Facultatea de Educație Fizică și Sport, Iași

Programul de master: FEC

ANTRENAMENTUL LA
ALTITUDINE

STUDENTE: AVĂDĂNI ANDREEA-MADALINA

BĂRĂU ANDREEA ELENA
 Antrenamentul de mare intensitate forțeză
limitele de adaptabilitate funcțională ale
organismului.
 Altitudinea afectează sportivii prin
scăderea cantităţii de oxigen ce poate fi
furnizat muşchilor angrenaţi în efort, efect
determinat de scăderea saturaţiei în oxigen
a sângelui.
 Intensificarea metabolismului, a fenomenelor
catabolice reprezinta atat o reactie de adaptare cat si
plata biologica a unei solicitari sporite, fapt ce
impune o crestere corespunzatoare a aportului de
proteine (carne, oua, lapte, branza si de lichide si
saruri (Na, K, Ca, Mg, P, Fe).
 Dintre achizitiile stiintifice in domeniul
antrenamentului sportiv, introducerea pregatirii la
altitudine medie in pregatirea biologica de concurs
reprezinta o achizitie pe cat de spectaculoasa, pe atat
de eficienta, descalificand pe acesta cale dopingul cu
sange, metoda doping plina de riscuri, ce incalca
etica sportiva.
 Hemoglobina este responsabilă de
transportul oxigenului de la capilarele
plămânilor, prin partea stângă a inimii,
către restul corpului.
 Altitudinile între 1000-2500 m sunt
considerate altitudini moderate şi cei mai
mulţi sportivi se antrenează la aceste valori.
De asemenea la aceste altitudini sportivii,
se pot climatiza relativ uşor.
 Antrenamentul la altitudine medie are efect favorabil
asupra probelor de viteza si forta, obtinandu-se dupa
14 zile de antrenament, in timp ce proba de
rezistenta, desi ameliorata fata de primele zile,
ramane totusi sub limita personala si valoarea
initiala de la ses.
 Două tipuri de adaptări apar odată cu
antrenamentul la altitudine:
1. Ajustări fiziologice ale organismului
 modificări la nivel muscular
 reacţii metabolice
2. Aclimatizare competitivă
 Riscurile antrenamentului la altitudine
 Hipotermia
 Modificările cardio respiratorii
 Degerăturile
 Tulburări de comportament
 Tulburări de somn
 Scăderea apetitului
 Oboseala marcată după efort
 Nervozitate
 Manifestări fizice
 Uscăciunea mucoaselor
 Tulburări digestive
 Dureri la nivelul cicatricelor
 Efectele pozitive ale antrenamentului la
altitudine

 Creşterea ventilaţiei
 Creşterea capacităţii de transport a
oxigenului
 Creşterea activităţii enzimatice
mitocondriale
 Creşterea toleranţei la lactat
 Creşterea VO2max
 Măsuri de protecţie

 Rehidratare adecvată (3l/zi)

 Protecţia ochilor, mucoaselor,pielii
 Accent pe refacerea post-antrenament: masaj,
hidroterapie, termoterapie,
electroterapie,presopunctura, acupunctura
 Somn 8 ore, odihna între antrenamente
 Psihoterapie
 Alimentaţia în timpul antrenamentului la
altitudine

 NORMOCALORICA
 HIPERGLUCIDICA (60%)
 NORMO/UŞOR HIPOPROTIDICA
 NORMOLIPIDICA (25%)
 3 Mese principale+ 1 Gustare

 Mâncarea și vitaminele ocupă și ele un loc important în

cadrul pregătirii. Dacă nu mănânci cum trebuie nu ai cum
să faci față la antrenamente, iar vitaminele vin în
completarea acesteia
 În aceste condiţii, pierderea de lichide poate trece
nesesizată, mai ales pe seama perspiraţiei insensibile
realizate prin respiraţie. Necesarul de carbohidraţi,
creşte la altitudini mari, de aceea, este util ca aceşti
sportivi să consume suficiente lichide, eventual cu un
adaos de glucide.
 SUPLIMENTE MEDICAMENTOASE

 Complexe de vitamine şi minerale

 Produse cu FIER
 Vitamina B15 şi AA(saruri de acid aspartic şi
arginina,taurina,creatina, glutamina) antioxidante
 La unii sportivi se constata o scadere in greutate de
1- 2 kg, desi ratia alimentara este echilibrata. Astfel
se poate pleda pentru antrenament la altitudine
medie pentru sportivii care intampina dificultati
reale in obtinerea categoriei de concurs.
 Revenirea la șes

 Primele 48 de ore-stare fizica bună

 Zilele 3-10 “criza de reaclimatizare”
 Zilele 10-21 “faza de randament crescut” cu o
“perioadă optimă” intre zilele 14-21
 Repetarea testelor de control la 14 zile dupa coborarea de
la altitudinea la ses, arata o scadere usoara a vitezei si
rezistentei (cand sportivii au trecut deja la efort specific),
in timp ce indicii de forta continua sa se amelioreze).
 La coborarea de la altitudine, dupa un antrenament de 3
- 4 saptamani, sportivii pot participa cu rezultate bune in
competitii, in primele 48 h, dupa care este de asteptat o
inrautatire a starii functionale (reactie de aclimatizare
care se corecteaza progresiv in asa fel incat dupa 7 - 10
zile la ses, urmeaza o etapa de randament optim, care
depaseste cele mai inalte valori obtinute in ultimele zile
la altitudine si dureaza aproximativ cat toata perioada
curei de 3 - 4 saptamani.
 Rezultate bune se obtin prin antrenament la
altitudine pentru competitiile ce vor avea loc la ses,
cu conditia ca participarea la concurs sa aiba loc la
cel putin 10 zile dupa coborarea de la altitudine.
Consideratii generale asupra climatului
de altitudine (Muntii Bucegi, Fagaras):
- altitudine joasa (clima subalpina 500 - 600 m si 1000 m);
- altitudine mica (1200 - 1800 m);
- altitudine medie (1900 - 2400 m) - se caracterizeaza
printr-o:
- presiune atmosferica 580 - 600 mm Hg;
- presiune partiala a O2 aproximativ 100 - 115 mm Hg;
- temperatura medie 7 - 80 C vara si 3 - 40 C iarna;
- umiditate relativa a aerului - 75 - 85 % vara;
- 55 - 65 % iarna;
- incarcare cu ioni negativi foarte mare;
-ozonizare bogata.
 Intr-o prima faza, la 24 - 48 ore dupa schimbarea
brusca de altitudine (de la ses la 1800 - 2000 m)
apar o serie de reactii adaptative care abia dupa 10 -
14 zile duc la instalarea modificarii functiilor, in fond
o stare noua a organismului. In primele 48 h de
sedere la altitudine medie nu se programeaza
antrenamente intense, ci numai exercitii
fizice generale cu caracter nespecific.
 Efectele biologice ale acestui climat sunt puternic
excitante, determinand reactii vii de aclimatizare
care dureaza cel putin 14 – 15 zile. Scaderea
pronuntata a presiunii atmosferice ca si a presiunii
partiale a O2, produce asa zisa criza eritrocitara -
cresterea numarului de hematii, cresterea volumul
circuitului sanguin, cresterea metabolismul bazal,
cresterea metabolismul proteic, cresterea diurezei,
cresterea metabolismului lipidic si a colesterolului.
 * Dupa o cura de 21 de zile, organismul inregistreaza la revenirea la
ses ca si in conditiile altitudinii mici (pana la 1200 m) o perioada
critica, de reaclimatizare cu durata medie de 7 - 10 zile, in care se
produce o inrautatire neta a starii functionale a organismului (mai
slaba, atat in comparatie cu starea avuta la ses cat si cu starea reala
in zilele 15 - 21 de altitudine).
 * Dupa etapa critica sus mentionata, ce reclama unele masuri
igienice de viata, urmeaza o faza calitativ superioara, de crestere a
nivelului functional al organismului, in care capacitatea de efort
atinge limite inalte. Daca aceasta etapa (care dureaza in general 3 -
4 zile) nu este intretinuta prin mijloace superioare de sustinere si
refacere, organismul pierde acest castig biologic obtinut prin
'dopajul de altitudine' si revine la starea anterioara curei.
 In privinta organizarii anuale a stagiilor de altitudine se
recomanda un stagiu de 3-4 saptamani in perioada
pregatitoare si cel putin de 3 saptamani precompetitie
(competitiile principale) in conditiile sus mentionate
 În concluzie, putem spune că dacă avem posibilitatea
să facem periodic „cantonamente” de pregătire la
munte, acest fapt ne va ajuta foarte mult să
progresăm , dar pe de altă parte printr-o planificare
adecvată a antrenamentelor putem obţine acelaşi
nivel de pregătire şi în condiţii normale.
Vă mulțumim!
 Bibliografie

 Honceriu, C. (2014). Fiziologia și ergofiziologia activităților fizice.

Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași
 Honceriu, C. (2015). Fiziologia generală și a efortului fizic. Editura
Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași
 Hăulică, I. (2007). Fiziologie umană, ediția a III-a. Editura medicală,
București
 Drăgan, I. (2002). Medicină sportivă. Editura medicală, București.
 https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1600-
0838.2008.00828.x
• http://www.maraton.info.ro/influenta-altitudinii-
asupra-performantei.html