Simpozionul National al Studentilor Geologi 2018, Editia a XIX-a, Iasi 12-14 Mai

Investigarea geofizică a contaminării

cu apă sărată a formațiunilor
acvifere din zonele litorale
,,
1 Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geologie si Geofizica
Coordonatorul lucrării: Conf. dr. ing. Bogdan Mihai Niculescu
 INTRODUCERE

• Urmărire a efectului în timp al contaminării cu ape saline de origine

marină a acviferelor principale din zonele Costinești şi Vama Veche
• Identificarea posibilelor căi de acces a apei marine în zona de coastă,
de-a lungul unor falii / fracturi.
• Programul de investigare geofizică alcătuit pe baza cercetării proprii a
intruziunilor marine, constând din:
1. Sondaje electrice verticale (SEV)
2. Tomografii de rezistivitate
Amplasarea profilelor de măsură şi evidenţierea faliilor în zona Vama Veche.
Amplasarea profilelor de măsură în zona Costinești
Problematica intruziunilor marine din zonele costiere

Cazul static Cazul dinamic

Acvifer cu nivel piezometric liber saturat cu apă dulce Exploatarea excesivă prin foraje a apei potabile sau unele cauze
naturale (ex. seceta prelungită) pot conduce la variaţia nivelului
(potabilă), posibilă intruziune a apei marine pe sistemele de
piezometric. Apa salină avansează în interiorul ţărmului sub forma
falii / fracturi existente, separare gravitaţională a apei dulci
unei pene de contaminare, conducând la degradarea calităţii
(densitate mai mică) în raport cu apa salină (densitate mai acviferelor sub aspectul parametrilor de potabilitate ai apei.
mare) prin intermediul unei zone de tranziţie.
Datorită contrastului puternic de rezistivitate electrică dintre apa dulce şi apa
salină, metodele geoelectrice de investigare pot fi utilizate pentru:

 Identificarea intruziunilor marine;

 Evidenţierea faliilor / fracturilor care permit pătrunderea apei marine;
 Precizarea geometriei suprafeţei de contact apă dulce / apă salină;
 Monitorizarea spaţio-temporală a evoluţiei intruziunilor marine
 Importanţa problematicii studiate în cadrul proiectului de cercetare

 Se estimează că doar 0.66 % din totalul volumului de ap ă de pe glob este potabilă, 97 % este sărată, iar restul este sub formă de gheaţă.

 Mai mult de jumătate din populaţia lumii locuieşte în vecinătatea zonelor costiere oceanice sau marine ocupând, de-a lungul unei benzi late
de numai 200 km, doar 10% din suprafaţa terestră. Pentru cea mai mare parte a populaţiei care locuieşte în zonele costiere, principala
resursă de apă potabilă o reprezintă apa subterană.

 Pe plan mondial, consumul anual de apă potabilă este de circa 1 miliard m3. O treime din această cantitate este pompată din rezerve (acvifere)
subterane.

 Cel mai important sistem acvifer din România este localizat în Dobrogea de Sud, cuprinzând dou ă complexe acvifere principale:

Acviferul inferior (Jurasic sup. - Cretacic inf.), sub presiune, cantonat în calcare şi dolomite fisurate / fracturate sau carstificate. Este
regional, are direcţia general ă de curgere SW-NE şi se descarc ă în zona oraşului Constanţa (lacul Siutghiol şi izvoare din zona litoral ă a
Mării Negre);

Acviferul superior (Sarmaţian), cu nivel liber, cantonat în calcare lumaşelice carstificate. Acest acvifer reprezint ă formaţiunea de interes
investigată în cadrul proiectului.

• Deşi pe plan mondial s-au realizat progrese importante în tehnicile de modelare/simulare de rezistivitate asociate intruziunilor marine, unele
aspecte impuse de existenţa zonei de tranziţie apă dulce / apă salină erau insuficient cunoscute şi studiate. Aceast ă zonă joacă un rol
esenţial în localizarea şi mai ales monitorizarea geoelectric ă a intruziunilor marine.

• Identificarea intruziunilor marine şi înţelegerea dinamicii acestora pot fi realizate numai printr-o interpretare integrat ă a datelor geofizice şi
hidrogeologice, conducând la obţinerea unui model hidrogeofizic al intruziunilor.
Exemple de achiziţie a datelor geoelectrice (zona Vama Veche)
Tomografie electrică (măsurători multielectrod) în zona Vama Veche (2010)

F
Secţiuni de rezistivitate aparentă în zona Vama Veche profil A si B

Profil A Profil B
 . Secţiune de rezistivitate aparentă în zona plajei de la Vama Veche (Profilul C)

În această fază a
cercetării putem admite
că intruziunea marină se
produce preponderent
de-a lungul zonei de
faliere, cu extindere
laterală mare în
compartimentul sudic, şi
minimă în cel nordic
Monitorizarea SEV a intruziunii marine din zona Costineşti (1991-2010)
Tomografie electrică (măsurători multielectrod) în zona Costineşti (2010)

 Imagine electrică de mare rezoluţie a subsolului, permiţând o interpretare geologică

detaliată;
 Precizarea adâncimii formaţiunilor şi controlul adâncimilor obţinute din metoda SEV
 MODELAREA ELECTRICĂ DIRECTĂ
• Simulearea efectului teoretic al unui anumit model geoelectric
multistratificat (valorile teoretice de rezistivitate aparentă)

MODEL GEOELECTRIC DATE TEORETICE

(p,x) (y)

f(p,x) = y
y - vectorul datelor teoretice (calculate)
f - relație funcțională, de obicei neliniară
p - vectorul parametrilor geoelectrici ai modelului de interpretare
x - vectorul pozițiilor succesive ale punctelor de calcul
 MODELAREA ELECTRICĂ INVERSĂ
• Determinarea unui model geoelectric de interpretare "optim", prin
minimizarea diferențelor dintre datele de observație și efectul teoretic
al modelului.
MODEL GEOELECTIC
DATE DE OBSERVAȚIE
"OPTIM"
(d)
(p,x)

d - vectorul datelor de observație eșantionate

p - vectorul parametriilor geoelectrici ai modelului de interpretare
(parametrii necunoscuți ai modelului)
x - vectorul pozițiilor succesive ale punctelor de eșantionare
(parametrii cunoscuți ai modelului)
 Contribuţii originale

Calculul curbelor SEV teoretice pentru medii multistratificate

Exemplu de model geoelectric

cu 5 strate

Curba SEV teoretică

• convoluţie digitală
• diverse filtre numerice
(Guptasarma, O' Neill)
• modele oricât de
complexe
 Contribuţii originale
Simularea efectului mediilor cu variaţie continuă a rezistivităţii

Model geoelectric
3 strate
Efect teoretic
model tranziţie

Model geoelectric
cu
zonă de tranziţie

Efect teoretic
model 3 strate
Profil realizat paralel cu șoseaua in Vama Veche
 CONCLUZII
• În urma efectuării masurătorilor de rezistivitate aparentă s-a putut
detecta cauza contaminării cu apă de origine marină a principalelor
acvifere cu apă dulce din zonele Costineşti şi Vama Veche
• S-a efectuat monitorizarea spaţiala (extinderea) şi temporală a acestor
intruziuni marine pe parcursul anilor 2009 - 2010.
 BIBLIOGRAFIE
• Georgescu P., 1982. Prospecţiuni electrice. Tipografia Universităţii din Bucureşti, 350
pp.

• Georgescu P., Ioane D., Niculescu B.M., Chitea F., 2009. Long-time Geoelectrical
Monitoring of Groundwater Contamination - Case Studies from Romania. European
Association of Geoscientists & Engineers (EAGE) 15th European Meeting of
Environmental and Engineering Geophysics "Near Surface 2009", Extended Abstracts
(CD-ROM), paper P10, 4 pp., DOI: 10.3997/2214-4609.20147082

• Georgescu P., Ioane D., Niculescu B.M., Chitea F., 2010. Geoelectrical investigations of
marine intrusions on the Romanian Black Sea shore. Geo-Eco-Marina, nr. 16, pp. 85-
92.
VA MULTUMIM!