Sunteți pe pagina 1din 20

NOTE DE CURS

DISCIPLINA

“ANALIZA ACTIVITĂŢII
ECONOMICO – FINANCIARE”
(pentru contabili)

AUTOR: ECATERINA BURLEA,


MASTER ÎN ECONOMIE, LECTOR ASISTENT
CATEDRA “CONTABILITATE ŞI AUDIT”
FACULTATEA “ŞTIINŢE ECONOMICE”
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

TEMA 1. Analiza situaţiei patrimoniale a întreprinderii


1. Analiza nivelului, structurii şi dinamicii activelor întreprinderii
2. Analiza nivelului, structurii şi dinamicii pasivelor
3. Analiza fondului de rulment. Analiza lichidităţii bilanţului contabil

1. Analiza nivelului, structurii şi dinamicii activelor întreprinderii


Analiza situaţiei patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de
întreprindere, indiferent de sursele de finanţare a acestora.
Pentru studierea structurii patrimoniului se foloseşte pe larg metoda verticală,
ce cuprinde calcularea ponderii fiecărui element component în totalul
activului.
Poate fi folosită şi o altă metodă – metoda ratelor. În acest caz se calculează
şi se interpretează o varietate mare de coeficienţi, cu ajutorul cărora se
analizează structura activelor după diferite criterii. Coeficienţii calculaţi sînt:
rata activelor pe termen lung; rata activelor curente; rata compoziţiei tehnice;
Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe; Rata medie de acumulare a uzurii
mijloacelor fixe; etc.
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

2. Analiza nivelului, structurii şi dinamicii pasivelor


Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii economico –
financiare a întreprinderii se efectuează pe seama diferitor surse de finanţare. În
bilanţul contabil acestea se reflectă în interiorul pasivului şi de aceea pentru
desemnarea lor în practica economică se aplică noţiunea de pasive. În vederea
analizei surselor de finanţare a activelor, se calculează un şir de coeficienţi,
precum: de autonomie; de atragere a surselor împrumutate; corelaţiei între sursele
proprii şi împrumutate; rata solvabilităţii generale; etc.

3. Analiza fondului de rulment. Analiza lichidităţii bilanţului contabil


Respectarea regulei echilibrului minim adesea nu e suficientă, de aceea e
necesară o oarecare marjă de siguranţă, adică trebuie ca mărimea activelor curente
să fie mai mare ca mărimea datoriilor pe termen scurt. Anume această marjă
reprezintă fondul de rulment. Fondul de rulment este egal cu mărimea rămasă în
activele curente după diminuarea acestora cu mărimea datoriilor pe termen scurt: FR
= AC – DTS.
Analiza lichidităţii bilanţului contabil ocupă un loc semnificativ în
fundamentarea politicii financiare a întreprinderii, deoarece are ca scop asigurarea
cu informaţie obiectivă şi veridică a tuturor participanţilor la relaţiile de piaţă:
furnizori, creditori, acţionari (asociaţi), investitori potenţiali etc. O modalitate de
analiză a lichidităţii bilanţului contabil este cea în baza coeficienţilor. În acest caz,
coeficienţii calculaţi sînt: Lichiditatea curentă, Lichiditatea intermediară,
Lichiditatea absolută.
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

TEMA 2. Analiza asigurării şi utilizării resurselor umane ale întreprinderii


1. Însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale de informaţie
2. Analiza asigurării întreprinderii cu resurse umane sub aspect cantitativ,
structural şi calitativ. Analiza stabilităţii resurselor umane
3. Analiza utilizării timpului de muncă
4. Analiza productivităţii muncii

1. Însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale de informaţie


Forţa de muncă este unicul factor important care este capabil să producă
valori noi. Concomitent, acest factor joacă un rol determinant în dirijarea
procesului de producţie, este creatorul şi animatorul mijloacelor de producţie.
Sursele principale de informaţie:
-- Programul social-economic de dezvoltare a întreprinderii (capitolul
„Resursele umane şi utilizarea lor”) sau planul de afaceri (business plan);
-- Raportul statistic nr.1-p (anual) „Producţie”;

-- Raportul statistic nr. 1-m (anual) „Munca”;


-- Raportul statistic nr. 1-c „Mişcarea personalului şi locurilor de muncă
existente”;
-- Alte surse de informaţie.
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

2. Analiza asigurării întreprinderii cu resurse umane sub aspect cantitativ,


structural şi calitativ. Analiza stabilităţii resurselor umane
Orice activitate de producţie poate fi desfăşurată cu o eficacitate maximă numai
cu condiţia că unitatea economică respectivă este asigurată la timp cu resurse
umane necesare din punct de vedere cantitativ, structural şi calitativ.
Analiza cantitativă şi structurală se efectuează cu ajutorul următorului tabel:
Tabelul 1
Analiza resurselor umane ale întreprinderii
Nr. d/o. Categorii de personal Anul Nivel Anul de Abaterea, +,-
precedent planificat gestiune
Efectiv faţă de Efectiv faţă de
precedent planificat
1 2 3 4 5 6=5-3 7=5-4
1 Numărul mediu scriptic al
personalului – total,
inclusiv:
2 a) personal din activitatea de bază,
din care:
3 -muncitori
4 -funcţionari
5 b) personal din activitatea
secundară
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

3. Analiza utilizării timpului de muncă


Analiza utilizării timpului de muncă prevede descoperirea rezervelor
interne legate nemijlocit de folosirea completă a timpului disponibil, precum şi
a cauzelor care au provocat pierderile de timp în om-zile şi om-ore evidenţiate
în perioada de gestiune.
Analiza timpului de muncă poate fi efectuată cu ajutorul tabelului:
Tabelul 2
Analiza timpului de muncă
Nr. d/o. Indicatori Nivel planificat Efectiv Abaterea, +,-
1 Fond de timp calendaristic

2 Zile de odihnă şi sărbători

3 Fond de timp maxim disponibil (1-2)

4 Absenţe de la lucru, total

5 Fond de timp utilizat (3-4)


ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

4. Analiza productivităţii muncii


Productivitatea muncii, ca factor hotărîtor al creşterii economice, este
influenţată de o mulţime de factori, şi anume: Factori naturali, Factori tehnici
şi tehnologici, Factori economici, Factori biologici şi de alimentaţie, Factori
psihologici, Factori fizico – chimici, Factori sociali, Factori de structură, etc.
Ţinînd cont de evidenţa timpului efectiv utilizat, acest indicator poate fi
divizat în:
1. productivitatea medie anuală a unui muncitor (Wm ) care se calculează prin
relaţia: Wm  VPF
Nm
,

2. productivitatea medie pe zi a unui muncitor ( Wz) care se calculează prin


relaţia: Wz  VPF ,
Tz

3. productivitatea medie pe oră a unui muncitor ( Wh) care se calculează prin


relaţia: Wh  VPF ,
Th
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

TEMA 3. Analiza asigurării şi utilizării resurselor material – tehnice ale


întreprinderii
1. Analiza asigurării cu mijloace fixe şi a eficienţei utilizării acestora
2. Analiza aprovizionării si asigurării întreprinderii cu resurse materiale şi a
eficienţei utilizării acestora

1. Analiza asigurării cu mijloace fixe şi a eficienţei utilizării acestora


Analiza asigurării cu mijloace fixe şi a eficienţei utilizării acestora, de regulă,
se începe cu examinarea structurii, mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor
fixe în dinamică. Acest studiu se efectuează în baza datelor din anexa la
Bilanţul contabil din raportul financiar anual (capitolul 1 „Existenţa şi
mişcarea activelor pe termen lung).
De regulă, pe parcursul perioadei de gestiune mijloacele fixe ale întreprinderii
sunt în mişcare, ceea ce determină necesitatea calculului şi examinării
următorilor doi indicatori relativi şi anume:
MF in.
- Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe Kreîn.  MF tot. sf ; .

MF ieş.  MF transferate
- Coeficientul de ieşire a mijloacelor fixe Kieş. 
MF tot.înc.
.
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

2. Analiza aprovizionării si asigurării întreprinderii cu resurse


materiale şi a eficienţei utilizării acestora
Analiza procesului de aprovizionare poate fi structurată pe
mai multe segmente, cum ar fi:
- acoperirea necesarului de materiale cu contracte
corespunzătoare încheiate între întreprindere şi furnizori;
- realizarea programului de aprovizionare a întreprindere în
total şi pe principalele resurse materiale;
- asigurarea necesarului de materii prime şi resurse materiale
pentru producţie din punct de vedere cantitativ, calitativ şi la
termen.
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

TEMA 4. Analiza consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor


1. Analiza consumurilor şi cheltuielilor
2. Analiza veniturilor întreprinderii

1. Analiza consumurilor şi cheltuielilor


Analiza consumurilor întreprinderii începe, de regulă, cu examinarea structurii
costului producţiei la nivel general.
În acest scop se foloseşte următorul tabel : Tabelul 3
Analiza structurii costului producţiei
Nr. Denumirea Anul precedent Nivel planificat Anul de gestiune Abaterea, +,-
d/o. elementelor de
Efectiv faţă de Efectiv faţă de
consumuri
precedent planificat
Suma, Cota, Suma, Cota, Suma, Cota, Suma, Cota, Suma, Cota,
lei % lei % lei % lei % lei %
1 2 3 4 5 6 7 8 9=7-3 10=8-4 11=7-5 12=8-3

1 CDM*
2 CDRM*
3 CIP*
4 TCP* (1+2+3) 100 100 100 X X
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

În conformitate cu SNC, toate cheltuielile întreprinderii se grupează pe feluri


de activităţi: operaţională; de investiţii; financiară; pierderi excepţionale.
Analiza cheltuielilor întreprinderii pe feluri de activităţi presupune calculul
ponderii fiecărui compartiment al cheltuielilor în totalul cheltuielilor; calculul
şi aprecierea abaterii absolute şi relative a fiecărui compartiment al
cheltuielilor în suma totală a cheltuielilor întreprinderii; aprecierea ponderii
compartimentului care predomină în structura cheltuielilor totale ale
întreprinderii. În cele mai dese cazuri, analiza cheltuielilor presupune calculul
în următorul tabel: Tabelul 4
Analiza structurii generale a cheltuielilor întreprinderii
Nr. d/o. Compartiment al cheltuielilor Anul precedent Anul de gestiune Abaterea, +,-

Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %

1 2 3 4 5 6 7=5-3 8=6-4

1 Costul vînzărilor

2 Cheltuieli comerciale

3 Cheltuieli generale şi administrative

4 Alte cheltuieli operaţionale

5 Cheltuieli investiţionale

6 Cheltuieli financiare

7 Pierderi excepţionale

8 Total cheltuieli (1+2+...+7) 100 100 X


ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

2. Analiza veniturilor întreprinderii


Scopul principal al oricărui agent economic este obţinerea unor venituri considerabile
faţă de cheltuielile ce le suportă în derularea activităţii economico – financiare.
În conformitate cu SNC, veniturile întreprinderii se grupează pe feluri de activităţi:
operaţională; de investiţii; financiară; pierderi excepţionale.
Analiza veniturilor întreprinderii pe feluri de activităţi presupune calculul ponderii
fiecărui compartiment al veniturilor în totalul cheltuielilor; calculul şi aprecierea
abaterii absolute şi relative a fiecărui compartiment al veniturilor în suma totală a
veniturilor întreprinderii; aprecierea ponderii compartimentului care predomină în
structura veniturilor totale ale întreprinderii. Tabelul 5
Analiza structurii generale a veniturilor întreprinderii
Nr. Compartiment al veniturilor Anul precedent Anul de gestiune Abaterea, +,-
d/o.
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
1 2 3 4 5 6 7=5-3 8=6-4

1 Venitul din vînzări


2 Alte venituri operaţionale
3 Venituri investiţionale
4 Venituri financiare
5 Venituri excepţionale
6 Total venituri (1+2+...+5) 100 100 X
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

TEMA 5. Analiza programului de producţie a întreprinderii


1. Însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale de informaţie
2. Analiza îndeplinirii programului de producţie după structură
3. Analiza programului de producţie după calitate şi competitivitate
4. Analiza îndeplinirii programului de producţie după ritmicitate

1. Însemnătatea, sarcinile analizei şi sursele principale de informaţie


Sarcinile principale ale analizei:aprecierea generală a îndeplinirii
programului de producţie: analiza îndeplinirii programului de producţie pe
sortimente, după structură, calitate, competitivitate şi ritmicitate, etc.
Sursele principale de informaţie: Programul social – economic de dezvoltare
a întreprinderii sau planul de afaceri al întreprinderii; Raportul statistic nr. 1-
p „Producţie”; Raportul statistic nr. 5-c „Consumurile şi cheltuielile
întreprinderii”; Raportul privind rezultatele financiare; Alte surse de
informaţie.
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

2. Analiza îndeplinirii programului de producţie după structură


Prin structura producţiei se subînţelege ponderea fiecărui fel de produs (sau
grup de produse) în volumul total al producţiei fabricate. În cele mai dese cazuri
aprecierea îndeplinirii programului de producţie după structură se efectuează în baza
coeficientului mediu de structură: VPF in limita SP
KS   100%,
VPFP

3. Analiza programului de producţie după calitate şi competitivitate


Prin calitatea producţiei se subînţelege proprietăţile particulare ale fiecărui
produs fabricat care corespund unor cerinţe strict determinate pe piaţa de
desfacere sau satisfac anumite necesităţi ale consumatorului.
Prin competitivitate se subînţeleg corespunderea produsului fabricat
cerinţelor pieţei de desfacere.
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

4. Analiza îndeplinirii programului de producţie după ritmicitate


Prin ritmicitate se subînţelege îndeplinirea programului de producţie
conform graficului stabilit. De regulă, graficul acesta poate fi întocmit pentru
diferite perioade de timp: în limita anului – pe trimestre; în limita trimestrului
– pe luni; în limita lunii – pe decade; în limita decadei – pe zile; în limita zilei –
pe schimburi. Foarte frecvent se apelează la coeficientul mediu de ritmicitate:
VPF in limita RP
KR   100%,
VPFp

Calculele necesare pentru determinarea acestui indicator se întocmesc în următorul


tabel: Tabelul 6
Analiza ritmicităţii producţiei fabricate pe trimestre (sau luni, decade, ...)
Trimestre Volumul producţiei fabricate Îndeplinirea Efectiv obţinut în
programului limitele ritmicităţii
Programat Efectiv de producţie, programate, lei
Suma, lei Ponderea, % Suma, lei Ponderea, % %

1 2 3 4 5 6=4/2*100 8
I
II
III
IV
Total 100 100
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

TEMA 6. Analiza rezultatelor financiare şi a rentabilităţii


1. Analiza structurală a profitului de pînă la impozitare şi a profitului operaţional
2. Analiza factorială a profitului brut şi a tensiunii fiscale
3. Analiza rentabilităţii producţiei şi a unui produs concret
4. Analiza rentabilităţii economice şi financiare
5. Analiza în baza punctului critic de rentabilitate

1. Analiza structurală a profitului de pînă la impozitare şi a profitului operaţional


Analiza se efectuează în dinamică, comparîndu-se rezultatele anului de gestiune cu
cele din anul precedent. Tabelul 7
Analiza structurală a profitului pînă la impozitare
Indicatori ai profitului Anul precedent Anul de gestiune Abaterea, +,-
Suma, lei Ponderea, % Suma, lei Ponderea, % Suma, lei Ponderea %
1 2 3 4 5 6=4-2 7=5-3
Profitul operaţional

Profitul investiţional

Profitul financiar

Profitul excepţional

Profitul pînă la impozitare 100 100 -


ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

2. Analiza factorială a profitului brut şi a tensiunii fiscale


Cu ajutorul formulelor de calcul, se determină influenţa cantitativă a
factorilor asupra profitului brut:
Vv I
(  100 )  100
∆PB(str) = PBI – PB0 – ∆PB(q), ∆PB(Cu) = (Cv1 – CvI) ∙ (-1), ∆PB(Pu) = Vv1 – VvI,
PB(q)  Vv0  PB0
100

În analiza profitului o deosebită atenţie se acordă nu numai aspectului formării


profitului pînă la impozitare dar şi aspectului utilizării acestuia. În cazul efectuării
acestei analize în dinamică pentru ultimii 4 – 5 ani se observă tendinţa tensiunii
fiscale. Tabelul 8
Analiza tensiunii fiscale
Indicatori 2003 2004 2005 2006 2007
∑ % ∑ % ∑ % ∑ % ∑ %
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Profitul pînă la impozitare

Direcţii de utilizare a profitului pînă la


impozitare:
Impozit pe profit

Plata dividendelor

Rezerve

Profit nerepartizat


ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

3. Analiza rentabilităţii producţiei şi a unui produs concret


Prima etapă: se efectuează analiza rentabilităţii producţiei în dinamică pentru
ultimii 4 – 6 ani. PB
RP   100
Cv

A doua etapă: se studiază nişte cazuri particulare a rentabilităţii producţiei şi se


analizează prin metoda substituţiei în lanţ influenţa factorilor asupra
indicatorilor generalizatori:
1. Rentabilitatea producţiei vîndute: R  PB  100
PV
Cv

Pu  Cu
2. Rentabilitatea unui produs concret: RPa   100
Cu
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

4. Analiza rentabilităţii economice şi financiare


Rentabilitatea economică indică eficienţa utilizării resurselor disponibile
(active), indiferent de sursa de formare a lor: R  P  100
E
P .I .

În caz particular a analizei, rentabilitatea economică este rentabilitatea


fondurilor de producţie: R  P FP 100
P .I .

MF  SMM

Rentabilitatea financiară caracterizează eficienţa utilizării resurselor proprii.


Anume acest indicator prezintă un interes deosebit pentru investitorii existenţi
şi potenţiali: R  PN 100
F 
Cpr
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO – FINANCIARE

5. Analiza în baza punctului critic de rentabilitate


Punctul critic de rentabilitate e volumul de producţie care întreprinderea
trebuie să-l vîndă pentru a-şi acoperi integral cheltuielile fără a obţine profit
(acel volum de producţie în care Veniturile = Cheltuielile).

În baza punctului critic pot fi determinaţi o serie de indicatori necesari analizei


în baza punctului critic de rentabilitate:
1. Marja de siguranţă
2. Profitul obţinut la cantitatea dată de produse
3. Cantitatea necesară de a vinde pentru a obţine profitul planificat
4. Profitul maxim posibil
5. Gradul de utilizare a capacităţii în punctul critic

S-ar putea să vă placă și