurilor clinice de convulsii
(The International League Against Epilepsy-1981)
Clasificare I.L.A.E. Alte terminologii
I.CONVULSII PARTIALE

A. Convulsii partiale simple

1. Cu semne motorii( clonii ale flexorilor Convulsii jacksoniene sau convulsii motorii
degetelor care se extind la grupe musculare focale ( de lob frontal)
vecine.pana cand este interesata o intreaga
parte a corpului).Paralizie tranzitorie post
criza de partea afectata ( paralizia Todd)
2.Cu simptome somato-motorii sau senzitive Convulsii senzoriale ( de lob parietal)
( vizuale-flash, auditive, olfactive-miros
neplacut perceput doar de bolnav, gustative,
vertij, intepaturi, furnicaturi pe o parte a
corpului)
3.Cu semne sau simptome vegetative Epilepsia abdominala sau echivalente
(Paloare, crize de roseata, cefalee, tahicardie
,midriaza, dureri abdominale difuze asociate
si cu alte tulburari vegetative tranzitorii,
pierderea controlului vezical)
B Convulsii partiale complexe( stare Convulsii psihomotorii sau de lob temporal
confuzionale,deja-vu, jamais-vu, iluzii,
halucinatii vizuale complexe, perceptii
distorsionate)
 II CONVULSII GENERALIZATE

A. Absente

1. Tipice ( petit mal) Petit mal

2. Atipice Petit mal variant sau petit mal complex
B. Mioclonice ( spasme infantile la Convulsii mioclonice
sugar,caderi bruste la copil)
C. Atone(caderea capului spre anterior Convulsii achinetice
sau caderea din picioare)
D Tonico-clonice(debut brusc precedat Grand mal,convulsii motorii majore,
de tipat sau de aura,pierderea convulsii generalizate
cunostintei cu cadere, contractie
musculara sustinuta-faza tonica-
,respiratie stertoroasa,
cianoza,muscarea limbii, salivatie
excesiva, pierderea controlului
sfincterian ,urmata de contractii
musculare intermitente-faza clonica-,
globii oculari pot fi deviati in sus sau
intr-o parte, relaxare musculara cu
revenirea respiratiei la normal,depresie
postcritica cu somn profund, la trezire
cefalee severa cu dureri musculare si
amnezia crizei)
CONVULSII OCAZIONALE
 Cele mai frecvente convulsii ocazionale sunt convulsiile
febrile.
 Convulsiile febrile se manifesta drept convulsii tonico-
clonice generalizate,caracteistice sugarului si copilului
mic,care intrunesc urmatoarele criterii obligatorii pentru
incadrarea in acest diagnostic :
 Apar in context febril ;febra trebuie sa fie egala sau mai
mare de 38 grade Celsius
 Apar la sugar si copilul mic,de obicei intre varsta de 6
luni si 5 ani
 Febra nu se datoreste unei infectii a SNC
 Au durata scurta,totdeauna sub 15 minute
 Absenta anomaliilor neurologice in perioadele intercritice
CONVULSII OCAZIONALE
 Convulsiile ocazionala sunt frecvente;4-5%
dintre copii fac una sau mai multe convulsii
febrile pana la varsta de 5 ani. Prima
criza,uneori unica,survine cel mai frecvent in al
doilea an de viata.Convulsiile febrile sunt mai
frecvente la baieti. Ele apar in prima zi a unei
afectiuni acute febrile, cu ocazia primului croset
hipertermic.
Cauze de convulsii ocazionale
Cauze exogene Cauze endogene
A Traumatice A Afectari endocrine

Traumatisme craniene B. Infectioase

Alte traumatieme care antreneaza Meningite bacteriene sau virale

sincopa prelungita generatoare de
anoxie si convulsii

Encefalite

Focare de supuratie endocraniana

( abcese,empiem subdural,etc)
B Netraumatice C.Vasculare

1. Alimentare Hemoragii meningeale,hemoragii

cerebrale,hematom subdural
-rehidratare pe cale orala cu solutie saraca Tromboze vasculare arteriale sau venoase
in electroliti cerebrale
Aport excesiv de electroliti care antreneaza D.Alte afectiuni
hipernatremie
Confuzia intre zahar si sare 1. Sincopa de orice cauza,cu anoxie
prelungita
Rehidratare orala cu solutii electrolitice ( 2. Tulburari metabolice de diverse cauze:
recomandare OMS) incorect preparate ( Hipoglicemie
insuficient diluate)
2. Medicamentoase Hipocalcemie,hipomagneziemie
Injectii cu lidocaina Hipernatremie sau hiponatremie
Injectii cu penicilina G Sindrom Reye
Ingestie de fenotiazine,xantine Secretie inadecvata de ADH
3.Toxice Encefalopatie hipertensiva
Ingestie de alcool( genereaza hipoglicemie) Caz particular
Numeroase alte toxice Piridoxino-dependenta ( survine exceptional
dupa perioada neonatala)
Etiologia/cauza febrei

 IACRS,de regula de etilogie virala (otita

medie,rinofaringita,boli eruptive) de unde si
incidenta sezoniera a convulsiilor febrile.
 Convulsiile pot apare dupa unele vaccinari
(DTP,antipoliomielitica,antirujeoloasa)
 Orice alta infectie febrila poate asocia
convulsii,dintre care cea cu Shigella si
Salmonella ridica probleme deosebite de
diagnostic.
Manifestrai de dependenta
simptome si semne
 Crize “ simple”, “benigne” –sunt cele mai
frecvente.
 Criza este de durata scurta,lipsita de
manifestari respiratorii;
 se manifesta brusc ca o criza motorie
generalizata,in general clonica,mai rara tonico-
clonica sau atona.
 Copilul revine rapid la starea neurologica
normala,adesea inainte de a fi vazut intr-un
serviciu de sanatate.
Doua categorii de crize convulsive
febrile:
 Crize “ complexe”-reprezinta 20% din convulsiile
febrile si
 apar de cele mai multe ori la prima sau (primele)
criza.
 Prezinta risc crescut de sechele neurologice.
 Sunt intalnite mai frecvent inaintea varstei de 18
luni, la copii cu antecedente de suferinta
neonatala sau dismaturitate
Caracteristici
 Unilateralitatea manifestarilor motorii de tip
clonic
 Durata prelungita a crizei, peste 30 minute
 Deficit hemiplegic post-critic
 Repetarea crizelor in interval de 24 ore.
Examene complementare
 Punctia lombara trebuie facuta sistematic la prima criza
de convulsie aparuta in context febril,situatie in care
exista in general indicatie de spitalizare.
 Alte indicatii pentru efectuarea punctiei lombare sunt:
 -Varsta mica sub 18 luni ( la sugar este posibil ca
meningita sa se traduca numai prin convulsii si febra)
 - Suspiciunea de meningita purulenta ( stare de
somnolenta persistenta, bombarea fontanelei anterioare,
rigiditatea cefei)
 De reguala crizele ulterioare de convulsii febrile nu
motiveaza spitalizarea sau efectuarea punctiei lombare.
Examene complementare
 Electroencefalograma nu prezinta interes si nu
are indicatie in prima saptamana dupa
convulsii,cand poate arata activitate post critica
cu unde lente difuze; prezenta unor elemente
paroxistice ( varfuri sau varfuri-unda) nu are nici
o semnificatie.Un traseu EEG obtinut dupa una
sau mai multe saptamani poate fi de ajutor in
cazuri incerte;
 Radiografia de craniu si
 Ionograma sanguina .
Evolutie si prognostic
 .In marea majoritate a cazurilor evolutia este favorabila
 Recidivele survin la aproximativ 1/3 din cazuri,cel mai
adesea in anul imediat urmator primei crize.
 Riscul este identificat dupa o a doua criza.
 Recidivele dispar dupa varsta de 4-5 ani.
 Au fost identificati urmatorii factori de risc:
1. varsta mica sub 18 luni;
2. antecedente familiale de convulsii febrile,antreneaza un
risc de peste 50%,in timp ce in absenta acestora riscul
este de numai 20%
3. crizele complexe
 Dezvoltarea psihica a copiilor cu istorie de convulsii
febrile nu difera de cea a copiilor fara astfel de istoric.
Interventii
Tratamentul crizei de convulsii febrile actuale
 administrarea de Diazepam in doza de 0,3-0,5 mg/Kg
fara a depasi 10 mg ( doza totala) inaintea varstei de 10
ani .
 Se poate administra parenteral: lent iv pe o durata de 2-
3 min.,diluat cu apa distilata sau im.
 Foarte eficienta este administrarea pe cale rectala
(solutie rectala Valium Roche 10mg).Doza poate fi
repetata dupa 15-20 min.,daca prima administrare a fost
fara efect.
 se administreaza antitermice, dupa incetarea
convulsiilor.
 Parintii trebuie instruiti sa administreze antitermice la
copilul febril pentru prevenirea convulsiilor in cursul
unor boli febrile ulterioare. Se prefera paracetamol
20mg/kg.
Interventii
Tratamentul profilactic al recidivelor convulsiilor febrile
 Tratament preventiv discontinuu-prescris numai in caz
de febra,de la debutul bolii febrile si se administreaza cat
timp persista febra: antitermice si diazepam p.o. 0,5-1
mg /kg in 3-4 prize pe zi.Tratamentul este eficient ,bine
tolerat de copil si bine acceptat de familie.
 Dezavantajul consta in neaplicarea lui la timp,deoarece
febra poate fi necunoscuta pana la aparitia crizei de
convulsii.
 Administrarea fenobarbitalului la debutul bolii febrile este
ineficienta, deoarece nivelul sanguin terapeutic nu poate
fi atins de obicei in perioada in care copilul se afla in cel
mai mare risc de convulsii.
Interventii
Tratamentul profilactic al recidivelor convulsiilor febrile

 Tratamentul preventiv continuu –se administreaza pe

toate perioada cat exista riscul de recurenta a
convulsiilor febrile,aproximativ pana la varsta de 5 ani.
 Fenobarbitalul se administreaza in doza de 3,5
mg/kg/zi p.o. in 1-2 prize.Nivelul sanguin eficient este
de 15-20 micrograme/100ml si se realizeaza dupa 7-10
zile de administrare continua.
 Tratamentul continuu si-a dovedit eficienta, dar este
adesea abandonat de parinti din cauza efectelor
adverse,in special asupra comportamentului
(agitatie,hiperchinezie) precum si din motive
psihologice(familia accepta cu greu necesitatea aplicarii
tratamentului ani de zile), sau din neglijenta.
Interventii
 Tratamentul preventiv continuu se aplica in cazurile care realizeaza
urmatoarele conditii( dupa “ Consensus Development Conference
on Febrile Seizures”):
1. -prima criza de convulsii febrile aparuta inaintea varstei de 1 an.
2. -antecedente de epilepsie in familie
3. -anomalii neurologice sau/si mentale preexistente
4. -crize focale urmate de deficit motor tranzitoriu sau permanent
5. -crize prelungite peste 15 minute
 Este foarte importanta prevenirea factorilor favorizanti ai crizelor
adevarate de epilepsie:
a) privarea de somn,
b) consumul de bauturi alcoolice,
c) evitarea exceselor de orice fel).
Nu trebuie exagerat in privinta interdictiilor alimentare si a interzicerii
activitatii fizice.
CRIZA MAJORA (GRAND MAL)

 Se caracterizeaza prin crize convulsive cu

pierderea cunostintei
 DEBUT BRUTAL :
 paloare busca , pirderea cunostintei si
prabusirea pacientului
Manifestari de dependenta
Criza majora cuprinde urmatoarele faze :
1. FAZA PRODROMALA poate apaea cu cateva ore sau
cu cateva zile inaintea crizei cu urmatoarele faze :
 migrena
 nevralgii
 parestezii
 stare de rau nedefinit
 tulburari de comportament ( depresie, furie,
 irascibilitate,
 agresivitate sau
 euforie
Manifestari de dependenta
2. CRIZA PROPRIU ZISA care cuprinde ;
a. AURA EPILEPTICA: semne care preced criza cu cateva
zeci de secunde
- mioclonii la nivelul unui segment ,
- clipitul pleoapelor,
- furnicaturi ,
- arsuri,
- halucinatii vizuale , olfactive , auditive ,
- anxietate
 Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei crize
permitandu-i acestua sa ia pozitii de protectie
(sa se aseze sau sa culce pentru a nu cadea )
Manifestari de dependenta
b. PIERDEREA CUNOSTINTEI , urmata de :
 Convulsie tonica : contractie bilaterala tonica a tuturor
muschilor ; picioarele intinse; bratele flectate; maxilarul
inclestat ;ochii se dau peste cap; pupilele se dilata si
devin fixe
 Oprirea respiratiei , cianoza
 Acesta faza tonica dureaza 15-20 secunde dupa care
apar ;
 Convulsiile clocice :
 Dureaz 1-2 minute
 Miscari violente , anarhice ale membrelor, capului,
muscarea limbii, spuma abundenta la nivelul gurii uneoi
sanguinolenta , incontinenta de urina si fecale
Manifestari de dependenta
 Dupa faza clonica pacientul pare ametit ,
confuz, dureri de cap , dureri musculare ,
respiratie zgomotoasa ; uneori criza este
urmata de stare comatoasa sau de un
somn profund , cu reflexe abolite ,
midriaza
 Dupa criza amnezia retrograda este totala
Manifestari de dependenta
 CRIZA MINORA ( petit mal )
 Pierderea starii de cunostinta – cateva
secunde ( 10-20) faa caderea pacientului
 Pacientul isi intrerupe activitatea , persista
doar activitatile automate ( mers ,
deglutitie , mestecat )
Manifestari de dependenta
 STARE DE RAU EPILEPTIC
 Manifestarile ca si criza majora , dar in
acest caz crizele tonico-clonice se repeta
si pacientul ramane in stare de
inconstienta
PROBLEME DE DEPENDENTA
CRIZA DE EPILEPSIE :
 Oprirea respiratiei – din cauza contractiilor tonico-clonice
 Risc de sufocare- din cauza convusiilor si caderii limbii
 Risc de traumatizare – leziuni, muscarea limbii
 Alterarea perceptiei senzoriale ( vizuala, auditiva,
kinestezica )
 Incontinenta ( urinara si fecale ) – din cauza relaxarii
post-critice ale sfincterelor
 Deficit de cunoastere in prevenirea sau rarirea crizelor
PROBLEME DE DEPENDENTA
 INTRE CRIZE :
 Dificultate de asi asuma roluri sociale – din
cauza frecventei cizelor
 Dificultate de a se realiza – din cauza riscului
potential pentru anumite profesii
 Depresie
 Perturbarea stimei de sine
 Deteriorarea psihica progresiva
OBIECTIVE IMEDIATE

1. sa i se asigure functionalitatea cailor respiratorii

2. sa nu-si muste limba
3. sa fie protejat de traumatisme , leziuni
 ATENTIE !
 NU FORTEZ DESCHIDEREA MAXILARELOR
IN TIMPUL CONVULSIEI ;
 NU IMOBILIZEZ FORTAT , PENTRU CA SE
POT PRODUCE FRACTURI DIN CAUZA
CONTRACTURII MUSCULARE PUTERNICE
OBIECTIVE PE TERMEN LUNG

 sa i se reduca crizele ca frecventa si

intensitate
 sa-si amelioreze adaptarea psiho-sociala
 sa-si amelioreze depresia
 sa stie sa-si urmeze medicatia
 sa fie capabil sa recunoasca semnele
prodromale
INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
1. Interventii in cursul crizei :
 Nu las nicidata persoana singura
 Asex persoana in pozitie orizontala ( pe pat, podea )
 Introduc intre dinti ( arcadele dentare ) , pe partea laterala , un
obiect moale ( cauciuc sau de material textil ) sau o batista rulata
 Nu fortez maxilarul
 Desfac gulerul copilului , centura – pentru a nu impiedica respiratia
 Indepartez obiectele tari , mobile din jur pentru a preveni lezarea
 Intorc corpul sau capul intr-o parte pentru a ajuta pacientul sa
respire
 Eventual imobilizez pacientul pentru a preveni lovirea
 Ridic barele laterale de protectie , captusesc patul in anumite
situatii
 Monitorizez functiile vitale si vegetative
 Curat cavitatea bucala
INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
2. interventii dupa criza
 - verific permeabilitatea cailor respiratorii
 - aspir secretiile( saliva, secretii bronsice)
 - verific eventualele leziuni sau limba muscata
 - in caz de hipotermie – sticle cu apa calda
 - in caz de hiperpirexie – impachetari reci
 - asigur igiena corporeala ( dupa incontinenta )
 - ajut pacientul sa se orienteze in mediul
inconjurator
3. INTERVENTII CU ROL DELEGAT :
 pregatesc si administreaza madicamentele
anticonvulsivante la indicatia medicului
 la pacientii cu accese subintrante :
tranchilizante , hipnotice , antispastice ,
narcotice, decontracturante si curalizante
 in caz de hiperpirexie – antitermice
 INTERVENTII INTRE CRIZE
EDUCATIA PACIENTULUI SI
FAMILIEI SA
 traiasca cat mai normal posibil
 sa evite activitatile periculoase : condusul
masinii, activitatea la inaltime, inotul
 sa evite alcoolul
 sa –si administreze medicamentele cu
regularitate
 sa se odihneasca adecvat ( somn 8 ore pe zi )
INTERVENTII INTRE CRIZE
EDUCATIA PACIENTULUI SI FAMILIEI SA
 il incurajez sa depaseasca problemele psiho-sociale , sa
nu priveasca crizele epileptice ca o catastrofa , ci ca pe
un eveniment care poate fi rezolvat rational – amintindu-i
cateva persoane istorice care au suferit de epilepsie :
Napoleon, Iulius Cezar, Lord Byron
 incerc sa cooperez cu familia pentru a-i face sa inteleaga
problemele ce rezulta din epilepsie si faptul ca aceasta
situatie nu trebuie sa transforme persoana intr-un invalid
cronic
 incerc sa schimb atitudinea pacientului fata de boala
 in educatia pacientului trebuie inclusa si familia in
legatura cu folosirea medicamentelor ( doza, ora,
raportarea efectelor secundare )si importanta respectarii
tratamentului intre crize
 Model educaţional pentru îngrijirea şi recuperarea pacienţilor cu
epilepsie.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE:

• Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau

sănătoasă să-şi menţină sau recâştige sănătatea, sau să asiste în ultimile sale clipe,
prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut voinţă
sau cunoştinţele necesare şi să îndeplinească aceste funcţii, astfel încât să-şi
recâştige independenţa cât mai repede posibil.
• În îngrijirea pacientului cu epilepsie se va ţine seama de faptul că acesta
este adesea pus în situaţii dificile cauzate de declanşarea crizelor în cele mai
diferite locuri. Vom discuta cu pacientul pentru a-l face să înţeleagă reacţia celor
din jur, şi să o accepte pe cât posibil.

• În îngrijirea bolnavului epileptic se ţine seama de faptul că această boală

creează anxietate, temă de a nu face crize. Din această cauză există tendinţa de
izolare, modificându-şi comportamentul, devenind răutăcioşi. Pacientul cu
epilepsie va fi susţinut şi integrat în grupuri, unde este acceptat, ţinându-se seama
şi de indicaţiile medicale, forma de epilepsie, vârstă.
• Bolnavul trebuie încurajat şi ajutat să-şi învingă sentimentele de inferioritate,
sa-l convingem că munca, adaptarea socială au un bun efect asupra mersului bolii,
de aceea încadrarea profesională trebuie făcută în raport cu gravitatea bolii, găsindu-
se o linie justă care să evite atât desconsiderarea cât şi supraprotecţia bolnavului.

• Se urmăreşte diminuarea reactivităţii convulsivante a creierului şi o încadrare

socială corespunzătoare. Tratamentul medicamentos trebuie să fie accesibil şi eficient,
inofensiv pentru organism.

• Un loc aparte în tratamentul bolnavului epileptic îl ocupă psihoterapia axată pe

lupta împotriva concepţiilor profund greşite privind stigmatizarea bolii incompatibilă
cu o viaţă şi o activitate normală.
particularităţi de îngrijire acordate pacienţilor cu epilepsie

Procesul de nursing ce cuprinde urmatoarele etape:

1.Culegerea datelor – Aprecierea.
-colectarea datelor
-validarea datelor
-organizarea datelor
-stabilirea profilului de sanatate
2.Stabilirea problemei pentru formularea diagnosticului de nursing
-analiza si interpretarea datelor
-identificarea problemelor
-enuntul diagnosticului de nursing
3. Planificarea ingrijirilor
-stabilirea prioritatilor
-stabilirea obiectivelor
-alegerea strategiilor
4. Implementarea.
-culegerea de date noi
-efectuarea interventiilor
5. Evaluarea
-stabilirea criteriilor de evaluare
-evaluarea atingerilor obiectivelor
-identificarea factorilor care afecteaza atingerea obiectivelor
In urma aplicarii procesului de nursing se stabilesc urmatoarele:

Problemele pacientului: Diagnostic de nursing:

1.Vulnerabilitate fata de pericole 1. Vulnerabilitate fata de pericole

manifestata prin convulsii cauzata
2. Incontinenta urinara de criza epileptica
2.Incontinenta urinara manifestata
3. Dificultatea de a dormi si a se
prin emisie involuntara de urina
odihni cauzata de pierderea constientei
3.Dificultatea de a dormi si a se
odihnii manifestata prin insomnie
cauzata de neliniste,disconfort
Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare

1. Vulnerabilitate faţă de - Pacientul să - Asigură condiţiile de -Administrarea - Starea generală se

pericole (predispoziţie la beneficieze de un mediu adecvate pentru a tratamentului prescris şi menţine alterată, cu
accidente prin cădere). mediu de siguranţă evita pericolele prin urmarirea efectelor anxietate şi creşte
accidentare şi adverse potenţialul de
amplasează pacientul în complicaţii.
Fenobarbital
salon în funcţie de starea - Respiraţia
Diazepam -frecvenţa
sa
20r\minut
- Se observă şi se notează - ritmică.
toate schimbările care
survin în starea pacientului

2. Incontinienţă de - Pacientul să prezinte - Se schimbă lenjeria de - Se instalează -Pacientul prezintă

urină. tegumente şi mucoase pat şi de corp după fiecare sonda vezicală la tegumente şi
integre şi curate. eliminare indicaţia medicului. mucoase curate si
integre
- Asigură igiena locală
-Diureza:
riguroasă după fiecare
1900ml\24 ore
eliminare
3. Dificultate de a dormi - Pacientul să doarmă - Se favorizează odihna - Administrare de - Somn, indus
şi a se odihni şi să fie odihnit pacientului prin neuroleptice şi sedative medicamentos
suprimarea surselor care-i
pot perturba liniştea
- disconfortul şi
iritabilitatea .
 “Oameni cu epilepsie care au excelat in toate domeniile”

G. Julius
Caesar
Sokrates

Gustave Flaubert Napoleon

Bonaparte

Hermann von Alfred Nobel

Helmholtz
Margaux Jeanne d'Arc
Hemingway

Lord Byron
Vincent van Gogh Wladimir Iljitsch F.M. Dostojewskij
Lenin Kardinal Richelieu Lord Byron