Abordarea calităţii în domeniul serviciilor Calitatea este definită ca “aptitudinea de a satisface nevoile utilizatorilor”. Calitatea implică o comparaţie între serviciul furnizat şi cel aşteptat de consumatori. Abordarea calităţii în domeniul serviciilor Aşteptările consumatorilor cu privire la calitatea unui serviciu sunt determinate de: - comunicaţiile verbale (transmise mai ales prin viu grai) - exigenţele personale (personalitate, stil de viaţă, obiceiuri, educaţie, profesie etc.) - experienţa trecută - informaţiile externe (publicitate, internet, preţ etc.) Abordarea calităţii în domeniul serviciilor Atingerea calităţii totale în domeniul serviciilor este dificilă datorită particularităţilor acestora: - contactul direct cu clientul - interacţiunea clienţilor etc. Abordarea calităţii în domeniul serviciilor Principalii factori ai non-calităţii în domeniul serviciilor sunt: 1. necunoaşterea aşteptărilor clienţilor, determinată de: - neutilizarea cercetărilor de marketing - lipsa de comunicare verticală Abordarea calităţii în domeniul serviciilor Principalii factori ai non-calităţii în domeniul serviciilor sunt: 2. absenţa normelor privind calitatea serviciilor, cu privire la: - aspectele fizice şi intangibile ale serviciilor (ex. rolurile personalului, durata de execuţie etc.) Abordarea calităţii în domeniul serviciilor Principalii factori ai non-calităţii în domeniul serviciilor sunt: 3. discordanţa între serviciul oferit şi norme, explicabilă prin: - neconcordanţa între angajat şi postul său - neconcordanţa între angajat şi mijloacele tehnice necesare realizării serviciului - personalul de contact nu are libertatea de a lua decizii pentru a satisface nevoile clientului - evaluarea productivităţii muncii personalului nu ţine seama de rezultatul final pentru client - existenţa de roluri conflictuale - absenţa unui spirit de echipă etc. Măsurarea şi controlul calităţii Din perspectiva producătorului Metode: 1. Elaborarea unei hărţi a serviciului pentru coordonarea fluxului de activităţi desfăşurate în scopul prestării serviciului Măsurarea şi controlul calităţii 2. Analiza cauză-efect (diagrama “schelet de peşte” – Ishikawa) - porneşte de la depistarea efectelor, urmată de investigarea cauzelor care au provocat efectele respective. Măsurarea şi controlul calităţii 3. Analiza Pareto – pentru selectarea cauzelor care au produs un anumit efect - permite stabilirea unor priorităţi de acţiune în eliminarea cauzelor defectelor, în ordinea descrescătoare a gravităţii efectelor acestora (conform lui Joseph Juran, “80% din numărul total al defectelor provine din 20% din numărul total al cauzelor posibile ale acestora”) - ex. diagramă Pareto pt determinarea cauzelor care-i determină pe clienţii unei bănci să părăsească banca pentru a deveni clienţii altei bănci: Măsurarea şi controlul calităţii Din perspectiva consumatorului: Metode: 1. Metoda incidentului critic 2. Gestiunea reclamaţiilor 3. Clientul misterios 4. Lista de comentarii 5. Ancheta de satisfacţie (ex. Metoda Servqual) Măsurarea şi controlul calităţii Metoda incidentului critic: constă în culegerea de informaţii cu ajutorul interviurilor individuale asupra clienţilor, limitate la evenimentele pozitive sau negative în cadrul utilizării serviciului. Gestiunea reclamaţiilor: înregistrarea plângerilor clienţilor, apoi categorisirea lor şi furnizarea de răspunsuri precise. Măsurarea şi controlul calităţii Clientul misterios: face parte din personalul întreprinderii şi observă condiţiile reale în care clienţii sunt serviţi. Lista de comentarii: chestionar pus la dispoziţia clienţilor în camera de hotel sau la recepţie. Permite precizarea reclamaţiilor, complimentelor sau sugestiilor. Este limitată ca instrument de măsurare pt că rata de răspuns este foarte slabă (cca. 2%) Măsurarea şi controlul calităţii Ancheta de satisfacţie: se realizează în rândul clienţilor firmei şi permite acesteia obiective precum: - poziţionarea în raport cu concurenţa referitor la perceperea calităţii - precizarea dificultăţilor întâmpinate de consumatori - diagnosticarea cauzelor interne responsabile de insatisfacţia clienţilor - testarea eficacităţii programelor de îmbunătăţire a calităţii etc. Controlul calităţii nu este un obiectiv în sine, ci un mijloc pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi a competitivităţii firmei. Există un cerc al calităţii, în sensul că o calitate bună atrage clienţii, iar clienţii reclamă o calitate sporită.