Metoda pe faze

Aplicare: entități economice care obțin producție de masă sau de serie

mare (industria textilă, industria sticlei, siderurgie, industria petrolului,
etc.), unde produsul finit rezultă în urma unor faze succesive de
prelucrare.

Obiectul calculației:
- fazele de fabricație (analitice pe faze)
- produsele obținute în cadrul fazelor (analitice pe produse, în
cadrul celor deschise pe faze)

Probleme organizatorice:
- corecta decupare a fazelor este dificilă
- corecta repartizare a cheltuielilor indirecte
 Variante de organizare ale metodei:
1. Varianta cu semifabricate – utilizată, de regulă, când o parte din
semifabricatele obținute se vând, sau ca instrument de control bugetar
Costul unitar al semifabricatelor (ci) se determină după fiecare
fază, conform următoarei formule:

N – numărul de semifabricate provenite din faza anterioară a căror

prelucrare este continuată în faza actuală;
Ch.i. – cheltuieli indirecte ale fazei în raport cu costul produsului şi
cheltuielile dublu indirecte repartizate asupra fazei conform
procedeului suplimentării;
Ch.d. – cheltuieli directe ale fazei în raport cu costul produsului;
CPE – costul total al producţiei în curs de execuţie a fazei;
Qi – producţia fazei;
2. Varianta fără semifabricate – utilizată, de regulă, când
semifabricatele obținute nu se vând
Costul unitar al produsului finit (c) se determină după ultima fază,
conform următoarei formule:

unde:
M – cheltuieli materiale;
Ch.d.n – cheltuieli directe aferente fazei n;
Ch.i.n – cheltuieli indirecte aferente fazei n;

Evaluarea producției în curs:

-metoda directă
-metoda indirectă (contabilă)