CONDUCTIA ELECTRICA IN

METALE SI SEMICONDUCTORI
Baciu Teea
 Conductia electrica in metale

 La atomii metalelor, forta de atractie dintre nucleu si electronii de valenta

este mica si acesti electroni - practic liberi - se deplaseaza printre ioni
dispusi regulat in nodurile retelei cristaline. Atomii constituenti devin ioni
pozitivi, legati in retea, deoarece pierd unul sau mai multi electroni de
valenta care trec de la un atom la altul.(fig.1) Acesti electroni sunt numiti
electroni liberi sau electroni de conductie.
 Deplasarea dezordonata a electronilor liberi in interiorul metalului se face
in toate directiile printre ionii pozitivi (fig.2).
 Ionii pozitivi sunt nucleele atomilor cu electronii
care raman in jurul lor. Ei vibreaza in nodurile
retelei cristaline.
 Conductia electrica in metale

 Electronii de conductie apartin deci metalului care

ramane neutru din punct de vedere electric,
deoarece sarcina electrica a tuturor electronilor
liberi este egala in marime cu sarcina electrica a
tuturor ionilor “ legati “. Daca la capetele unui
conductor metalic se aplica o tensiune electrica,
electronii liberi sunt antrenati de fortele electrice
ale campului electric care se stabileste in
conductor intr-o miscare partial ordonata catre
capatul pozitiv al conductorului, suprapusa peste
miscarea dezordonata, in zig-zag (fig.3).
 Conductia electrica in metale

 Curentul electric reprezinta deplasarea ordonata a purtatorilor de sarcina liberi

printr-un mediu conductor. Electronii de conductie au o deplasare de ansamblu
catre borna pozitiva a sursei electrice.
 Curentul electric este o circulatie de electroni de conductie in corpurile
conductoare. Circuland printre ioni, acesti electroni sufera numeroase ciocniri.
Intre doua ciocniri consecutive castiga energie, dar la fiecare ciocnire pierd
energie si se degaja o cantitate mica de caldura (fig.4).
 Efectul termic al curentului depinde de numarul de interactiuni suferite de
electronii de conductie cu ionii pozitivi. Cu cat un conductor este mai subtire,
cu atat electronii de conductie sunt mai
apropiati, desi intensitatea curentului
ramane aceeasi. Ciocnirile fiind mai
numeroase, rezulta ca zona subtire se
incalzeste mai puternic decat zona groasa
a firului, atunci cand sunt strabatute de un
curent de o anumita intensitate.
 Conductia electrica in metale

 La temperaturi obisnuite, electronii de valenta ai metalelor se gasesc in

banda de conductie; acest lucru inseamna ca ei sunt liberi sa se miste in
interiorul cristalului; ei nu mai apartin unui atom anume si constituie astfel
purtatori de sarcina electrica liberi. Acesti electroni se comporta ca un gaz
in care se “scufunda” reteaua cristalina. Sub actiunea unui camp electric
exterior, de intensitate E , electronii de conductie capata o miscare ordonata,
ce se constituie intr-un curent electric
de densitate:
unde dQ este sarcina electrica transportata in
intervalul de timp dt prin suprafata transversala
de arie dS, pe directia campului electric.

Aceasta miscare dirijata se

suprapune peste agitatia termica a
purtatorilor si are loc cu o viteza
medie constanta, numita viteza de
drift.
 Conductia electrica in metale

 Disanta parcursa intre doua ciocniri consecutive este egala cu drumul liber
mediu, dependenta de timp a vitezei electronului este de forma: te este timpul
dintre doua ciocniri consecutive iar Vmax este dat
de relatia:

Viteza de drift a electronilor de conductie are expresia:

Marimea µn reprezinta mobilitatea electronilor de conductie. Densitatea de

curent va fi deci:
 Conductia electrica in metale

 Inlocuind

unde α este conductivitatea electrica a metalului

iar ρ este rezistivitate electrica a acestuia, densitatea de
curent se scrie sub forma:

care reprezinta forma locala a Legii lui Ohm.

 Conductia electrica in semiconductori
 Cristalele de germaniu si de siliciu sunt semiconductoare (au rezistivitatea
cuprinsa intre cea a metalelor si cea a izolatoarelor). Atomii de siliciu si de
germaniu au cate patru electroni de valenta. In reteaua cristalina, fiecare atom
formeaza patru legaturi covalente cu patru atomi vecini (fig.5).
 Marimea vectoriala E numita intensitate a campului electric, definita prin relatia
E =F/q , reprezinta forta electrica ce actioneaza asupra unitatii de sarcina pozitiva.
 Sub actiunea unui camp electric de
intensitate E, unii electroni primesc
energia necesara eliberarii lor din
legaturile covalente. Cu cat temperatura
este mai mare, numarul de electroni
eliberati este mai mare.
 Conductia electrica in semiconductori
 In fenomenul de generare de perechi
electron-gol in atomii de siliciu excitati,
numarul de electroni liberi este egal cu
numarul de locuri libere (goluri) ramase in
legaturile covalente (fig.6).
 Golurile sunt echivalente unor sarcini electrice
pozitive.
 In semiconductoarele pure supuse actiunii
unui camp electric exista deci o dubla
conductie, realizata prin electroni liberi (in
sens contrar sensului conventional), numita
conductie intrinseca (fig.7).
 Conductia in semiconductoare creste sub
actiunea luminii sau la incalzire.
 Conductia electrica in semiconductori
 Conductia extrinseca, numita de tip
n , se face pe seama purtatorilor mobili
majoritari (excedentari) - electronii - si a
celor minoritari - golurile. Numarul
electronilor din unitatea de volum
(concentratia de elctroni), nn , este mult
mai mare decat al golurilor, np, (nn > np)
la temperatura camerei. (fig.8).

 Cand impurificarea se face cu atomi

trivalenti , apare un numar suplimentar
de goluri. In acest caz, conductia
extrinseca, numita de tip p, se face
pe seama purtatorilor mobili majoritari
(excedentari) - golurile - si a celor
minoritari - electronii ( np > nn), (fig.9).