UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

PROGRAMUL DE STUDIU: SISTEME ELECTRICE
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

ENERGIA HIDROGENULUI– PILE DE COMBUSTIE

OBȚINEREA ENERGIEI ELECTRICE PRIN COVERSIA DIRECTĂ A ENERGIEI
CHIMICE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
S.l.dr.ing. MIRCEA PANTEA

STUDENT:
EGRI VASILE - CRISTIAN

ORADEA
2019
Pentru a elibera energie la oxidarea unui combustibil este nevoie de
combustibil şi oxidant, electrozi şi electrolit.

Energia eliberată la oxidarea combustibililor convenționali, care e utilizată

în general sub formă de căldură, poate fi convertită direct în energie
electrică cu un randament excelent, într-o pilă de combustie. Se produc
reacţii redox în care are loc oxidarea combustibilului și reducerea
oxidantului cu o pierdere din partea unuia și un câştig de electroni pentru
celălălt. Orice element galvanic implică o oxidare la polul negativ
(pierdere de electroni) și o reducere la cel pozitiv (câștig de electroni), iar
pilele de combustie tind să separe cele două reacții parțiale în sensul că
electronii schimbați trec printr-un circuit de utilizare exterior.
 Gaz combustibil O2 sau aer
1

2
4

A C
3

Figura.1. Schema de funcționare a unei pile de combustie

1-electrozi poroși; 2-electrolit; 3- apă în fluxul de gaz; 4-
curent electric

Pentru desfăşurarea procesului, este necesară realizarea unui element conținând

un anod , un catod și un electrolit care poate fi alimentat direct cu un combustibil și
cu aer (Figura.1). Oxigenul necesar arderii combustibilului este ionizat la catod, ionii
migrând apoi în electrolit pentru a ajunge la anod unde se produce oxidarea
combustibilului.
Principiul de funcționare
Pila de combustie se compune din trei elemente: electrolitul, electrozii și reactanții
(un combustibil și un oxidant)
Procesele cinetice ireversibile asociate unei pile de combustie constau într-o serie
de reacții de oxidare și reducere. Într-o reacție este nevoie de un combustibil și un
oxidant. Electrolitul poate fi acid sau bază.
Un combustibil este transportat la anodul poros unde este adsorbit pe suprafața
acestuia, apoi disociat în ioni și electroni într-un proces de oxidare. Apoi are loc
migrarea electronilor de la anod și eliberarea gazului ionic la suprafața anodului.
 Avantaje:

- produc curent electric continuu la tensiuni scăzute și intensități medii

care poate fi folosit direct de către utilizatorii finali;
- nu produc poluarea mediului; în unele cazuri ajută la refacerea mediului;
- funcţionează liniştit, fără vibraţii sau zgomote, neavând elemente în
mişcare;
- au randamentul cel mai bun între sursele reînnoibile de energie.
 Randamentul pilelor de combustie

Alimentate cu hidrogen, pilele de combustie îl transforma prin procedee chimice în apă curată și
în electricitate.
Poluarea și zgomotul sunt zero. Pilele de combustie pot să funcționeze și cu combustibili bogați
în hidrogen – ca și gazul natural sau metanolul.
Cât privește randamentul de ansamblu, cele mai slabe pile de combustie sunt superioare celor mai
bune motoare convenționale, pot ajunge la randamente de 75%.
Fiind compacte, silențioase și cu o poluare scăzută sau zero, pilele de combustie pot să fie
amplasate și în centrele orașelor sau chiar în clădiri locuite, eliminându-se necesitatea cablurilor
și a traseelor de cabluri, cu pierderile de energie corespunzătoare. La fel de important este faptul
că energia calorică degajată de pilele de combustie poate să fie folosită pentru încălzirea sau
răcirea aerului.
Pilele de combustie sunt deja folosite experimental, iar în Japonia și SUA sunt cele mai avansate.
 Electrozii pilelor de combustie - poroşi

Cele trei faze de reacție a gazului cu lichidul pe suprafața catalizatorului, prezintă dificultăți de
tratare datorită zonei mici de reacție.

Având pori de mici dimensiuni la suprafața de contact cu electrolitul și pori de mari dimensiuni
pe cealaltă parte, lichidul va pătrunde doar pe o anumită porțiune în electrod, aceasta depinzând
de presiunea gazului și structura electrodului. În acest fel, se obține o mare suprafață de reacție
care depinde de uniformitatea distribuției porilor pe suprafața electrodului.

Electrodul este realizat prin presarea și sinterizarea unui amestec fin de nichel și otel, nichel-
aluminiu, sau nichel-zinc.

Aluminiul și zincul sunt mai târziu înlăturați printr-o reacție electrochimică, rezultând o structură
poroasă care conține particule active de nichel.
 Figura 2. Mecanismul reacției trifazice în electrodul poros

În concluzie, electrozii folosiți trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

- activitate bună electrochimică, necesară promovării procesului de electrod;
- stabilitatea structurală necesară pentru crearea și menținerea suprafeței gaz/electrolit și pentru realizarea
circulației reactanților;
- conductibilitate bună astfel încât să se asigure transferul electronilor spre și de la centralele de transfer de
sarcină;
- rezistență la coroziunea provocată de electroliții puternic disociați (acizi, baze);
Electrolitul pilelor de combustie
Pentru ca o substanță să îndeplinească rolul de electrolit într-o pilă de combustie este necesar să fie
îndeplinite câteva condiții:
- stabilitate chimică ridicată în raport cu cei doi electrozi pentru a nu reacționa cu ei;
- puncte de topire și fierbere ridicate pentru pilele care funcționează la temperaturi înalte;
- conductivitate predominant ionică, nu și conductivitate electronică.

Electrolitii lichizi - cei mai uzuali sunt soluții bazice sau acide, fenomenul de transport chimic fiind similar
cu cel de la electroliza soluțiilor apoase. Sunt folosiți la pilele care funcționează la temperaturi scăzute, iar în
schimb electroliții solizi sunt folosiți la pile ce funcționează la temperaturi înalte.

Combustibili și oxidanti
E necesar a corela tipul combustibililor folosiți cu pretul pe care îl are fiecare dintre ei. Problema
combustibililor folosiți interesează în principal din punct de vedere economic și tehnic, adică dacă surplusul
de investiție compensează surplusul de siguranță și folosire a unui anumit tip de combustibil.
Oxidanti
Cel mai uzual oxidant este aerul datorită oxigenului pe care îl conține.
Dacă electrolitul sau electronii reacționează cu bioxidul de carbon și alți componenți ai aerului, atunci se
folosește oxigen pur care este evident mai scump. Se mai pot folosi diverse substanțe, care pot elibera
oxigenul: acid azotic, apa oxigenată, perclorați.
 Avantajele și dezavantajele principalelor tipuri de oxidanți folosiți în pilele de combustie

Oxidantul Avantaje Dezavantaje

Oxigen lichid  puritate  dificultați în transport

 disponibil sub presiune  greutate mare a recipienților
Oxigen gazos comprimat  funcționare bună a electrodului  pierderi prin evacuare
la 150-200 atm

 disponibil peste tot  diluat de gaze inerte

Oxigenul din aer  nu necesită rezervoare  performanțe mai scazute
 posibilități de răcire  puritate parțială redusă
 impuritați care trebuie
eliminate (CO2, S)

Apă oxigenată  asigură, la electrod, contactul  instabilitate

triplu  nu se poate recupera
 simplitate în utilizare  preț relativ ridicat

Acid azotic  preț relativ scăzut  coroziunea materialelor

 asigură randamente bune  membrana separatoare de
 regenerabil cu O2 spațiu anodic
 nu e reglabil cu aer
 Combustibili

Pentru a putea fi utilizați într-o pilă de combustie, combustibilii trebuie să posede o serie de
proprietăți fără de care nu se asigură o bună funcționare a pilei, cum sunt:
- reactivitatea anodică;
- reactivitate nulă sau mică față de electrolit;
- eliminare ușoară a produselor de combustie;
- solubilitate în electrolit;
- volatilitate;
- stabilitate chimică în condiții normale;
- corozivitate redusă;
- securitate în utilizare, toxicitate redusă;
Hidrogenul este cel mai convenabil combustibil datorită proprietăților sale: reactivitate bună, difuzie rapidă,
polarizare de electrod redusă etc.

Prin oxidarea hidrogenului, se produce apă care este un produs nepoluant, iar folosirea lui se face la
temperatura abiantă, cu o aparatură simplă.

Hidrogenul poate fi folosit în mod direct, sub formă de hidrogen gazos depozitat în recipiente
corespunzătoare.

Utilizarea directă a gazului natural pentru a produce curent electric elimină filiera tradițională a
termocentralelor. Pilele de combustie care folosesc gaz natural funcționează la temperatura înaltă, cu
electrolit topit sau solid.

Folosirea directă a hidrocarburilor ușoare este îngreunată de reactivitatea lor chimică redusa la temperatura
ambiantă și de aceea, unele pile de combustie funcționează la aproximativ 1000° C.

Condițiile severe de coroziune implică materiale scumpe și deficitare, ceea ce avantajează folosirea
electroliților solizi chiar dacă este necesară o temperatură mai mare de funcționare.
 Clasificarea pilelor de combustie

1. Dupa tipul combustibilului pilele se împart în:

- pile cu combustibili gazoși;
- pile cu combustibili lichizi;
-pile cu combustibili solizi.

2. În funcție de electrolitul folosit, avem următoarea clasificare:

- pile cu electrolit lichid;
- topitură de carbonați;
- acid (soluție apoasă);
- bazic (soluție apoasă);
- pile cu electrolit solid;
-membrană din rășină.

3. Cel mai uzual mod de a clasifica pilele este acela care ține seama de temperatura de funcționare, astfel:
- pile de temperatura joasă (reci) care funcționează între 20-80°C;
-pile de temperatură medie (caldă) care funcționează între 200-300°C;
-pile de temperatură înaltă (fierbinți) care funcționează între 400-800°C și în jur de 1000°C.

4. Un alt mod de a clasifica pilele este acela care are în vedere cum se consumă combustibilul:
- directe (combustibilul se consumă în mod direct fără transformări intermediare);
- indirecte (combustibilul suferă o serie de transformări înainte de a intra in pilă).
 Pile directe hidrogen – oxigen (H2 – O2)

Acest tip de pile consumă în mod direct hidrogenul, putând funcționa la diverse temperaturi,
datorită reactivității ridicate a acestuia. Se pot folosi diverși electroliți, iar în loc de oxigen se
poate folosi aerul.

Pile de temperatură medie – funcționează cu hidroxizi topiți, amestecați cu o solutie de KOH la

temperaturi de aprox. 200°C. Deși asigura cea mai mare putere specifică, pila prezintă același
inconvenient cu pilele de electrolit KOH solutie, și anume carbonatarea însoțită și de o corodare
severă a recipienților.

Pile de temperatură ridicată – funcționează cu electroliți din carbonați alcalini topiți la 400 -
800°C sau solizi la temperaturi de aprox. 1000°C. Deși are cele mai scăzute puteri specifice
datorate unor randamente slabe de reacție, aceste pile, îndeosebi cele cu electrolit solid, permit
utilizarea unor amestecuri de gaze deosebit de ieftine, care rezultă ca subproduse de reacție în
industria chimică.
 Pile care utilizeaza alți combustibili decât hidrogenul

Pile cu hidrocarburi – sunt caracterizate printr-o slaba reactivitate chimică și o instabilitate a

electrolitului in timp. Este de preferat utilizarea hidrocarburilor în pile indirecte.

Pile cu alcooli și derivați oxigenați – au avantajul unei mai mari reactivități a combustibililor și a
unor prețuri medii. Dintre toți monoalcoolii, doar metanolul poate reacționa complet până la
bioxid de carbon (la temperatură joasă).

Pile cu derivați ai azotului - pila cu hidrazinp care are performanșe foarte bune în privința puterii
specifice, în plus, hidrazina se poate dizolva în electrolit, simplificând construcția pilei. Are
dezavantajul că este scumpa și degajă o cantitate mare de compuși cu azot. Amoniacul este
avantajos ca preț, dar randamentul pilei este convenabil doar la temperaturi medii; poate fi folosit
atât direct, cât și indirect, când se descompune în azot și hidrogen.
Aplicații

Diferite tipuri de pile de combustie

PEMFC DMFC
AFC MCFC
Proton Direct PAFC SOFC
Molten
alcaline Exchange methanol Phosphoric acid
carbonate
Solid oxide
Membrane fuel cell
Temperatura
de funcționare <100 60-120 60-120 160-220 600-800 800-1000
(°C)

Producerea
Transport de energie Producerea de energie
Programul spațial electrică și electrică și căldură în
căldură în sisteme energetice
Aplicații Domeniul militar
sisteme staționare decentralizate
Sisteme de stocare a energetice și transport (trenuri,
energiei staționare nave,...)
decentralizate

Instalații
Instalații
mici 5- Instalații
mici 5- Instalatii mici- Instalații
Putere 150kW Instalații mici
250kW mijlocii 50kW- mici 100-
realizată Construcț mici 5kW 100kW-
Construcție 11MW 250kW
ie 2MW
modulara
modulara
 BIBLIOGRAFIE

1 . https://ro.wikipedia.org/wiki/Pil%C4%83_de_combustie

2. http://ro-bul-ret.eu/images/stories/results/ret/modulul-5.pdf

3. https://www.scribd.com/doc/212699182/Propulsia-Cu-Hidrogen-Pila-de-
Combustie

4. http://www.ramna.ro/scoala/images/materiale/Fizica-
Chimie/Pile%20de%20combustie.pdf